BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, vine la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”

    Daniel Constantin va deschide dezbaterile şi va face o analiză a situaţiei din agricultură, dar va vorbi şi despre problemele din acest sector, precum şi despre programele şi măsurile pe care ministerul le are în vedere în perioada următoare. Ca şi la precedentele conferinţe “Mediafax Talks about Agriculture” la care a participat, Daniel Constantin va intra în dialog cu agricultorii pentru a identifica soluţii la problemele acestora.

    Alături de ministrul Daniel Constantin, la conferinţă vor mai participa în calitate de lectori: Viorel MATEI – Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Nicolae SITARU – Vicepreşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Mihai ANIŢEI – Director General, Azomures; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR); Sorin MINEA – Preşedintele Romalimenta, precum şi un reprezentant CEC Bank şi un reprezentant al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

    Printre temele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei se numără: aprobarea, lansarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fondurile europene pentru sectorul agricol, probleme întâmpinate în accesarea banilor europeni sau pe parcursul derulării proiectelor, creşterea ajutorului suplimentar pentru fermieri în funcţie de suprafeţele de teren cultivate/deţinute, ordinul ministerial cu privire la plăţile pe suprafaţă, dar şi simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe, subvenţia accizei pentru motorina utilizată în agricultură şi suma disponibilă pentru anul în curs, analiza Ministerului Agriculturii asupra legalităţii subvenţiilor acordate de APIA, precum şi încurajarea investiţiilor noi în agricultură şi dezvoltarea celor existente.

    Alte teme de discuţie vizează reducerea TVA la 9% la produsele agricole, statistici privind importul şi exportul produselor agricole, dar şi a celor procesate în 2014 şi perspectivele pentru 2015, produsele tradiţionale şi efectele înăspririi regulilor de atestare, importanţa colaborării dintre producători, procesatori şi retaileri în România, materii prime şi îngăşăminte pentru agricultură, dar şi rolul băncilor şi al fondurilor de garantare în atragerea fondurilor europene pentru agricultură şi finanţarea agriculturii româneşti.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, Director Editorial Mediafax Group.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture” se desfăşoară în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, al Camerei de Comerţ Româno-Germane, al LAPAR şi FNPAR şi are ca parteneri CEC Bank, Azomureş, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Brise Group şi Alianţa Industriei Seminţelor din România..
    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Agriculture, ediţia a XII-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe http://www.mediafaxtalks.ro/agriculture-12

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai Guvernului României – Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţi ai APIA, PNDR, reprezentanţi ai ASAS şi ai institutelor de cercetare agricolă, membri asociaţiilor LAPAR, FNPAR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi ai ambasadelor, reprezentanţi ai companiilor FMCG şi ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, consultanţi, companii cu servicii agricole, precum şi presă generalistă şi de specialitate.

     

  • Guvernul introduce plăţi stimulative diferite pentru fermieri, în scopul comasării terenurilor

    Măsurile au fost introduse printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată, miercuri, de către Guvern, cu intenţia declarată de a stimula comasarea terenurilor agricole.

    Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, actul normativ stabileşte noile scheme de plată în agricultură pentru perioada următoare, astfel încât, începând din această lună, să înceapă procesul de primire a cererilor de plată pentru campania anului trecut.

    Constantin a arătat că, în acest an, va exista o singură cerere de plată pe care o vor completa fermierii şi va viza atât ajutoarele europene, cât şi ajutoarele naţionale de tranzaţie acordate de la bugetul de stat.

    O măsură prevăzută de ordonanţă este plata stimualtivă mai mare pentru terenurile cu suprafaă între 5-30 de hectare.

    “Începând din anul 2015 (…) vom introduce o plată stimulativă – ea se numeşte în legislaţia europeană plată redistributivă – conform căreia vom încerca să stimulăm comasarea terenurilor agricole (…) Astfel, fermierii care vor avea o suprafaţă între 5 şi 30 de hectare vor primi o plată stimualtivă mult mai mare, cu aproximativ 40 de euro, decât fermierii care vor avea o suprafaţă între 1-5 hectare sau care vor depăşi 30 de hectare”, a declarat ministrul Agriculturii, care a adăugat că suprafeţele mai mari nu vor putea fi dizlocate pentru o plată majorată.

    Constantin a amintit că, în prezent, circa 800.000 de beneficiari ai plăţilor directe, dintr-un total de 1.030.000 fermieri, deţin suprafeţe între 1-5 hectare, obiectivul Guvernului fiind comasarea terenurilor agricole.

    Ordonanţa de urgenţă introduce şi definiţia fermierului activ, astfel încât să nu mai poată beneficia, ca în trecut, de plăţi directe cei care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imoblirae, terenuri de sport sau de recreere, precum şi firmele de construcţii, Regia Naţională a Pădurilor, administratorii privaţi de păduri, penitenciarele sau unităţile administrativ-teritoriale. Aceste entităţi nu sunt considerate fermieri activi decât dacă fac dovada activităţii agricole desfăşurate, inclusiv din perspectiva importanţei şi ponderii veniturilor agricole.

    Daniel Constantin a anunţat şi introducerea unei scheme pentru tinerii fermieri.

    “Prin plăţile directe introducem posibilitatea ca tinerii până în 40 ani, care au suprafeţe nu mai mari de 60 de hectare, să primească timp de cinci ani, între 2015-2020, o plată suplimentară cu 25% mai mare faţă de cei care au peste 40 ani”, a precizat ministrul Agriculturii.

    Micii fermieri care nu primesc o valoare anuală a ajutorului mai mare de 1.250 euro pe exploataţie vor fi automat introduşi într-o bază de date a micilor fermieri şi nu vor mai fi suspuşi aceluiaşi număr de controale administrative faţă de ceilalţi fermieri care aplică pentru plata pe suprafaţă.

    Orodonanţa mai prevede şi introducerea unui sprijin cuplat, diferit de cel pe suprafaţă, pentru anumite categorii pe care fiecare stat membru poate să le definească.

    Ministerul Agriculturii a definit deja lista de categorii de culturi pentru sprijinul cuplat, cât şi lista pentru sectorul zootehnic, dorind să acorde acest sprijin, de pildă, pentru fermierii care au 10-50 capete bovine şi pentru fermierii care au vaci de lapte.

    Daniel Constantin a mai anunţată că, începând cu 2018, fermierii nu vor mai putea primi plăţi directe dacă nu există documetele cadastrale, estimându-se că din 2020 plată pe suprafaţă va fi înlocuită cu plata pe fermă, care va fi dificil de calculat în lipsa documentelor respective.

    Totodată, persoanele fizice care primesc mai mult de 5.000 euro sprijin anual, vor trebui să dovedească calitatea de fermier activ. Acestea vor trebui fie să se înregistreze ca persoane fizice autorizate sau societăţi comerciale, fie să aducă documente doveditoare că activitatea lor agricolă este activitatea de bază.

  • România are cele mai multe exploataţii agricole din UE, dar cu suprafaţă utilizată în scădere

    Astfel, suprafaţa agricolă utilizată s-a redus cu 875.000 de hectare, de la 13,93 milioane hectare în 2002 la 13,05 milioane hectare la finalul anului 2013, reiese din datele Anchetei Structura în Agricultură 2013 realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    România deţine 7,6% din suprafaţa agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, fiind devansată de Franţa, cu 27,8 milioane hectare (16%), Spania, cu 23,75 milioane hectare (13,6%), Marea Britanie – 16,88 milioane hectare (9,7%), Germania – 16,7 milioane hectare (9,6%) şi Polonia – 14,4 milioane hectare (8,3%).

    Circa o treime (31,5%) din numărul total al exploataţiilor agricole din UE sunt înregistrate în România, respectiv 3,63 milioane, în scădere cu 6% faţă de 2010. Italia deţine 13,2% din exploataţiile agricole la nivel comunitar, Polonia are 12,3%, iar Spania 8,1%.

    “În perioada 2007-2013 a crescut suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile agricole cu personalitate juridică cu circa 20%, de la 4,7 milioane hectare la 5,7 milioane hectare, însă a scăzut semnificativ faţă de 2002, când se cifra la 6,22 milioane hectare”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele INS, Tudorel Andrei.

    El a arătat că peste jumatate (55,7%) din suprafaţa agricolă utilizată aparţine exploataţiilor fără personalitate juridică, categorie care include înreprinderile familiale, întreprinderi individuale şi persoane fizice autorizate.

    Din alte cercetări ale Institutului rezultă că suprafaţa agricolă neutilizată la nivelul României este de 1 milion de hectare.

    Dimensiunea medie a unei expoatări agricole în România este de 3,6 hectare, de patru ori mai mică decât media UE, care se situează la 14,2 hectare. Cea mai mare suprafaţă agricolă medie o deţine Cehia (152,4 hectare), urmată de Marea Britanie (90,4 hectare), Italia (79 hectare), Germania (55,8 hectare), Franţa (54 hectare) şi Spania (24 hectare).

    Exploataţiile agricole fără personalitate juridică deţin, în medie, o suprafaţă agricolă utilizată de 2,02 hectare, în timp ce exploataţiile cu personalitate juridică utilizează o suprafaţă de 100 de ori mai mare, respectiv 207,5 hectare.

    În structura suprafeţei agricole utilizate, 63% reprezintă teren agricol, 33,7% păşuni şi fâneţe, 2,3% culturi permanente (exploataţii perene precum livezile şi viţa-de-vie) şi 1,2% grădini. La nivelul UE, terenul arabil deţine, pe medie, circa 60%, păşunile şi fâneţele 34%, culturile permanente 6,1%, iar grădinile 0,2%.

    Pe de altă parte, România rămâne cel mai mare cultivator de porumb boabe şi floarea soarelui din Uniunea Europeană, cu peste o pătrime din suprafaţa totală înregistrată la nivel comunitar pentru fiecare cultură, iar la suprafaţa cultivată de grâu ocupă poziţia a cincea, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania.

    Astfel, culturile de porumb se întindeau în 2013 pe o suprafaţă de 2,21 milioane hectare, în creştere cu 8,9% faţă de 2010. Suprafaţa cultivată cu grâu şi spelt era în 2013 de 2,38 milioane hectare, în creştere cu 6,25%.

    La animale, România ocupă locul patru în UE pentru ovine şi caprine, după Regatul Unit al Marii Britanii, Spania şi Grecia. Pentru porcine, se situează pe poziţia a noua, după Germania, Spania, Franţa, Danemarca, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia.

    La efectivele de bovine, România se află printre primele zece ţări ale UE, depăşită de Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia.

    Ancheta realizată de Statistică a avut un buget de 2 milioane euro de la Eurostat, însă a costat mai puţin, potrivit lui preşedintelui INS.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14,4%
    cu atât a crescut în septembrie faţă de august valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale, la 648,4 milioane de lei, după ce în august aproape s-a înjumătăţit faţă de iulie, iar în octombrie 2013 fusese de 667,77 mil. lei, conform BNR

    9.000
    numărul de autovehicule noi înmatriculate de către companiile de leasing operaţional în primele 9 luni, cu cca 1.000 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi reprezentând cca 15% din toate înmatriculările de maşini de pasageri şi vehicule comerciale uşoare

    300 mil. euro
    cu atât au crescut exporturile de produse agricole în primele 7 luni, în timp ce importurile s-au redus cu 50 mil. euro, după ce primele şase luni valoarea exporturilor a fost de 2,03 mld. euro (cu cca 10% peste nivelul din S1 2013), iar cea a importurilor de 2,32 mld. euro (cu 1,1% mai mult)

    25.000 euro
    subvenţia alocată pentru tinerii cu vârsta între 18 şi 25 de ani care îşi înfiinţează firme într-un domeniu strategic de dezvoltare, prin programul “România Start-up”, finanţarea totală alocată în acest scop fiind de 100 mil. euro

    9,1%
    cu atât ar urma să crească în acest an piaţa de IT din România, la 5,4 mld. lei, surclasând evoluţia din majoritatea ţărilor din regiune, potrivit Business Monitor International (BMI)

    4%
    cu atât a crescut în august faţă de aceea şi lună a anului trecut cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de luna iulie 2014 a scăzut cu 0,7%

  • Camelia Şucu începe să cultive legume bio lângă Capitală

    “Voi începe la anul producţia pe cele 4 hectare de teren pe care le-am luat în arendă. Pentru un hectar am cumpărat deja solarii să testez cum merg lucrurile. Vreau să fac o fermă de legume bio, vreau să ajung la gustul românesc al roşiei pe care ni-l aducem aminte şi pe care îl căutăm în supermarketuri sau în pieţe”, a declarat Şucu la un forum pe teme economice.

    “România are o şansă prin pământul pe care îl are, pentru că este foarte bun şi odihnit. Există cerere de produse bio din partea ţărilor din Asia, din ţările arabe. Dacă cererea este atât de mare, există loc cu siguranţă de creştere”, consideră Şucu.

  • Camelia Şucu începe să cultive legume bio lângă Capitală

    “Voi începe la anul producţia pe cele 4 hectare de teren pe care le-am luat în arendă. Pentru un hectar am cumpărat deja solarii să testez cum merg lucrurile. Vreau să fac o fermă de legume bio, vreau să ajung la gustul românesc al roşiei pe care ni-l aducem aminte şi pe care îl căutăm în supermarketuri sau în pieţe”, a declarat Şucu la un forum pe teme economice.

    “România are o şansă prin pământul pe care îl are, pentru că este foarte bun şi odihnit. Există cerere de produse bio din partea ţărilor din Asia, din ţările arabe. Dacă cererea este atât de mare, există loc cu siguranţă de creştere”, consideră Şucu.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine trage în jos creşterea economică

    Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%.

    Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%, şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,6%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut şi ele o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.

  • Biso Romania: Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultimă oră

    ”Piaţa nu este încă suficient de dezvoltată şi există o mare nevoie de utilaje agricole, mai ales datorită faptului că a fost un an bun, în care condiţiile meteo au fost favorabile pentru agricultură. Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultima oră”, declară Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso România. Compania comercializează utilaje agricole, având în portofoliu 350 de produse, branduri internaţionale şi propria marcă.

    Companai şi-a început activitatea cu un punct de lucru în Călăraşi, având iniţial 15 angajaţi. În momentul de faţă, Biso România are 95 de angajaţi şi peste 1.000 de clienţi permanenţi. În ultimii ani, compania a investit 7,5 milioane de euro în dezvoltarea sediului central din Drajna, unde se află birourile, showroom, divizii de service şi de piese de schimb dar şi o hală de producţie, unde vor lucra în viitor 200 de angajaţi.

    Conform lui Feichtlbauer, piaţa românească de utilaje agricole a înregistrat o creştere continuă în ultimii ani, în principal datorită importurilor din ţări precum Austria, Germania, Ungaria sau chiar Statele Unite, dar şi a faptului că ”fermierii români investesc tot mai mult având o viziune pe termen lung şi nu se mai lasă influenţaţi de oportunităţi de moment. Există dealeri care aduc pe piaţa românească ce este mai nou la nivel internaţional acum, pentru că există cerere. De exemplu, la începutul anului, noi am încheiat un parteneriat cu Raven Industries, lider mondial în domeniul tehnologiilor agricole, şi Kinze Manufacturing, producător de echipamente agricole de top, in vederea lansarii pe piata a unui nou model de semanatoare, cu sistem de control multi-hibrid. Strategia noastra este una de diversificare continua a portofoliului de produse, ceea ce ne-a ajutat sa si crestem odata cu evolutia pietei, in acest moment aflandu-ne in topul 5 al principalilor importatori din Romania”. Compania are o cotă de piaţă de 18% pe segmentul headerelor, echipamente agricole atasate la combina, cu ajutorul carora se recolteaza cereale, floarea-soarelui, porumb. O componenta importanta a afacerii este productia de headere, Biso Schrattenecker, compania-mama, avand doua fabrici, in Austria si in Slovacia.

    Biso Romania pregăteşte deschiderea de noi birouri locale, în pregătiri fiind inaugurarea filialei din Craiova.