BusinessMagazin

Tag: piata

  • Influenţele latino-americane la Autoitalia

    Vânzările AutoItalia au înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a vânzărilor de după 2007 pe piaţa locală, susţinute de această dată nu doar de Fiat, ci şi de Jeep, brandul american care renaşte în Europa sub conducerea Fiat. Mai mult, anul trecut, cu o creştere de 38% a vânzărilor, a fost al doilea mare avans după cel de 35%, înregistrat în 2014. Calendarul de lansări al AutoItalia pentru 2016 include modelele speciale Jeep 75th Anniversary, care vor ajunge pe rând în România, începând cu Renegade în luna aprilie; gama va fi completă în toamnă. Pe listă urmează Fiat 500S, prezentat la începutul lunii martie în cadrul Salonului Auto de la Geneva, şi care este programat pentru luna iulie, odată cu aniversarea modelului Fiat 500. Lista va fi completată de Alfa Romeo Giulia şi Fiat 124 Spider, care vor veni în toamnă.

    Dar miza pentru anul acesta este lansarea noului Maserati Levante, primul SUV al constructorului, care va concura direct cu Porsche Cayenne. Definitivarea listei de preţurişi deschiderea comenzilor pentru Levante vor fi anunţate în luna aprilie.
    „Pe o piaţă dominată de propulsoare diesel, unde Maserati a vândut anul trecut de două ori mai mai multe Ghibli Diesel decât în anul 2014, ne aşteptăm ca ponderea pentru Levante diesel 3.0 V6 275 CP să fie de minimum 80%. SUV-ul Levante reprezintă o noutate absolută pentru brandul Maserati. Levante intră într-un segment competitiv şi oferă o alternativă puternică la tot ceea ce există în clasa SUV-urilor de lux, păstrând caracteristicile specifice brandului şi răspunzând nevoilor pe care le are în prezent un client al acestui segment“, spune Narcis Ghiţă, directorul general al AutoItalia.

    Maserati a vândut anul trecut în România 19 unităţi, înregistrând o creştere de 36% faţă de anul 2014. „Prin lansarea noului SUV, sperăm ca vânzările Maserati în România să înregistreze o creştere semnificativă, putând chiar să dubleze volumul faţă de anul anterior“, spune şefulAutoItalia. Astfel, anul acesta Maserati poate ajunge la un total de aproape 40 de unităţi vândute pe piaţa locală.

    Potrivit directorului AutoItalia există interes din partea clienţilor actuali de Maserati, în speţă proprietari ai modelelor GranTurismoşiGranCabrio, care vor să îşi adauge un SUV în proprietate, fără a trăda marca, clienţi de limuzine care fac un upgrade către un produs de lux, dar şiclienţi ai mărcilor concurente interesaţi de primul SUV produs de Maserati.
    După Maserati, cel de-al doilea pariu al AutoItalia este Jeep. Brandul american a înregistrat în 2015  una dintre cele mai importante creşteri din Top 10 şi, totodată, cea mai mare creştere din portofoliul importatorului, de 62,1%. Din gamă, Grand Cherokee a rămas modelul cu cele mai mari vânzări, urmat de noul compact Renegade. „Interesul clienţilornoştrifaţă de Jeep Renegade continuă să crească şi anul acesta, SUV-ul compact devenind principalul model de volum din portofoliul Jeep“, a spus Narcis Ghiţă.

    Cel de-al doilea SUV nou din portofoliul importatorului, Fiat 500X, a contribuit anul trecut, alături de Fiat 500 şi Fiat 500L, la 90% din vânzările mărcii Fiat în România, pe segmentul de autoturisme. „În pofida faptului că Fiat nu are un renume pe piaţa de 4×4, cifrele înregistrate până acum şipotenţialulpieţei SUV din România ne îndreptăţesc să credem că Fiat 500X va cuceri în continuare o cotă importantă pentru noi“, apreciază Narcis Ghiţă.

     

  • Revoluţia în servicii

    Colecţie de artă, bazine cu peşti exotici, o grădină cu sute de specii de fluturi vii, o piscină în aer liber, un tobogan cu patru niveluri, dormitoare, cinematografe, săli pentru jocuri video – sunt câteva dintre dotările care fac din aeroportul Changi al statului Singapore cel mai premiat aeroport din lume la capitolul servicii. Aeroportul se află de asemenea în topul aeroporturilor cu cel mai mare trafic la nivel mondial, fiind vizitat de peste 55 de milioane de călători anual, adică de peste zece ori mai mult decât populaţia oraşului Singapore, şi este un exemplu reprezentativ pentru serviciile din întreaga lume.

    Păstrând analogia şi gândindu-ne la propriile aeroporturi, am putea spune că acestea sunt relevante pentru calitatea serviciilor, per total, de pe piaţa locală. Potrivit unei cercetări realizate de EY în parteneriat cu compania de consultanţă Customer Focus la finalul anului 2014, 10% dintre locuitorii Capitalei spuneau că au avut parte de un serviciu excepţional în ultimele şase luni şi chiar mai puţini, doar 7%, în Iaşi. Stau mai bine la capitolul servicii locuitorii Timişului (27%) şi ai Braşovului (23%), însă niciun judeţ nu depăşeşte pragul de 30%. În ceea ce priveşte industriile care stau cel mai prost la capitolul servicii, printre acestea se află industria telecom (105 din cei 567 de respondenţi), turismul (93 de respondenţi) şi comerţul (48 de respondenţi). Ce caracterizează un serviciu excepţional? Potrivit respondenţilor studiului, rapiditatea, politeţea, beneficii adiţionale serviciului principal, adaptarea la nevoile clienţilor, calitatea.

    Elena Călin, consultant şi fondator al companiei Customer Focus, axată pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor din companii, lucrează de circa 15 ani în direcţia atingerii acestor deziderate în firmele din România. „De când eram elevă mi-am dorit să fiu profesoară şi pentru că viaţa m-a dus în direcţia lucrului cu clienţii, am ales mai târziu să devin trainer. Când am fondat firma, am ştiut doar trei lucruri: că vreau să fac training, că vreau să contribui la îmbunătăţirea serviciilor companiilor din România şi că vreau să fiu recomandată de clienţi“, îşi aminteşte Elena Călin ideile ce au ghidat-o la înfiinţarea firmei de consultanţă axată pe îmbunătăţirea serviciilor, în 2002.

    Povesteşte cum a făcut atunci un plan de afaceri, pe care îl avea şi ca temă la finalizarea studiilor masterale, şi că a intrat în antreprenoriat fără foarte multe cunoştinţe în administrarea unei afaceri. Prima experienţă în domeniul în care avea mai târziu să îşi construiască o carieră a avut-o însă în 1988, înainte de începerea facultăţii. „Prima mea experienţă în relaţiile cu clienţii nu a fost într-o mare corporaţie, ci când aveam 18 ani, în 1988, şi a trebuit să mă angajez vânzătoare la Alimentară pentru că nu am avut norocul să ocup un loc din prima încercare la facultate.“ Acolo a pus în aplicare primele lecţii de customer service pe care le ştia de la profesorul de merceologie din liceul economic: „Atunci când ai clientul în faţă, nu contează nimic altceva, trebuie să fii acolo doar pentru el. Nu interesează pe nimeni că ai avut o zi proastă sau că te doare ceva. Eşti acolo doar pentru el şi trebuie să zâmbeşti.“ Acesta nu era un sfat uşor de urmat, în condiţiile în care clientul din acea vreme nu era deloc prietenos şi binevoitor; mai mult decât atât, pentru că nu găsea niciodată ce căuta, era suspicios şi agresiv. A rezistat totuşi doi ani în această slujbă, apoi şi-a continut studiile la Facultatea de Ştiinţe Economice. A început să lucreze încă din facultate, în marketing, exporturi, vânzări, relaţiile cu clienţii şi trainingul, iar majoritatea experienţelor de carieră au condus-o spre serviciile pentru clienţi şi educaţie. Fire autodidactă, Elena Călin a urmat cursuri de formare şi certificare de lungă durată în consultanţă, leadership, project management, cultura serviciilor, coaching systemic, inovarea serviciilor, resurse umane, iar prima formare ca antreprenor a realizat-o prin intermediul unui master în consultanţă organizat de ASE şi Washington University. A calculat că investiţia totală în pregătirea de consultant orientat pe servicii a ajuns, în cei 15 ani de formare, la aproximativ 200.000 de euro.

    A fondat firma Customer Focus în mai 2002, în baza unei investiţii iniţiale de 3.000 de euro, bani obţinuţi printr-un microcredit şi necesari pentru achiziţionarea unui retroproiector şi a unui computer. De atunci, Călin a evoluat trecând prin toate stadiile unei afaceri: freelancer (2002-2004), firmă de training şi consultanţă (2005-2009), freelancer din nou (2009-2011), firmă de consultanţă (începând cu 2011). Primul său client, în 2002, a fost IMC Consulting, o firmă de consultanţă din Marea Britanie care lucra la vremea respectivă la un proiect de eficientizare pentru Ministerul Industriilor. „Acesta a reprezentat şi o oportunitate foarte mare de învăţare pentru că am lucrat în echipă cu consultanţi internaţionali, care m-au recomandat şi în alte proiecte similare.“

    În consecinţă, doi ani mai târziu a lucrat cu o companie din Irlanda, într-un proiect care pregătea mai multe ţări pentru aderarea la Uniunea Europeană, printre care se afla la vremea respectivă şi România. Proiectul a durat 11 luni, iar activitatea principală a Elenei Călin consta în intervievarea a 60 de angajaţi ai Ministerului Integrării Europene şi elaborarea unui plan de dezvoltare care să îi pregătească pentru schimbările ce vor urma. Chiar dacă şi-a propus de la început să lucreze cu clienţi din mediul privat care aveau nevoie de îmbunătăţirea serviciilor, abia în 2005 a avut un astfel de client – hotelul de cinci stele Howard Johnson, care tocmai se deschisese şi care avea nevoie de pregătirea întregii companii. În acelaşi an a început primele proiecte de transformare şi a fost primul consultant acreditat de Human Synergistics în România care a reuşit o transformare cu rezultate pentru o companie privată, într-un proiect ce s-a derulat pe parcursul a 18 luni.

  • Rezultatele rebranding-ului la Rompetrol

    Timp de un an, specialiştii de la Rompetrol au căutat să contureze, în laboratorul în mărime naturală de la Mogoşoaia, benzinăria perfectă. S-au uitat la ce vor clienţii lor, la cum ar arăta spaţiul în care aceştia s-ar simţi cel mai bine şi în care, mai ales, ar reveni, dar s-au uitat şi la atributele care lipseau la celelalte benzinării din piaţă.

    În 2013, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, a fost lansată prima staţie redesenată după noul concept, Rompetrol Otopeni. Noul concept a îmbinat nevoile şi aşteptările clienţilor cu cele mai bune soluţii tehnice. În 2014 şi 2015, grupul a continuat programul de modernizare şi de trecere la noul concept în România, dar şi extinderea acestuia către ţările din regiune unde deţine benzinării Rompetrol – Moldova, Bulgaria şi Georgia. La finele lui 2015, 121 de staţii proprii şi 39 de staţii partener din România trecuseră la noul concept. În paralel, grupul a continuat şi programul de transfer al benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea reţelei de distribuţie carburanţi.

    Compania deţine 137 de staţii proprii, dintre care 93 au restaurant Hei. Segmentul de distribuţie carburanţi al grupului în România este format din peste 700 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite, 210 de staţii distribuţie GPL auto, peste 8.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere la Constanţa, Arad şi Bacău.

    Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al KMG International, spune că vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România s-a ridicat în perioada 2012 – 2015 la peste
    2,5 milioane tone, din care circa 24% în 2015. În aceeaşi perioadă, vânzările totale de carburanţi ale grupului în România (benzină, motorină, GPL) s-au ridicat la circa 7,4 milioane tone.

    ”Investiţiilor derulate în rebrandingul reţelei li s-au adăugat anul trecut un proces de optimizare a canalelor de distribuţie a carburanţilor, dar şi reducerea costurilor operaţionale şi implementarea unor politici comerciale flexibile: mai exact, transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea şi modernizarea reţelei de staţii de distribuţie carburanţi”, spune Cătălin Dumitru, care precizează că procesul de optimizare este la rândul lui adaptat în funcţie de piaţă: astfel, dacă în România compania funcţionează pe principiul CODO (Company Owned, Dealer Operated), adică staţiile companiei operate de dealeri, în Republica Moldova sistemul de business este unic în Europa, şi anume DOCO (Dealer Owned, Company Operated) – cel interesat investeşte şi construieşte staţia, pe care o transferă ulterior în administrarea companiei.

    La nivel regional, grupul a consemnat un volum record privind vânzările de carburanţi prin statiile Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria şi Georgia, până la un nivel de
    2,64 milioane tone. Chiar dacă pieţele sunt diferite, staţiile Rompetrol vor fi peste tot la fel, spun oficialii companiei. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. 

    Planurile companiei pentru 2016 prevăd deschiderea a 15 noi staţii şi finalizarea programului de rebranding in Romania şi continuarea acestuia in ţările vecine, spun oficialii companiei care vrea să îşi consolideze poziţiile în cele 12 pieţe în care activează, dar şi în regiunea Mării Negre, a cărei populaţie depăşeşte 160 de milioane de locuitori, iar piaţa de profil este estimată la peste 50 milioane tone carburanţi. Deocamdată, principala piaţă de desfacere a carburanţilor rămâne România, unde Rompetrol deţine majoritatea operaţiunilor şi activelor de rafinare şi distribuţie. În ultimii opt ani, compania kazahă care deţine în întregime fostul Grup Rompetrol a investit peste
    1,6 miliarde de dolari pentru dezvoltare, cea mai mare parte din această sumă mergând în retehnologizarea şi creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia.

    Petromidia, care asigură peste 40% din capacitatea de rafinare a României, a prelucrat anul trecut 4,95 milioane tone materie primă, nivel similar recordului atins în 2014 (5,05 milioane tone). Anul trecut, 15.000 tone de materii prime au fost procesate pe zi, aceasta fiind cea mai mare cantitate procesată de la punerea în funcţiune a rafinăriei în 1979. Finalizarea programului de investiţii de la rafinăria Petromidia a alimentat în 2012 nevoia de a creşte prezenţa şi calitatea acesteia, aşadar a dus la construcţia de noi staţii, la îmbunătăţirea sistemelor şi a echipamentelor din staţiile existente, dar şi la implementarea unui sistem de monitorizare a trasabilităţii carburanţilor de la rafinărie până în rezervorul clientului. Parte a acestui program de optimizare a vânzărilor pentru a utiliza cât mai eficient noua capacitate crescută de la Petromidia a fost şi programul de rebranding al staţiilor, care a presupus instalarea unor pompe de ultimă generaţie, cu sisteme multimedia şi cu sistem de iluminat LED pentru un consum redus de energie.

    Măsurătorile făcute de KMG International arată că benzinăria perfectă nu este chiar un obiectiv utopic: schimbările din staţii au fost apreciate pozitiv în 2015 de clienţii Rompetrol, compania înregistrând un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), dar şi creşterea notorietăţii brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului Fill & Go în rândul clienţilor.


    CONTEXT

    Grupul Rompetrol, în prezent KMG International, a dezvoltat din 2000 şi până în prezent o reţea de peste 700 de puncte de alimentare carburanţi şi s-a axat în general pe dezvoltarea de produse performante (carburanţi, investiţii în rafinărie) şi servicii inovative (cum at fi serviciul de plată la pompă).

    DECIZIE

    În 2012, KMG international a decis redefinirea imaginii staţiilor Rompetrol şi a derulat un amplu proces de rebranding al acestora, care a fost lansat în 2013 odată cu noua staţie din Otopeni. Până la finele anului trecut, sub umbrela noului concept se regăseau în România un număr de 118 staţii (exterior) şi 71 de staţii (interior). Grupul şi-a propus pentru acest an finalizarea programului de rebranding in Romania si continuarea acestuia in Bulgaria, Moldova, dar  dezvoltarea retelei de distribuţie prin construcţia de noi staţii.


    REZULTATE

    În 2015, clienţii Rompetrol au apreciat noua imagine a staţiilor, lucru care s-a tradus într-un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), notorietatea brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea marcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului
    Fill & Go în rândul clienţilor. Vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia au atins în 2015 un nivel record de 2,64 milioane tone.

     

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 martie 2016

    COVER STORY: Revoluţia serviciilor

    Elena Călin, consultant în eficientizarea serviciilor, explică în ce constă revoluţia prin care România s-ar putea transforma într-un centru economic european pentru calitatea serviciilor oferite.

    RESURSE UMANE: Coşmarul angajatului eficient

    ANTREPRENORIAT: De la chimie anorganică la brânzeturi

     

    SOFT: Sistemul care te ajută să parchezi inteligent

     

    SOCIETATE: Un profesor român la Stanford

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • CGS România deschide al 6-lea sediu în România

    CGS (Computer Generated Solutions), cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing prezent pe piaţa din România îşi continuă extinderea capacităţii de suport în anumite limbi străine europene, deschizând un nou centru de suport în Miercurea Ciuc. Aceasta este cea de-a şasea locaţie CGS din ţară, alături de Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu şi Galaţi. Noua investiţie a venit în contextul creşterii cererii de servicii pe piaţa din Ungaria şi, implicit, a nevoii de angajaţi vorbitori de limba maghiară.

    „Adăugăm în fiecare an în schema de recrutare câteva sute de locuri noi de muncă. Fiecare post nou creează oportunităţi şi pentru oamenii din firmă: avem nevoie de şefi de echipă, manageri, specialişti în training, în IT, în resurse umane”, spune Vladimir Sterescu, Country Manager CGS România.

    Principala condiţie pentru angajare este cunoaşterea la nivel avansat a unei limbi străine, iar avantajul este stăpânirea a cât mai multe. „Ne concentrăm atenţia către candidaţii cu dorinţă de muncă, vârsta nefiind un criteriu. Căutăm absolvenţi de facultate sau cu studii în curs. Ei pot avea sau nu experienţă în domeniu, compania investeşte în pregătirea şi formarea lor. Oferim sesiuni de pregătire şi training intensive: multi dintre managerii CGS România au început cândva în compania noastră pe poziţii de entry-level”, a spus Vladimir Sterescu, Country Manager CGS România.

    Citiţi şi: Antreprenorul care conduce compania vândută americanilor este unul dintre cei mai mari angajatori din România

    Compania americană CGS (Computer Generated Solutions Inc.) este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de outsourcing prezenţi încă din anul 2006 pe piaţa din România. Cei peste 3.000 de angajaţi ai companiei interacţionează zilnic cu clienţi din România, Germania, UK, Spania şi alte ţări europene, precum şi din US sau Canada. Principalele servicii oferite sunt customer care, suport tehnic, help desk, telesales şi alte servicii externalizate. În portofoliul CGS se regăsesc companii în Forbes Top 500, precum şi companii europene de top.

  • Ford vrea să atace Duster pe o piaţă de 22 mld. € cu un SUV produs la Craiova

    Americanii vor să producă la Craiova din toamna anului 2017 o nouă generaţie a SUV-ului de clasă mică Ecosport, care va concura direct cu viitorul Duster, aşteptat tot în a doua parte a anului viitor pe piaţa europeană.

    „În cei 8 ani nu am putut să folosim întreaga capacitate de producţie de la Craiova aşa cum am avut iniţial în vedere. Construiţi aici unul dintre cele mai complexe vehicule şi de asemenea avansatul motor de 1,0 EcoBoost pe benzină. Ford urmează sa investească până la 200 de milioane de euro pentru a construi aici, la Craiova, SUV-ul de mici dimensiuni  EcoSport, din toamna anului 2017. De la acea dată, Craiova va deveni singura sursă de producţie pentru modelul EcoSport ce se va vinde în Europa“, a spus ieri la Craiova Jim Farley, cel de-al treilea CEO şi preşedinte al Ford Europa de când constructorul american a preluat oficial în martie 2008 uzina de la Craiova.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai căutate medicamente din România dispare de pe piaţă

    Zentiva a anunţat că Distonocalm, unul dintre cele mai utilizate medicamente din România, nu va fi disponibil pe piaţă în perioada următoare. Potrivit unui comunicat de presă, Distonocalm se află în proces de autorizare la ANMDM într-o nouă formulă, din combinaţia căreia a fost exclus derivatul de ergot. Dosarul pentru noua formulă a fost depus spre evaluare în decembrie 2013.

    Decizia companiei Zentiva România de a înregistra o nouă formulă Distonocalm vine după ce în 2013 Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) a recomandat restricţionarea utilizării medicamentelor care conţin derivaţi de ergot pentru anumite indicaţii terapeutice, nu şi pentru cele ale medicamentului Distonocalm. Recomandarea CHMP a condus la dificultăţi de aprovizionare cu derivat de ergot şi, în final, la epuizarea stocurilor de materie primă, ceea ce face imposibilă continuarea producţiei în formula actuală.

    “Regretăm neplăcerile provocate pacienţilor şi comunităţii de profesionişti în sănătate şi sperăm că reluarea producţiei în noua formulă se va face cât mai curând, după obţinerea autorizării ANMDM”, a declarat Simona Cocoş, Director General Zentiva România.

  • Unul dintre cele mai căutate medicamente din România dispare de pe piaţă

    Zentiva a anunţat că Distonocalm, unul dintre cele mai utilizate medicamente din România, nu va fi disponibil pe piaţă în perioada următoare. Potrivit unui comunicat de presă, Distonocalm se află în proces de autorizare la ANMDM într-o nouă formulă, din combinaţia căreia a fost exclus derivatul de ergot. Dosarul pentru noua formulă a fost depus spre evaluare în decembrie 2013.

    Decizia companiei Zentiva România de a înregistra o nouă formulă Distonocalm vine după ce în 2013 Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) a recomandat restricţionarea utilizării medicamentelor care conţin derivaţi de ergot pentru anumite indicaţii terapeutice, nu şi pentru cele ale medicamentului Distonocalm. Recomandarea CHMP a condus la dificultăţi de aprovizionare cu derivat de ergot şi, în final, la epuizarea stocurilor de materie primă, ceea ce face imposibilă continuarea producţiei în formula actuală.

    “Regretăm neplăcerile provocate pacienţilor şi comunităţii de profesionişti în sănătate şi sperăm că reluarea producţiei în noua formulă se va face cât mai curând, după obţinerea autorizării ANMDM”, a declarat Simona Cocoş, Director General Zentiva România.

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 18 magazine de haine în acest an în România şi să ajungă la afaceri de 26 de milioane de euro

    O creştere de 114%. Nu, nu este vorba despre ritmul de până în 2009, ci de creşterea înregistrată anul trecut de afacerile retailerului polonez de modă LPP Tomânia Fashion, care reuneşte cinci mărci pe piaţa românească: Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay. Şi în 2014 vânzările s-au dublat. Cu un buget de 10 milioane de euro pentru anul în curs, Alina Bistreanu, director general al companiei, vrea să deschidă 18 noi spaţii. Astfel, şi vânzările s-ar putea dubla, iar, ajungând la 26 de milioane de euro.

    „Alerg, în continuare, pe tocuri”, râde glumind Alina Bistreanu, CEO al retailerului polonez de modă LPP, cu trimitere la faptul că într-un articol anterior spunea că a cam renunţat la sport de când a preluat conducerea companiei. Este mare amatoare de tocuri stiletto, cu excepţia vizitelor pe care le face pe şantier, vizite care nu lipsesc din programul ei săptămânal. Aceasta pentru că planul de extindere a companiei vizează deschiderea a zeci de magazine în fiecare an, astfel încât să ajungă la cifra rotundă de 100 în numai câţiva ani. Anul trecut au fost deschise 12 spaţii, cu investiţii de aproape 7 milioane de euro, iar pentru 2016 Alina Bistreanu spune că a inclus în buget 10 milioane de euro pentru inaugurarea a 18 magazine noi, atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe din ţară. „În funcţie de oportunităţile care se vor ivi, avem posibilitatea de a creşte numărul acestora“. Până acum a bătut palma pentru 13 spaţii, iar cu alţi dezvoltatori de centre comerciale discuţiile sunt avansate.

    „În plus, intenţionăm ca pe lângă magazinul online Reserved, care este deja funcţional, să lansăm online alte două branduri din portofoliul nostru”, adaugă reprezentanta LPP România. În aceste condiţii, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs este de 26 de milioane de euro, de două ori mai mare decât rezultatele aferente anului trecut (13,2 milioane de euro). Ar fi al treilea an consecutiv în care vânzările retailerului polonez pe piaţa românescă se dublează, în 2015 creşterea cifrei de afaceri fiind de 114%. Tot anul trecut este şi prima oară când compania a realizat profit pe plan local, de 0,7 milioane de euro, iar în 2016, „pentru că investim masiv, nu estimăm o creştere de profit comparativ cu 2015”. Odată cu creşterea numărului de magazine şi a vânzărilor, a sporit şi numărul angajaţilor, care înregistrează în 2015 un plus de 103% faţă de 2014; la finalul lui decembrie erau 295 de oameni pe ştatele de plată ale retailerului, dar recrutarea continuă, pentru a pregăti noile deschideri. Pentru comparaţie, în momentul în care Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei, în urmă cu doi ani, LPP avea în România 60 de angajaţi şi cinci magazine; împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct, a pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în câţiva ani.

    „Deşi nu am reuşit să materializăm toate deschiderile planificate pentru anul 2015, ci aproximativ o jumătate din ceea ce ne-am propus – din motive ce ţin fie de decalarea datelor de deschidere a centrelor comerciale, ori de neconcretizarea unor negocieri purtate – anul care a trecut a fost unul dinamic”, punctează Alina Bistreanu. Ea enumeră pe degete deschiderea noilor  magazine, inaugurarea primul magazin flagship Reserved din România, cu o suprafaţă de aproximativ 2000 mp, şi lansarea magazinul online Reserved la finalul anului trecut.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune, deşi era obişnuită să lucreze şi în vacanţele de vară din liceu, pentru că, spune ea, este o fire independentă şi prefera să aibă proprii bani. Despre prima slujbă cu carte de muncă – economist – spune că a ajutat-o mult, pentru că i-a creat uşurinţa de a citi bilanţuri contabile, lucru care îi este de mare folos şi azi. În plus, a avut ocazia să înţeleagă destul de repede că este o fire prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e o zonă mai potrivită. După doi ani a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009, la numai 24 de ani, a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

     

  • Cele mai răsunătoare eşecuri din ultimii 20 de ani. Care este domeniu în care niciun antreprenor român nu a reuşit

    Comerţul alimentar este domeniul în care niciun antreprenor român nu a reuşit să facă faţă pieţei, concurenţei străinilor, cerinţelor clienţilor. În alte segmentele ale comerţului, fie de bricolaj (Dedeman), mobilă (Mobexpert) sau electro-IT (Altex), românii şi-au construit afaceri puternice, care au ţinut piept străinilor chiar şi în perioada de criză. Retailul alimentar este însă un domeniu în care şi afaceri străine au capotat, cu toată forţa fianciară a companiilor-mamă.

    Univers’all

    Reţeaua de supermarketuri controlată de omul de afaceri Răzvan Petrovici a fost înfiinţată în 2000, iar în 2006 a bifat primul eşec de proporţii din piaţa românească. La acel moment, era cel mai mare retailer român din domeniul alimentar, atât ca venituri cât şi ca suprafaţă de vânzare, cu o reţea de 14 spaţii, dintre care magazinul fanion era amplasat în spatele magazinului Unirea din Capitală. Deşi trecuse prin mai multe perioade de criză, punctul critic a intervenit la finalul lui 2006. „Pe la ora 10 seara mă sfătuiam cu Geo (Geo Buruiană, fost director general al reţelei – n.red.) care sunt soluţiile pe care le avem“, povestea pentru Business Magazin Petrovici la acel moment.

    Mai multe dintre magazine înregistraseră scăderi importante ale vânzărilor şi mergeau în pierdere de câteva luni, pe fondul apariţiei unor concurenţi redutabili şi cu o politică de preţ agresivă, precum Kaufland. Univers’all avea trei formate de magazin – supermarket, hipermarket şi de proximitate – iar în 2005 ajunsese la afaceri de 36 de milioane de euro, având zilnic peste 25.000 de clienţi, cu o frecvenţă de vizitare de 2,3 ori pe lună. În urma declanşării procedurilor de faliment, spaţiile au fost cedate unul câte unul către alţi operatori din comerţ, ca G’Market (fosta Gima), Interex sau Billa.

    ETHOS

    Ion Şoloman intra în catalogul tinerilor manageri în anul 2008, la 40 de ani. Era proprietarul reţelei de supermarketuri Ethos, cu 16 magazine şi peste 22 de milioane de euro cifră de afaceri în 2007, cu 70% mai mare decât cea din 2006 – povestea de succes a unui antreprenor care şi-a făcut intrarea în afaceri cu distribuţia de carte, în 1992.

    Un an mai târziu după apariţia în catalog, în 2009, Şoloman declara în Business Magazin cât de rău îi pare că nu a vândut reţeaua de magazine în anul precedent, după ce fusese curtat şi de fonduri de investiţii, şi de investitori strategici. „Dacă mă gândesc la suma de bani pe care aş fi putut să o iau anul trecut, la liniştea mea şi a familiei mele, regret enorm că nu am vândut“, spunea atunci Şoloman, la un an de la cea mai importantă negociere pe care a avut-o pentru vânzarea lanţului de retail şi la care a renunţat în ultimul moment.
    Criza lovise puternic consumul, iar antreprenorul s-a văzut nevoit să închidă magazine şi să concedieze angajaţi.  În 2009, omul de afaceri încă mai spera în dezvoltarea pieţei – lucru corect, dar credea şi că afacerea sa va rezista, fapt care nu s-a mai adeverit. În 2010 Şoloman şi-a vândut magazinele către compania elenă Vismonto Trading, iar el a rămas să gestioneze, prin compania Ivet Logistics, datoriile acumulate de lanţul de retail.

    MIC.RO

    Reţeaua de magazine de proximitate deţinută de omul de afaceri Dinu Patriciu a avut o existenţă similară apariţiei unei comete. A apărut din neant, a strălucit intens producând multă vâlvă prin rapiditatea cu care deschidea magazine şi a eşuat spectaculos. Întreaga sa istorie n-a durat decât circa doi ani. La începutul lui 2012 firma deja înainta instanţei o cerere de intrare în insolvenţă, din pricina volumului mare de datorii. La jumătatea lui 2010 reprezentanţii Mic.ro arătau că deschiseseră circa 30 de spaţii, având un buget de investiţii suficient pentru dezvoltarea a 300-400 de spaţii. Mai mult, la acel moment previzionau atingerea unei cifre de afaceri de 1,5 miliarde de euro în 2011.

    În septembrie 2011 reţeaua ajunsese la 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile, şi 58 de unităţi Macro şi miniMax. Doar câteva luni mai târziu însă, datoriile companiei Mercadia Holland, care opera magazinele Mic.ro, ajunseseră la aproape 700 de milioane de lei către creditori. Printre firmele care au cerut în insolvenţa se numără compania de taximetre Meridian, Touring Europabus – aparţinând lui Dragoş Anastasiu, Vel Pitar şi grupul Ţiriac Auto. Datoriile neplătite de mai multe luni, pe care lanţul Mic.ro le-a acumulat către o serie de furnizori, i-au făcut pe mulţi dintre aceştia să stopeze încă înainte de intrarea companiei în insolvenţă livrările de mărfuri. Din acest motiv, rafturile magazinelor erau pe jumătate goale.