Tag: adoptare

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce măsuri trebuie să ia companiile pentru a proteja datele clienţilor?

    Multe companii trebuie pur şi simplu obligate să ia măsuri pentru a se proteja. Dovadă şi legea care impune camere video sau agenţi de pază la casele de schimb valutar. Pe acelaşi principiu, Comisia Europeană a decis că toate instituţiile care procesează date personale trebuie să şi aibă grijă de acestea. pentru acelea care nu vor reuşi, oficialii europeni au pregătit o serie de amenzi usturătoare. Ce impact vor avea noile reglementări asupra companiilor din România şi cum ar trebui acestea să-şi securizeze datele?

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Noua legislaţie le va permite cetăţenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijoraţi în legătură cu faptul că nu deţin controlul deplin asupra informaţiilor pe care le furnizează online.

    „Noile directive, care au fost aprobate de Consiliul European la începutul acestui an, reglementează termenul de date personale gestionate de anumite companii. Vorbim de organizaţii din domeniul medical, energetic şi nu numai. Sunt multe organizaţii cărora noi le oferim datele personale până la un nivel destul de avansat, iar noile directive reglementează partea asta. De asemenea, sunt specificate şi amenzi pentru companiile care pierd aceste date, iar datele devin publice”, explică Gabriel Gîdea, director de dezvoltare la Kingston Technology România şi Bulgaria, companie cu activitate în domeniul producţiei şi comercializării de produse pentru stocare, de pildă stickuri USM sau harduri externe. După cum explică managerul companiei Kingston, directiva europeană prevede şi un cuantum maxim de amenzi: 4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de euro.

    Ideea acestei directive, spune Gîdea, a plecat de la legile care erau implementate în anumite ţări din Europa de mai mult timp. „Ştiu sigur că în Marea Britanie există o astfel de lege care are cinci sau şase ani; în alte ţări nu există însă reglementări de genul ăsta. În Regatul Unit a fost chiar un exemplu în acest sens: un angajat al unei firme de pensii private a pierdut un stick de memorie care avea datele a 40.000 de clienţi. Cineva a găsit stickul, datele au ajuns publice, iar autorităţile s-au sesizat. A urmat apoi un proces soldat cu o amendă de 5 milioane de lire sterline; se întâmpla acum trei ani.”

    Părerea sa este că implementarea unor măsuri de securitate trebuie să se producă de sus în jos: în primul rând, tot managementul trebuie să fie la zi cu prevederile acestei directive şi să stabilească politici de securitate şi de gestionare şi transfer al datelor în interiorul companiei, să stabilească cine are acces la ce date şi să informeze apoi toţi angajaţii. „Momentan, cred că sunt protejate doar acele companii în care protecţia este obligatorie. Nu neapărat din punctul de vedere al directivei europene, cât mai ales din punctul de vedere al sensibilităţii datelor. Vorbim despre companii care utilizează deja stickuri cu criptare, pentru că ori au secrete industriale, ori informaţii de altă natură care nu trebuie să ajungă publice; nu vorbim neapărat de date personale ale clienţilor”, spune Gîdea.

    Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente şi de impactul acestora, arată studiul Global Information Security Survey 2015, realizat de EY despre securitatea cibernetică. Studiul arată că majoritatea companiilor nu sunt mulţumite de felul în care sunt protejate de atacurile cibernetice. 88% dintre respondenţi cred că securitatea informaţională nu satisface pe deplin nevoile organizaţiilor pentru care lucrează, în vreme ce 36% dintre ei spun că e foarte puţin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat.

    Din punctul de vedere al transferului de date pe mediu extern, companiile au două modalităţi de a se proteja: una ar fi să blocheze toate porturile USB din firmă, şi în momentul acela totul se transferă prin cloud sau pe serverul companiei, a doua ar fi să folosească stickuri criptate. „Sunt domenii – şi vor exista mereu – unde cloudul nu este suficient; va trebui să tranferi informaţia, la un moment dat, pe un mediu extern. Şi, sigur, criptarea e cea mai sigură metodă de protecţie în acest caz, pentru că vorbim de flexibilitatea pe care ţi-o dă folosirea unui stick de memorie criptat”, crede Gabriel Gîdea.

    Kingston Digital a achiziţionat în luna februarie compania IronKey, cunoscută pentru sistemele avansate de criptare. Astfel, clienţii IronKey vor avea acces la serviciile vânzări şi de suport tehnic puse la dispoziţie de Kingston. IronKey EMS, sistemul de management al USB-urilor, este o soluţie flexibilă care poate fi implementată atât în cloud, cât şi on premise. Impune folosirea unor politici specifice de securitate, cum ar fi parole puternice şi o limită de încercări, şi le permite administratorilor de sistem să dezactiveze de la distanţă unităţile pierdute sau furate. Kingston şi DataLocker au colaborat îndeaproape pentru dezvoltarea acestor soluţii avansate de criptare cu sistem de management.

    O altă mişcare importantă a celor de la Kingston a fost separarea diviziei de produse destinate gamingului, adică brandul HyperX. „Am început procesul acesta în momentul în care am înţeles că HyperX, ca brand de sine stătător, a devenit un nume puternic”, spune Gabriel Gâdea. „Ideea iniţială a HyperX a fost de performanţă, după care ne-am dus din ce în ce mai mult spre gaming. Kingston a rămas cu produsele de consumer şi corporate; din punctul meu de vedere, a fost lucrul corect. Acum, dacă mergi la un eveniment de gaming şi întrebi un participant de Kingston, nu o să ştie despre ce companie e vorba, dar cu siguranţă a auzit de HyperX.“

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, pentru că participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companiei va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games, care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Un alt exemplu este The International 2016, cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Fondul de premiere al turneului s-a ridicat la 18,5 milioane de dolari, fiind în continuă creştere an după an, deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Dragu: Nu au fost prinşi bani pentru Cuminţenia Pământului pentru că nu avem bază legală

    Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a declarat miercuri, după şedinţa de Guvern, că nu au fost alocate fonduri pentru cumpărarea sculpturii Cuminţenia Pământului la această rectificare operată de Executiv deoarece nu există baza legală pentru acest lucru.

    ”Nu sunt prinşi, pentru că pentru Cuminţenie nu avem baza legală. (…) Bugetul se întocmeşte pe baza legală existentă. Dacă nu avem un temei legal, nu putem aloca o sumă în buget, ca atare nu există o sumă alocată Ministerului Culturii. Pot fi folosiţi banii din Fondul de rezervă, dacă va exista temei legal”, a afirmat Anca Dragu.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al Executivului a explicat de ce, pe 12 octombrie, a anunţat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens, care nu a mai fost publicată în Monitorul Oficial.

    ”Nu a mai ajuns la Monitorul Oficial pentru că, între timp, au fost sesizate probleme de constituţionalitate de către Consiliul Legislativ, motiv pentru care s-a hotărât să se trimită amendamente la proiectul de lege aflat în Parlament pentru aprobarea OUG. Acele amendamente sunt, practic, aceleaşi lucruri care se aflau în ordonanţa de urgenţă. Au fost decizii ale Curţii Constituţionale care s-au referit la această problemă – în momentul în care există în fază avansată de adoptare un proiect legislativ nu mai poţi veni cu o nouă ordonanţă de urgenţă care să-l modifice”, a precizat Iolu.

    El a mai spus că, în acest moment, este aşteptată decizia Parlamentului.

    ”S-a negociat cu proprietarii şi s-a mers pe amânarea acestui termen (până pe 20 decembrie – n.r.). Parlamentul se mai întâlneşte, nu cred că nu se mai întâlneşte…”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

  • Tichetul de masă se majorează la 15 lei de la 9 lei. Asta dacă vrea angajatorul

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care permite majorarea tichetului de masă până la 15 lei,  faţă de 9 lei cât este în prezent, angajatorul putând să aleagă dacă va păstra valoarea actuală a tichetului sau îl va majora.

    Legea pentru modificarea art. (3) alin. (1) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă prevede că “Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15 lei la data aplicării prevederilor prezentei legi”.

    ”Este iniţiativa unor colegi de-ai noştri prin care se propunea posibilitatea măririi (valorii tichetului de masă-n.r.) până la 13 lei, rămânând valoarea actuală în vigoare şi doar posibilitatea angajatorului de a mări valoarea acestor tichete. A fost un amendament al doamnei Andreea Paul care a crescut valoarea la 15 lei. A fost adoptat”, a declarat preşedintele Comisiei de Muncă, deputatul PSD Adrian Solomon, după adoptarea amendamentului, în şedinţa comisiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Senatul a adoptat tacit două majorări ale punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017

    Senatul a adoptat tacit luni două propuneri legislative, una care prevede majorarea până la 1.072 de lei a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017 şi la peste 1.200 de lei de la 1 iulie 2017, iar cealaltă majorarea pensiilor celor care au lucrat în CAP-uri.

    Prima propunere, iniţiată de mai mulţi parlamentari, în majoritate de la PSD, prevede că valoarea punctului de pensie să nu fie mai mică decât 40% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv 45% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu 1 iulie 2017.

    Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 a fost de 2.681 lei, iar valoarea punctului de pensie de 871,7 lei. Dacă s-ar menţine acelaşi nivel, atunci punctul de pensie s-ar majora la 1.072 de lei de la 1 ianuarie 2017 şi la 1.206 de lei de la 1 iulie 2017.

    Cealaltă iniţiativă prevede majorarea pensiilor celor care au lucrat la CAP, Haralambie Vochiţoiu, unul dintre iniţiatori, susţinând că este “treaba guvernului” să caute soluţii pentru acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat tacit două majorări ale punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017

    Senatul a adoptat tacit luni două propuneri legislative, una care prevede majorarea până la 1.072 de lei a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017 şi la peste 1.200 de lei de la 1 iulie 2017, iar cealaltă majorarea pensiilor celor care au lucrat în CAP-uri.

    Prima propunere, iniţiată de mai mulţi parlamentari, în majoritate de la PSD, prevede că valoarea punctului de pensie să nu fie mai mică decât 40% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv 45% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu 1 iulie 2017.

    Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 a fost de 2.681 lei, iar valoarea punctului de pensie de 871,7 lei. Dacă s-ar menţine acelaşi nivel, atunci punctul de pensie s-ar majora la 1.072 de lei de la 1 ianuarie 2017 şi la 1.206 de lei de la 1 iulie 2017.

    Cealaltă iniţiativă prevede majorarea pensiilor celor care au lucrat la CAP, Haralambie Vochiţoiu, unul dintre iniţiatori, susţinând că este “treaba guvernului” să caute soluţii pentru acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tragică a singurului german care a refuzat să îl salute pe Hitler

    Infamul salut ”sieg heil” (heil victoriei) adoptat de partidul nazist în anii ’30 era obligatoriu pentru cetăţenii germani şi reprezenta o demonstraţie a loialităţii lor faţă de Führer, partidul şi naţia lui.

    August Landmesser a fost singurul german care a refuzat să îşi ridice braţul drept pentru salutul nazist la o adunare din 1936, potrivit The Independent. El era un nazist loial, care s-a alăturat partidului în 1931. Doi ani mai târziu, s-a îndrăgostit de Irma Eckler, o femeie de naţionalitate evreiască pe care a cerut-o de soţie în 1935.

    După ce logodna lor a fost descoperită, Landmesser a fost dat afară din partid.Cuplul a decis să completeze o aplicaţie de căsătorie în Hamburg, dar uniunea lor a fost refuzată după adoptarea noilor Legi din Nuremberg. Acest lucru nu a împiedicat însă naşterea primei lor fiice, în octombrie 1935.

    Într-o poză realizată la data de 12 iunie 1936, Landmesser a apărut cu braţele încrucişate la un eveniment ce prilejuia botezul unui nou vas german. În 1937, el a încercat să evadeze din Germania nazistă în Danemarca împreună cu familia sa.  A fost însă reţinut la graniţă şi acuzat de ”dezonorarea rasei” sau ”infamie rasială”.

    Un an mai târziu, a fost achitat din cauza lipsei dovezilor, dar i s-a cerut să renunţe la relaţia sa cu Eckler. A refuzat să îşi abandoneze soţia şi a ignorat dorinţele naziştilor; în consecinţă a fost din nou arestat în 1938 şi condamnat la trei ani într-un lagăr de concentarare. Nu avea să îşi mai vadă soţia sau copilul niciodată. Eckler a fost arestată în perioada în care era însărcinată cu cea de-a doua fiică. După ce a născut în închisoare, a fost trimisă într-un lagăr de concentrare.  Se crede că  fost transferată în ceea ce naziştii numeau ”centru de eutanasiere” în 1942, unde a murit împreună cu alţi 14.000 de evrei. După ce şi-a executat sentinţa, Landmesser a avut câteva locuri de muncă, iar în 1944 a fost chemat în război. Câteva luni mai târziu, a fost declarat absent într-o misiune în Croaţia.