BusinessMagazin

Tag: administrare

  • Dreptul de administrare al Ministerului Dezvoltării asupra Cazinoului Constanţa încetează

     Cazinoul a fost preluat, la 31 august 2011, de către Minister de la Consiliul Local al Primăriei din Constanţa, cu scopul de a fi reabilitat, ulterior urmând să revină în administrarea autorităţii locale.

    Reabilitarea ar fi trebuit să înceapă în maximum un an de la preluare şi să nu dureze mai mult de trei ani.

    În toamna anului trecut, Ministerul a anunţat însă că a decis să transfere cazinoul din Constanţa în administrarea primăriei, întrucât nu are fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar termenul de începere a lucrărilor a fost depăşit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile bugetare colectate de ANAF au stagnat în primele două luni

     ANAF aminteşte însă, într-un comunicat, că la începutul anului au intrat în vigoare noi reglementări privind plata impozitului pe profit, fiind comasate termenele de plată din 25 ianuarie şi 15 februarie pentru 25 martie.

    “Luând în calcul sumele ce urmează a fi încasate din impozitul pe profit, creşterea reală a încasărilor ANAF ar fi de aproximativ 5%. Din datele centralizate de ANAF, ponderea impozitului pe profit în totalul veniturilor bugetare realizate în primele două luni ale anului 2012 este de 6,2%”, se menţionează în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea are o avere de 1,3 mld.dolari

    În ultimii doi ani, averea sa a crescut 400 milioane de dolari, potrivit informaţiilor Forbes. În vârstă de 68 de ani, Paul Singer ocupă locul 1.107 în topul miliardarilor lumii întocmit de Forbes. El şi-a construit averea administrând fonduri de hedging. În urmă cu 35 de ani, Singer a fondat firma de investiţii Elliott Management care administrează active de 21 miliarde de dolari plasate în fonduri de hedging. Cele mai mari fonduri de hedging ale sale au înregistrat un randament de peste 12% în dolari anul trecut, potrivit Forbes. Fondul de hedging al lui Paul Singer a dus o aprigă luptă împotriva Argentinei pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiunile emise de statul sud-american, mergând atât de departe încât a convins guvernul Ghanei să ia în posesie un vas al Argentinei. Printre investiţiile făcute de Elliott se numără şi cea în producţia filmului Les Miserables. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • 40% este creşterea activelor nete din administrarea fonsurilor ING pensii facultative în 2012

    Portofoliul de asigurări încheiate în 2012 a fost cu 6% mai mare faţă de cel realizat în 2011, preferinţa clienţilor pentru produsele tradiţionale generând, per ansamblu, un volum de prime brute subscrise similar celui din 2011 (produsele tradiţionale au o primă medie anuală mai redusă decât asigurările unit-linked). Astfel, volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în 2012 se ridică la 544,5 milioane lei, comparativ cu 554,4 milioane lei în 2011.

    Interesul clienţilor pentru produsele tradiţionale s-a consolidat pe parcursul anului, acest tip de contracte reprezentând 75% din numărul total de poliţe noi subscrise, comparativ cu 67% în 2011.
    Utilizarea în cadrul procesului de consiliere financiară a unor instrumente îmbunătăţite a avut un impact pozitiv asupra nivelulului de conştientizare a clienţilor privind necesitatea de planificare pe termen lung. Astfel, nivelul de protecţie pentru poliţele de viaţă încheiate la ING a crescut: suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2012 s-a majorat cu 5% faţă de anul precedent, ajungând la 49.501 lei.

    În 2012, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 95,6 milioane RON, cu 51,3% mai mult faţă de 2011. Peste trei sferturi din această sumă, respectiv 72,75 milioane RON, au reprezentat beneficii pentru contracte ajunse la maturitate.
    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,65 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Activele nete din administrarea fondurilor ING de pensii facultative au crescut cu 40% în 2012.
    Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 118.338(1) de participanţi la sfârşitul anului 2012, cu circa 14% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: CSSPP).
    La aceeasi dată, valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 279,4(1) milioane lei, în creştere cu circa 40% faţă de 2011. Astfel, la finele lunii decembrie 2012, ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,65% (sursa: CSSPP).

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2012 a fost de 86,5 lei, iar la ING Optim de 91 lei – ambele valori fiind in uşoară scădere comparativ cu cele din 2011, în condiţiile în care resursele populaţiei disponibile pentru economisire au fost limitate.
    De la înfiinţare (2007) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul ING Activ(1), fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,6%, iar ING Optim(1), fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,5% – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,74%, (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Bram Boon, director general ING Asigurări de Viaţă, declară că “Şi în 2012 contextul economic internaţional instabil a întârziat revigorarea economiei româneşti, cu consecinţe asupra încrederii şi nivelului de trai ale consumatorilor şi, implicit, a resurselor alocate obiectivelor de planificare financiară a viitorului. Atât industria de asigurări de viaţă, cât şi Pilonul III de pensii au evoluat într-un context mai degrabă limitativ, înregistrând evoluţii sub potenţialul real – situaţie care, în absenţa unei revigorări economice mai puternice, se va perpetua şi în 2013.
    Rezultatele ING pe segmentul de asigurări de viaţă în 2012 reflectă deja rezultatele proiectelor majore de investiţii, pe care le continuăm, pentru creşterea beneficiilor oferite clienţilor şi consolidarea profesionalismului consultanţilor noştri: portofoliul de contracte, realizat în condiţiile restrângerii cu 25% a forţei de vânzare, este cu 6% mai mare faţă de anul precedent, numărul de contracte reziliate şi răscumpărate este mai mic cu 12% faţă de 2011, iar Scorul Net Promoter* a fost de 23%, peste nivelul de 21% pe care ni l-am propus pentru 2012.

    şi pe pilonul facultativ de pensii evoluţia activităţii ING a fost una pozitivă, numărul de participanţi crescând cu 14% faţă de 2011, iar volumul de active administrate cu circa 40%. Per ansamblu însă, efectele tratamentului fiscal favorabil de care se bucură Pilonul III sunt încă limitate de presiunile pe care realitaţile economice le pun asupra companiilor şi veniturilor individuale pentru economisire, iar implicarea pozitivă a autorităţilor prin măsuri de eficientizare în continuare a mecanismelor acestei pieţe – prin posibilitatea de subscriere online, de a realiza plăţi suplimentare sau în avans, aşa cum se întâmplă în alte ţări – ar impulsiona dezvoltarea mai rapidă a acestei pieţe”.
    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2012 este de 29 milioane lei.
    În 2012 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 29 milioane lei – dintre care 11,1 milioane lei reprezintă profit obtinut din operaţiuni curente, iar 17,9 milioane lei profit excepţional obţinut pe fondul eliberării unor rezerve excesive – comparativ cu 17,8 milioane lei în 2011.
    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING Pensii SAFPAP administra la finele anului 2012 active nete de 3,65 miliarde lei.
    La sfârşitul lui 2012, fondul de pensii administrat privat ING deţinea active nete de 3,65 miliarde lei (1), în creştere cu 48,6% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2011. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2012 era de 37,9%(1) din piaţa pensiilor private obligatorii (sursa: CSSPP).
    La aceeaşi dată, ING avea 1.729.058 (1) participanţi în Pilonul II, dintre care aproape 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: CSSPP).
    Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de pensii administrat privat ING a fost de 66,1 lei în 2012, în creştere cu 22% faţă de anul precedent.
    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,2%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,45% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Marius Popescu, director general ING Pensii:
    Pentru Pilonul de pensii private obligatorii şi participanţii noştri, veştile bune ale începutului de an sunt majorarea contribuţiei virate la 4%, cuprinsă în bugetul pentru 2013 şi, totodată, rezultatele investiţionale remarcabile obţinute de Pilonul II în anul 2012. Ambele duc la o acumulare mai rapidă de fonduri în conturile personale ale participanţilor, bani care – spre deosebire de contribuţiile din sistemul public, ce sunt redistribuite parţial actualilor pensionari – se vor întoarce la ei în viitor, constituind un venit suplimentar la vârsta pensionării.
    În ceea ce ne priveşte, la ING priorităţile anului 2012 au avut în centru continuarea demersurilor de educare si informare a publicului cu privire la pensiile private – în contextul cărora am desfăşurat o nouă campanie dedicată “ştii de la ING” -, îmbunătăţirea constantă a serviciilor pe care le oferim participanţilor noştri şi, nu în ultimul rând, adaptarea politicii noastre de investiţii astfel încât să ne permită identificarea combinaţiei optime între risc şi randament, în beneficiul participanţilor noştri.

    CIFRE CHEIE (1)
    Asigurări de viaţă 2012 2011
    Active financiare în administrare (mld. RON) 2,34 2,1
    Prime brute subscrise (mil. RON) 544,54 554,42
    Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate în perioada de raportare (mil. RON) 95,6 63,20
    Prima brută anualizată medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare (RON) 1.580 1.594
    Suma asigurată medie per contract încheiat în perioada de raportare (RON) 49.501 47.194
    Pensii facultative – Pilon 3
    Active nete (mil. RON) 279,4 199,94
    ING Activ 70,73 52,12
    ING Optim 208,67 147,82
    Număr de participanţi 118.338 103.426
    ING Activ 29.177 26.802
    ING Optim 89.161 76.624
    Pensii obligatorii – Pilon 2
    Active nete (mld. RON) 3,65 2,46
    Participanţi (mil.) 1,73 1,69
    Conturi goale (%) 3 3,5

    NOTE:
    *Scorul Net Promoter, obţinut în urma fiecarei interacţiuni a clienţilor cu compania, este un indicator al gradului de loialitate a clienţilor şi a intenţiei de recomandare a produselor şi serviciilor de asigurări şi pensii ale ING.
    (1) Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare.

  • Câţi bani administrează cele mai mari fonduri mutuale din România?

    BCR Obligaţiuni a obţinut în acest an un randament de 7,1%. Al doilea cel mai mare fond este Raiffeisen RonPlus, fond cu o strategie conservatoare de investiţii, care a strâns economii de 1,684 miliarde de lei de 34.000 de investitori. Fondul a marcat un randament de 6,53%. Pe locul al treilea se situează Raiffeisen EuroPlus cu active nete de 1,325 miliarde de lei de la peste 10.000 de investitori. Fondul a înregistrat un randament în euro de 3,84%. În clasament urmează fondul de obligaţiuni ING International Romanian Bond cu active de 916 milioane de lei de la 75 de investitori şi fondul de plasamente conservatoare Simfonia 1 cu active de 444 milioane de lei de la peste 13.000 de investitori.

    Mai multe pe zf.ro

  • De ce nu poate statul sa va ceara acum taxa de autostrada

    Taxa pentru mersul pe una dintre cele doua autostrazi ale
    Romaniei, de 3-4 euro pe 100 de kilometri, pe care Ministerul
    Transporturilor ar vrea sa o introduca in paralel cu rovinieta, nu
    poate fi ceruta asadar soferilor decat peste doi ani.

    Comisia Europeana interzice dubla taxare pe accesul la
    infrastructura, astfel ca statul poate impune o astfel de taxa doar
    daca, prin licitatie, da in concesiune administrarea si
    intretinerea celor doua autostrazi unor parteneri privati. Pentru
    ca sunt deja semnate doua astfel de contracte, de intretinere
    multianuala, si acestea expira in 2012, noua taxa ar putea fi
    ceruta cel mai devreme peste doi ani.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Ursus externalizeaza administrarea personalului catre TotalSoft

    TotalSoft a conceput pentru Ursus o solutie compusa din servicii
    de salarizare, administrare de personal si eCharisma, platforma web
    pentru administrarea datelor si comunicarea directa cu angajatii,
    in urma deciziei Ursus de a eficientiza activitatile
    departamentului de resurse umane. TotalSoft a preluat astfel si
    atributiile de administrare a datelor din sediile producatorului de
    bere, activitati de rutina de care va fi degrevata echipa interna
    de resurse umane.

    “In urma eficientizarii intregii activitati de resurse umane si
    salarizare prin externalizarea serviciilor TotalSoft ne asteptam la
    o reducere a costurilor de administrare, precum si o mai buna
    gestionare a informatiilor”, a spus Monica Soare, senior HR Manager
    la Ursus Breweries.

    Prin sistemul Charisma sunt gestionate salariile a peste 10% din
    forta de munca activa a Romaniei si sunt calculate peste 25% din
    cele aproximativ 130.000 de salarii gestionate in regim de
    outsourcing pe piata.

  • Guvernul face terapie de soc cu primarii. Investitii taiate: de la reabilitarea termica a blocurilor la AquaLand

    Primarii ar putea fi obligati in acest an sa dea afara pana la
    40% din angajati, potrivit unui proiect de Ordonanta de Urgenta
    realizat de Ministerul Finantelor impreuna cu Ministerul
    Administraţiei si Internelor, obtinut de Gandul. Ministrul
    Finantelor Sebastian Vladescu a declarat, miercuri seara, la un
    post de televiziune, ca zeci de mii de functionari din primarii vor
    fi concediati.

    Autoritatile locale vor primi cu 22% mai putini bani de la
    bugetul de stat si nu vor putea oferi plati compensatorii
    angajatilor concediati. Primarii care nu fac disponibilizari in 30
    de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei “raspund
    disciplinar, material sau penal, dupa caz”, se arata in
    document.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Masuri americane propuse la Flamingo pentru a scoate compania din criza

    Retailerul a convocat o adunare generala ordinara a actionarilor
    (AGOA) pentru data de 4 noiembrie pentru alegerea unor noi membri
    in Consiliul de Administratie, dupa ce la mijlocul lunii septembrie
    omul de afaceri Dan Adamescu l-a numit pe fiul sau, Alexander
    Adamescu, in functia de presedinte al companiei.

    Cititi mai multe despre Flamingo pe
    www.zf.ro

  • Colliers: Taxele de administrare din mall-urile bucurestene, cele mai mari din regiune

    Taxele de service charge, care sunt platite lunar de catre chiriasii unui centru comercial in contul serviciilor de tipul paza, curatenie dar si a facturilor pentru utilitati, se situeaza la cele mai ridicate valori din regiune, releva un studiu Colliers.

     

    Astfel, valorile medii ale acestor taxe intr-un centru comercial modern, platite de catre chiriasi aditional chiriilor lunare, se ridica in Romania, in medie, la 4 – 9 euro pe luna pe metru patrat, in timp ce in Albania au o valoare de 6 – 7 euro/mp/luna, in Serbia de 7 – 8 euro/mp/luna, in Bulgaria de 5 – 6 euro/mp/luna, in Polonia de 4 – 7 euro/mp/luna iar in Marea Britanie de 8,5 euro/mp/luna.

     

    "Am ajuns la concluzia ca suntem la un nivel similar cu alte tari din Europa Centrala si de Est si cu Marea Britanie, cu o singura exceptie: Bucurestiul, unde in unele centre comerciale moderne, taxele service charge ajung la un nivel de 11 euro/mp/luna, mai ridicat decat in alte piete analizate", se afirma in studiul mentionat.

     

    Acestea sunt formate intr-o proportie de 13 – 15% din comisionele de management, platite catre administratorul centrului, din costurile legate de utilitati (electricitate, gaz, apa), care detin cea mai mare pondered in totalul taxelor de administrare, cu 35 – 40%, de costurile soft cu 15 – 20%, adica securitatea si evenimentele de marketing, de costurile legate de activitatile de reparatii, lifturi, activitati mecanice (30 – 35%) si de asigurari, care detin unul – doua procente.

     

    Daca in Marea Britanie valorile au un trend descrescator – existand cazuri si de o scadere cu 20% – taxele de administrare si de intretinere din pietele est europene inregistreaza un trend crescator, si asta in principal din pricina costurilor utilitatilor, care se majoreaza de la an la an.

     

    "In Romania, impozitul pe proprietate (1,5% din valoarea proprietatii) este amortizat de catre proprietari, fiind inclus in taxele de service charge, spre deosebire de alte tari. Acest fapt determina de asemenea un service charge mai mare decat in alte piete analizate", se mai spune in studiul Colliers.