BusinessMagazin

Tag: acces

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • De ce nu trebuie să arunci niciodată biletul de avion. Vei fi şocat să afli asta

    De cele mai multe ori uităm biletele în avion sau le aruncăm, fără să ne gândim la consecinţe. Conform “Krebs on Security”, există o mulţime de informaţii personale care se găsesc pe boarding pass. Orice persoană poate fotografia codul de bare de pe biletul de îmbarcare şi îl poate introduce într-un cititor de coduri.

    Expertul criminalist Winston Krone spune că în acest fel se pot află informaţii despre adresa de e-mail, adresa de acasă şi numărul de telefon.

    “I-am luat numele, numărul de frequent flyer şi alte informaţii personale. Am reuşit să iau şi un număr numit “record key” de la zborul Lufthansa cu care mergea în aceea zi. Am intrat pe site-ul companiei aeriene şi folosind numele de familie şi codul “record key” am reuşit să intru în contul său. Acolo am văzut toate zborurile pe care le-a făcut şi toate zborurile pe care le avea rezervate deja”, a scris  el pe site-ul său.

    Pe viitor, cu aceste informaţii, hackerul putea să-i schimbe zborurile, să anuleze călătoriile,  şi chiar îl punea scoate din cont, resetând numărul PIN. 

    Orice haker poate avea acces la datele personale şi poate intra în conturile create. Cel mai bine este să nu arunci niciodată un boarding pass.

     

  • De ce nu trebuie să arunci niciodată biletul de avion. Vei fi şocat să afli asta

    De cele mai multe ori uităm biletele în avion sau le aruncăm, fără să ne gândim la consecinţe. Conform “Krebs on Security”, există o mulţime de informaţii personale care se găsesc pe boarding pass. Orice persoană poate fotografia codul de bare de pe biletul de îmbarcare şi îl poate introduce într-un cititor de coduri.

    Expertul criminalist Winston Krone spune că în acest fel se pot află informaţii despre adresa de e-mail, adresa de acasă şi numărul de telefon.

    “I-am luat numele, numărul de frequent flyer şi alte informaţii personale. Am reuşit să iau şi un număr numit “record key” de la zborul Lufthansa cu care mergea în aceea zi. Am intrat pe site-ul companiei aeriene şi folosind numele de familie şi codul “record key” am reuşit să intru în contul său. Acolo am văzut toate zborurile pe care le-a făcut şi toate zborurile pe care le avea rezervate deja”, a scris  el pe site-ul său.

    Pe viitor, cu aceste informaţii, hackerul putea să-i schimbe zborurile, să anuleze călătoriile,  şi chiar îl punea scoate din cont, resetând numărul PIN. 

    Orice haker poate avea acces la datele personale şi poate intra în conturile create. Cel mai bine este să nu arunci niciodată un boarding pass.

     

  • Smartphone-ul redefineşte ideea de business

    Mai mult de jumătate dintre români (53%) foloseau un smartphone la finalul anului trecut, potrivit unui raport comandat de Google, o creştere de peste patru ori în ultimii patru ani. La finalul lui 2012, rata de adopţie a smartphone-urilor în România era de doar 12%.

    La nivel global, adopţia smartphone-urilor s-a dublat în patru ani. În 2012, doar una din trei persoane din 40 de ţări avea acces la un smartphone. Patru ani mai târziu, ponderea acestora a crescut la 70%. Din 2012 şi până în 2016, compania de studii de piaţă Kantar TNS, la cererea Google, a chestionat utilizatori din toată lumea în legătură cu obiceiurile de folosire a internetului, iar răspunsurile au scos în evidenţă schimbări majore în adopţia tehnologiei şi stilul de viaţă în această perioadă.

    Pentru mulţi români, smartphone‑ul a adus o schimbare semnificativă în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă acest lucru se reflectă la nivelul tuturor categoriilor demografice, tinerii folosesc cel mai mult smartphone-ul ca un asistent personal. Astfel, 91% dintre tinerii de sub 25 de ani utilizează smartphone‑uri, faţă de 24% în urmă cu 4 ani. Pentru ei, smartphone-ul a început să înlocuiască computerul: utilizarea calculatorului a scăzut de la 88% în 2012 la 79% în 2016. Telefonul inteligent reprezintă şi principala sursă de informaţii, 73% dintre tineri apelând la motoare de căutare pe dispozitivul mobil, în vreme ce 79% vizitează platforme de social media.

    La nivel global, aproximativ o treime dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul mai des de pe smartphone decât pe computer. În România, procentajul acestora este de 38%; mai mult, doar 17% dintre utilizatorii de smartphone de la noi mai folosesc preponderent computerul pentru a intra pe internet.

    „Informaţia se transmite din ce în ce mai rapid, iar trendurile tehnologice odată cu ea”, remarcă Marius Lăzărescu, fondator al agenţiei Today’s. „Chiar cei de la Google afirmau anul trecut că revoluţia dispozitivelor mobile este mai mare decât orice au văzut până acum, raportându-se la istoria recentă şi la gradul de preluare a tehnologiei.” Mobilul a început să preia din ce în ce mai mult timp dedicat internetului, însă nu va elimina folosirea altor dispozitive mobile, spune Marius Lăzărescu. „Consumatorul foloseşte, în medie, în funcţie de ţară, între trei şi şase dispozitive mobile pentru a accesa informaţiile online. Trebuie avut în vedere că la nivel global trei din patru site-uri se încarcă în mai mult de 10 secunde, iar acest lucru scade dramatic rata de conversie şi generează frustrare pentru consumator.”

    Răspândirea reţelelor mobile şi finanţarea terminalelor de către operatori au făcut foarte accesibilă deţinerea unui dispozitiv mobil, crede Bogdan Tudor, CEO al StarTech Team. „În paralel, telefoanele au devenit din ce în ce mai puternice, iar ecranul acestora a devenit mai generos, ceea ce a facilitat folosirea lor pentru funcţii ca navigarea pe internet sau folosirea de aplicaţii, determinând astfel explozia la care asistăm în acest moment.”

    Nicio afacere nu mai poate să ignore, în aceste condiţii, tendinţele tehnologice cu impact major în schimbarea comportamentului consumatorilor. În condiţiile în care această tendinţă se va menţine, consumatorii vor fi mai tentaţi să folosească un terminal mobil pentru interacţiunea cu orice afacere, spune Bogdan Tudor. „Toate businessurile trebuie să îşi definească o strategie de tip «mobile first», în care aceste tendinţe să se afle în centrul strategiei de dezvoltare. În acest moment, oportunitatea de transformare şi de creştere a cotei de piaţă se traduce în viteza de execuţie în această direcţie. Cei care vor acţiona decisiv exploatând aceste tendinţe vor fi câştigătorii de mâine.”

    În acelaşi timp, oamenii folosesc mai multe dispozitive decât în trecut. Întrebaţi în 2012 în legătură cu ce dispozitive utilizează – smartphone, tabletă sau computer -, 50% dintre români au răspuns că folosesc un singur dispozitiv, 10% două şi doar 2% toate cele trei. La finalul lui 2016, cei mai mulţi dintre români (31%) spun că utilizează două dispozitive (unul singur – 25%, trei dispozitive – 15%).

    „După analiza unui volum de date la nivel internaţional (prin prisma accesului la conturi de pe toate continentele) am înţeles un fenomen foarte interesant, dar explicabil, pentru anumite ţări mai puţin dezvoltate (şi nu mă refer neapărat la continentul european)“, spune Adrian Enache, fondator al companiei OmniPerform. Locuitorii acestor ţări au sărit pur şi simplu etapa de achiziţie a unei tablete sau a unui laptop, lucru datorat probabil preţului prea mare. În momentul apariţiei unor smartphone-uri care au reuşit să acopere nevoile acestor consumatori la sume extrem de accesibile, adopţia s-a întâmplat într-un timp record. „Există ţări cu o penetrare de peste 90% a smartphone-urilor care a adus de la sine şi trafic extrem de mic din laptopuri şi desktopuri. Un alt exemplu care poate fi dat este chiar Ziua Oamenilor Singuri, organizată în China, în 2016, zi în care 82% din comenzile în valoare de 18 miliarde de dolari au fost făcute de pe smartphone-uri.”

  • CNAIR va realiza două intersecţii de tip giratoriu pe Centura Bucureşti, în zona Pasajului Otopeni

    Potrivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), unul dintre sensurile giratorii va fi situat la aproximativ 2.950 de metri de pasajul rutier spre Mogoşoaia (km 69+031), iar cel de-al doilea sens giratoriu se va construi la intersecţia cu Strada Drumul Gării (zona Lukoil), respectiv la km 1+277.

    De asemenea, „pe axa centurii, între cele două sensuri giratorii a fost prevăzută amplasarea unui parapet prefabricat din beton tip New Jersey, care ajută la separarea fluxurilor de circulaţie”, se anunţă în comunicatul citat.

    Compania transmite că se va amenaja un sens giratoriu provizoriu până la obţinerea tuturor avizelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DONA atinge pragul de 300 de farmacii

    Farmacia DONA cu numărul 300 funcţionează în cadrul unui parteneriat în sistem de franciză, agreat între reţeaua de Farmacii DONA şi proprietarul lanţului de farmacii Medikon – Baby Farm, pentru 5 din cele 6 farmacii pe care acesta le deţine în Iaşi.

    „300 de farmacii înseamnă pentru noi şansa de a fi şi mai aproape de pacienţi şi posibilitatea de a le oferi condiţii generale mai bune în ceea ce priveşte preţurile şi portofoliul de produse, ca urmare a creşterii puterii de negociere cu furnizorii şi producătorii”, a declarat Eugen Banciu, Preşedintele Grupului DONA.

    Până în prezent, peste 130 de Farmacii DONA au fost redecorate. Doar în 2016 au fost investite în rebranding 5 milioane de lei, urmând ca anul acesta să fie alocate peste 2,5 milioane lei pentru reamenajarea farmaciilor. Cea de-a 300-a Farmacie DONA, recent inaugurată la Iaşi, beneficiază la rândul ei de un design modern. Unitatea este una dintre cele 16 unităţi partenere în sistemul de franciză DONA lansat anul trecut. Celelalte 15 sunt situate în oraşele: Bucureşti, Roşiorii de Vede, Alexandria, Brăila şi Iaşi. Programul de extindere prin francizare va fi continuat pe parcursul următorilor doi ani.

    Partenerii DONA au acces la un sistem integrat pe verticală (cu activităţi în achiziţii, distribuţie en-gros, marketing ş.a.), sub condiţia respectării stricte a regulilor care au stat la baza dezvoltării şi succesului brandului „Farmacia DONA”. Concret, partenerii primesc acces la un set de instrumente esenţiale pentru dezvoltare: apartenenţa la un brand mediatizat, proceduri de lucru eficiente şi automatizate, programe de evaluare şi dezvoltare pentru farmacişti şi asistenţi, activităţi de marketing şi merchandising negociate cu producătorii de medicamente şi suplimente alimentare, suport pentru eficientizarea activităţii şi consultanţă de management. În schimb, fiecare partener va contribui cu o valoare proporţională din cifra de afaceri, la cheltuielile de promovare a brandului „Farmacia DONA” şi ale altor acţiuni de marketing şi de achiziţii implementate.

    Marca “Farmacia DONA” reuneşte 300 de farmacii deţinute de 9 companii antreprenoriale cu capital privat românesc, a căror cifră de afaceri a fost de 966 milioane lei la finele lui 2016.

  • Adrian Grecu este noul Preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

    Cu aceeaşi ocazie, APMGR l-a ales în poziţia de membru al Consiliului Director APMGR pe Dragos Damian, CEO Terapia – a Sun Pharma company. Din Consiliul Director, mai fac parte Amelia Tătaru, Director General Krka, Daniel Bran, Country Manager Accord Healthcare şi Viorica Preduna, Director General Alvogen România.

    Adrian Grecu are o expertiză vastă în cadrul industriei farmaceutice, bazată pe mai mult de 16 ani de experienţă la nivel local, precum şi în roluri regionale şi internaţionale. El conduce operaţiunile Mylan România din 2015 – odată cu achiziţia, de către compania americană, a portofoliului de medicamente mature al Abbott Laboratories. În prezent, Grecu coordonează în România o echipă de 130 de angajaţi. Anterior, Grecu a lucrat în cadrul companiilor Abbott Laboratories şi Eli Lilly, unde a deţinut funcţii de conducere în diferite divizii naţionale şi internaţionale. Adrian Grecu este licenţiat în Fizică şi Chimie, în cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine un MBA bilingv (engleza/spaniolă) cu specializarea Management General de la Institutul de Studii Superioare ale Întreprinderii (IESE) din cadrul Universităţii din Navarra, Barcelona.

    Din noul rol de Preşedinte al APMGR, Adrian Grecu îşi propune să coopereze cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente accesibile, prin operarea unor modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. „Povara fiscală la care taxa clawback supune producătorii de medicamente generice a devenit nesustenabilă pentru o bună parte dintre aceştia, iar rezultatul este dispariţia medicamentelor generice esenţiale de pe piaţă şi limitarea sau închiderea unor capacităţi locale de producţie, cu efecte sociale şi economice ireversibile” a declarat Adrian Grecu, Preşedinte al APMGR.

    Totodată, APMGR susţine creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil.

      

  • 5.000 de români au solicitat un card de credit în prima lună de la lansarea sa pe piaţa locală

    AXI este un card de de credit fără comisioane de emitere sau de administrare şi fără comisioane aplicabile tranzacţiilor efectuate pe piaţa locală, inclusiv la bancomatele din România. Compania consideră că interesul de care se bucură produsul său se explică prin procedura simplificată de solicitare la distanţă a cardului, ce se poate realiza telefonic sau online, fără a completa prealabil un formular. 

    Piaţa cardurilor de credit din România se află pe un trend constant ascendent, în ultimii ani înregistrând o creştere puternică a utilizării şi ajungând la o piaţă de circa 2,65 milioane de carduri. Cu toate acestea, rata de penetrare raportată la populaţie este mult sub nivelul din majoritatea statelor europene, unde media ajunge la un card de credit de persoană. Astfel, sunt create premize bune pentru o dezvoltare de succes a brandului AXI în ţara noastră. Analizele noastre arată că românii au nevoie de un instrument de plată flexibil şi comod, precum cardul AXI. De aceea, suntem încrezători că zecile de mii de clienţi pe care îi vizăm începând din acest an îşi vor pune încrederea în noi şi se vor convinge de beneficiile acestui produs”, a declarat Laur Emilian, CEO AXI Finance în România.

    Acest produs este deja binecunoscut pe piaţa din Bulgaria sub denumirea de White Card, unde are peste 60.000 de utilizatori activi. AXI Finance este divizia internaţională a companiei bulgare Access Finance Ltd., care iese în premieră pe piaţa internaţională odată cu lansarea din România.

     

  • De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România

     În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

    Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

    În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România

     În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

    Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

    În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info