Tag: rusia

  • În spatele Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci stau corupţia, ambiţia fără margini a lui Putin şi lipsa de experienţă a Rusiei

    Ambiţia preşedintelui Vladimir Putin de a transforma staţiunea preferată, cu climă subtropicală, în gazda Jocurilor Olimpice de Iarnă, prietenia acestuia cu oamenii de afaceri şi politicienii ale căror com­panii participă la efortul de transfor­mare, dar şi corupţia şi lipsa de experienţă a Rusiei postco­mu­niste cu proiectele de o asemenea anver­gură fac ca JO de la Soci să fie cele mai costisitoare din istorie.

    Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, care vor începe vineri, costă aproximativ 51 mld. dolari, semni­ficativ mai mult decât cifra prezen­tată iniţial de preşedintele Putin, de aproximativ 12 mld. dolari, şi de şase ori mai mari decât costurile JO de Iarnă de la Van­couver din 2010. Bugetul dedicat Olimpiadei pro­priu-zise este de doar 6,4 mld. dolari.

    Un raport publicat de un lider al opoziţiei din Rusia şi activist anti-corupţie, Aleksei Navalni,  unde sunt detaliate costurile JO de Iarnă, arată că în buzunarele oficialilor ruşi de rang înalt au ajuns miliarde de dolari.

    Stadionul olimpic Balşoi, una dintre cele mai mari arene dedicate evenimentului, a fost construit de o companie deţinută de un „tovarăş“ politic al lui Putin pentru suma de aproximativ 300 mil. dolari, de două ori şi jumătate mai mare decât ar fi fost normal, potrivit raportului. Compania unui alt prieten al preşedintelui, Arkadi Rotenberg, a încasat aproape 7 mld. dolari pentru lucrările efectuate la Soci.

    O mare parte din construcţiile realizate la Soci pentru JO de Iarnă a fost finanţată cu împrumuturi oferite de stat companiilor private conduse de magnaţi ruşi, scrie Ria Novosti, citând raportul lui Navalni. Multe din aceste proiecte sunt generatoare de pierderi, iar unele dintre companiile implicate sunt cercetate de procurori pentru con­tractele încheiate.

    Fiecare loc al stadionului de deschidere a costat 13.300 de dolari

    Potrivit documentului, fiecare loc al Stadionului Fişt, unde va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor, a costat 13.300 dolari. Costurile acestei arene, care nu va găzdui niciun alt eveniment sportiv, sunt de 14 ori mai mari decât cele estimate iniţial.

    Omul de afaceri rus Valeri Morozov, antreprenor implicat în proiectele de la Soci, spune că o mare parte din bani au  ajuns în buzunarele oficialilor ruşi, potrivit abc News. Morozov, care s-a autoexilat în Marea Britanie, a acuzat autorităţile ruse că au cerut mită în schimbul atribuirii contrac­telor de construcţie a infrastructurii sportive de la Soci. Acesta afirmă că a primit ameninţări cu moartea. „Vei fi înecat în sânge“, este mesajul pe care Morozov spune că l-a primit după fuga din Rusia.

    Omul de afaceri pretinde că organizatorii locali ai JO de Iarnă i-au spus să mai adauge 30 mil. dolari la preţul facturii şi apoi să direc­ţioneze banii spre ei prin inter­mediul unor companii-fantomă, notează CBS News.

    Acuzaţiile lui Morozov, care au fost făcute publice pentru prima dată în 2010, sunt doar o parte din pleiada de alegaţii că JO de Iarnă de la Soci vor fi printre cele mai scumpe şi mai pătate de corupţie.

    „Au furat în total 30 mld. dolari“

    „Toată lumea ştie că acesta este cel mai mare caz penal din istoria Rusiei“, spune Boris Nemtsov, rival al lui Putin şi fost vice-premier.

    El susţine că are dovezi sigure că sume imense destinate proiectelor de la Soci au ajuns în conturile oficialilor ruşi şi ale oamenilor de afaceri care au „prieteni“ printre politicienii aflaţi la guvernare. „Estimez că au furat în total 30 mld. dolari“, a afirmat Nemtsov pentru abc News.

    Acesta afirmă că Stadionul Olimpic din Soci a costat de trei ori mai mult decât oricare alt stadion din lume.

    Nemtsov spune că unele dintre proiecte i-au ajutat pe prietenii lui Putin să devină mai bogaţi decât erau înainte. „Prietenii lui au devenit miliardari, în timp ce poporul rus nu primeşte decât deficit bugetar,“ a punctat Nemtsov.

    „Cerem celor care au date concrete despre cazuri de corupţie în implementarea proiectelor olimpice de la Soci să ni le prezinte“, a spus Putin, care în 2007 a estimat costul final al JO de Iarnă de la Soci la aproximativ 12 mld. dolari.

    Cheltuielile cu găzduirea Jocurilor la Soci au crescut şi pentru că amploarea eforturilor a depăşit experienţa Rusiei postcomuniste în administrarea proiectelor de o asemenea anvergură, scrie The Wall Street Journal.

    Ce are de câştigat Rusia din organizarea JO de Iarnă

    Soci a fost proiectul de suflet al lui Putin încă de la început. Ambiţia preşedintelui rus este de a transforma staţiunea de pe coasta Mării Negre într-o destinaţie turistică care să fie vizitată pe tot parcursul anului, atât de turişii care vin atraşi de litoralul estic al Mării Negre, cât şi de cei în căutarea zăpezii bune pentru schiat, şi de a folosi JO de Iarnă pentru a-şi promova ţara. Putin vrea să convingă lumea că Rusia este o ţară stabilă politic, o economie puternică şi un jucător de talie mondială.

    Planul evenimentului sportiv prevedea construirea de arene sportive de-a lungul coastei Mării Negre şi alte arene sportive în munţi, toate pornite de la zero. Autorităţile le-au cerut organizatorilor şi mai mult, să construiască hoteluri, drumuri şi căi ferate într-un oraş cu doar 400,000 de locuitori.

    Putin spune că aceste cheltuieli nu trebuie incluse în bugetul JO, de aproximativ 6,4 mld. dolari. „Acele cheltuieli nu sunt legate direct de Jocurile Olimpice“, a explicat el.

    Preşedintele a descris lucrările de transformare a orăşelului Soci dintr-o staţiune a elitelor sovietice într-o staţiune olimpică stălucitoare şi o destinaţie turistică permanentă ca fiind „cel mai mare şantier de pe planetă“.

    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014

  • Vladimir Putin a promulgat o lege care înăspreşte pedepsele pentru activităţi extremiste

    Legea va intra în vigoare în contextul preocupărilor privind securitatea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci.

    Noua lege înăspreşte sancţiunile pentru instigare la ură şi pentru apartenenţa la grupuri extremiste.

    Proiectul de lege a fost aprobat de Parlament în vara anului 2013, fiind criticat dur de organizaţiile pentru drepturile omului.

  • Rusia ar putea abandona START din cauza mobilizării în cadrul scutului antirachetă în Europa

     Practic toată elita diplomatică şi militară din spaţiul transatlantic s-a reunit în acest weekend la Munchen, pentru a marca 50 de ani de la crearea Conferinţei pe teme de securitate şi pentru a evoca grave conflicte regionale, în lume. În cursul acestui forum, secretarul american al Apărării Chuck Hagel a anunţat că Pentagonul a început să mobilizeze, în Europa, distrugătoare echipate cu sisteme AEGIS, în cadrul sistemului .

    “Tocmai am trimis distrugătorul USS Donald Cook, dotat cu un sistem antirachetă, la Rota, în Spania”, a anunţat el. În doi ani, alte trei (nave) i se vor alătura, cu scopul de a “proteja Europa”. Hagel a anunţat că aceste măsuri vizează să contracareze ameninţarea rachetelor iraniene. El a mai spus că, înainte să vină la Munchen, a efectuat o vizită în Polonia cu scopul de a confirma voinţa Statelor Unite de a instala o parte a scutului antirachetă în această ţară. Toate acestea ilustrează o abordare în etape a creării unui scut antirachetă european, apreciază agenţia rusă, citată de site-ul RIA Novosti.

    De asemenea, începând din 2002, Statele Unite au organizat peste 30 de teste pentru sistemul Aegis, dintre care 25 s-au soldat cu interceptarea reuşită a rachetelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    218,5 mld. lei
    stocul de credite acordate companiilor şi clienţilor la finele lunii decembrie 2013, în scădere cu 7 mld. lei faţă de aceeaşi lună din 2012

    10,7%
    rata de economisire la nivelul gospodăriilor din UE în T3 2013, faţă de 10,8% în T2, în timp ce în zona euro rata de economisire a crescut de la 12,9% la 13%

    66 mld. euro
    deficitul comerţului cu bunuri al UE faţă de Rusia în perioada ianuarie-septembrie 2013, de la 68 mld. în aceeaşi perioadă a lui 2012

    5.207 mld. euro
    valoarea investiţiilor străine directe ale UE în restul lumii la finele lui 2012, principala destinaţie de investiţii fiind SUA (1.655 mld. euro)

    92,7%
    gradul de îndatorare al celor 17 state din zona euro (ponderea datoriilor guvernamentale în PIB regional) în trimestrul al treilea, faţă de 93,4% în trimestrul precedent – prima scădere din 2007 până acum

    2.553
    numărul de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale eliberate în România în decembrie 2013, în scădere cu 11,2% faţă de noiembrie 2013 şi în creştere cu 9% faţă de decembrie 2012

  • IKEA a raportat un profit în creştere cu 3,1% la nivel de grup

    „Consumul a reintrat pe creştere în mai multe ţări. Chiar dacă provocările situaţiei economice nu s-au încheiat, încep să apară semne pozitive. Pieţe importante din punct de vedere al volumului de consum, precum Statele Unite, încep să îşi revină, iar Europa are o evoluţie generală pozitivă. Inclusiv câteva din pieţele dificile din Europa de Sud au activitate bună.” a declarat Peter Agnefjäll, Preşedinte şi CEO al IKEA Group.

    Vânzările au crescut cu 3,1% faţă de anul trecut, ajungând la 27,9 miliarde de euro, astfel IKEA Group şi-a mărit cota de piaţă în aproape toate ţările. Împreună cu veniturile din chirii aferente centrelor comerciale, veniturile totale se ridică la 28,5 miliarde de euro (+3,2%). Cele mai mari pieţe pentru anul fiscal 2013 au fost Germania, SUA, Franţa, Rusia şi Suedia.

    „Aceste lucruri demonstrează că raportul calitate-preţ este din ce în ce mai important pentru consumatori. Suntem fericiţi să vedem că produsele noastre sunt preferate de tot mai mulţi oameni care apreciază faptul că acestea le oferă un stil de viaţă sustenabil în propriul cămin. De exemplu, clienţii noştri au cumpărat peste 22 de milioane de produse LED doar în FY13, economisind astfel atât bani cât şi energie”, a declarat Peter Agnefjäll.  

    IKEA Group are un plan ambiţios de dezvoltare, vizând vânzări de 50 de miliarde de euro până în 2020. Marile pieţe emergente sunt surse importante de dezvoltare în viitor. În anul fiscal 2013, IKEA Group a deschis două noi magazine în China – un alt pas în extinderea pe piaţa asiatică.

    „Ne concentrăm pe planurile pe termen lung. Vom dezvolta în continuare produse mai bune la preţuri mai mici, îmbunătăţind experienţa din magazinele IKEA şi devenind astfel mai accesibili pentru consumatorii noştri, prin diversificarea ofertei de servicii, e-commerce şi expansiune continuă. Structura noastră de acţionariat şi principiile financiare solide ne-au conferit independenţă şi posibilitatea de a creşte într-un mod echilibrat şi sustenabil.” declară Peter Agnefjäll.

    IKEA Group Yearly Summary FY13 şi IKEA Group Sustainability Report FY13 sunt disponibile IKEA.com.

    Compania IKEA deţinea, în august 2013, peste 338 de magazine în 40 de ţări sau teritorii, dintre care 39 de magazine erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.
    Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 ianuarie – 2 februarie

    28.01
    INSSE publică tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru lunile ianuarie-martie

    28.01
    Summitul Rusia-UE (Bruxelles)

    28.01
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    28.01
    Concert Iced Earth (The Silver Church, Bucureşti)

    30.01
    Reuniunea internaţională “Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre” (Hotel Marriott, Bucureşti)

    30.01
    DG-ECFIN difuzează sondajul privind încrederea consumatorilor şi climatul de afaceri din zona euro şi UE în luna ianuarie

    31.01
    INSSE publică datele privind şomajul BIM în dec. 2013

    31.01
    Eurostat anunţă estimarea de inflaţie pentru zona euro în luna ianuarie

    31.01
    Clubbing: Simian Mobile Disco (Palatul Ghika, Bucureşti)

    1-2.02
    ShortsUP – Weekendul Comediei Scurte (Cinema Patria, Bucureşti)

  • Coşmarul de la graniţa Europei: cel puţin şapte morţi şi sute de răniţi în ultima săptămână

    Cauza radicalizării protestelor este legea promulgată la 16 ianuarie de preşedintele Viktor Ianukovici, prin care se interzice amplasarea de corturi sau scene neautorizate în zone publice (metoda patentată de indignaţii spanioli în 2011 şi adoptată şi de protestatarii ucraineni) şi se introduce răspunderea penală pentru calomnierea oficialilor guvernamentali.

    Opoziţia a convocat un miting la Kiev spre a cere abolirea noii legi şi demisia guvernului, însă manifestaţia a devenit  violentă, până acolo încât unul dintre liderii opoziţiei, fostul boxer Vitali Kliciko, le-a cerut protestatarilor să înceteze temporar confruntările până la încheierea negocierilor cu preşedintele Ianukovici pentru rezolvarea crizei. Negocierile, în cursul cărora Ianukovici s-a arătat dispus să modifice controversata lege şi să procedeze la o remaniere guvernamentală, au eşuat însă, întrucât opoziţia nu doreşte remaniere, ci plecarea de la putere a regimului, astfel încât luptele de stradă au reizbucnit în forţă, fără perspective imediate de liniştire a situaţiei.

    Cancelariile occidentale au ameninţat cu sancţiuni şi şi-au exprimat din nou îngrijorarea faţă de îndepărtarea Ucrainei de UE, în timp ce parlamentul de la Moscova a denunţat “încercarea de lovitură de stat” orchestrată de opoziţia ucraineană şi “amestecul flagrant al Occidentului în treburile interne ale Ucrainei”, care i-ar încuraja pe extremişti la violenţe.

    Unii comentatori occidentali au speculat că inflexibilitatea lui Ianukovici, care nu doreşte deloc să-şi împingă ţara spre statutul de vasal al Rusiei, ci doar să folosească alternativa rusească spre a obţine avantaje în negocierile cu Bruxellesul, ar putea duce la încurajarea violenţelor chiar de către Moscova cu scopul de a dezmembra Ucraina, astfel încât măcar estul acesteia să ajungă sub influenţă rusească. Din acest motiv, SUA şi UE s-ar abţine de la acţiuni mai ferme contra lui Ianukovici, întrucât esenţială n-ar fi din punctul lor de vedere înlocuirea acestuia cu un (de altfel inexistent) lider credibil al opoziţiei, ci întoarcerea lui Ianukovici la sentimente mai bune faţă de Vest.

  • Casa Albă relevă o creştere “îngrijorătoare” a ameninţărilor cu comitere de atacuri în timpul JO

    “Înainte de Jocurile Olimpice, am constatat o multiplicare a informaţiilor despre ameninţări, ceea ce, în mod evident, este îngrijorător, chiar dacă nu este ceva neobişnuit pentru un eveniment major”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

    La o zi după o conversaţie telefonică între preşedintele Barack Obama şi omologul său rus Vladimir Putin, în mare parte consacrată asigurării securităţii la JO, Carney a amintit că Statele Unite le-au “propus ruşilor (…) ajutorul eventual necesar pentru a contra aceste ameninţări”.

    Moscova nu a oferit un răspuns la aceste propuneri, însă “discuţiile continuă” cu autorităţile ruse, a adăugat Carney.

    Invitat în repetate rânduri de jurnalişti să evalueze capacitatea de asigurare a securităţii la JO, Carney a răspuns: “Nu am competenţa necesară şi nu mă voi hazarda să fac evaluări generale”. “Acest gen de eveniment prezintă provocări în materie de securitate”, a adăugat el.

    Cu o zi înainte, Casa Albă a precizat că Obama şi Putin au “discutat despre cea mai bună modalitate de a promova interesele comune ale Statelor Unite şi Rusiei, între care asigurarea securităţii la Jocurile Olimpice de la Soci, pentru care Statele Unite şi-au propus ajutorul”.

    Luni, Pentagonul a afirmat că Statele Unite sunt pregătite să mobilizeze forţe aeriene şi navale, constând în două nave care vor fi trimise în Marea Neagră în acest scop.

    Această ofertă a fost deja formulată la 4 ianuarie de secretarul Apărării Chuck Hagel, într-o discuţie la telefon cu omologul său rus Serghei Şoigu.

    Într-o înregistare video difuzată luni, islamişti din Caucazul rus au ameninţat că vor comite atentate în perioada desfăşurării JO de la Soci (7-23 februarie), relansând temerile, după atentatele sinucigaşe sângeroase din decembrie, la Volgograd, un oraş din sudul Rusiei.

    Duminică, câţiva senatori influenţi americani şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Rusia nu ar împărtăşi suficient informaţii provenind de la serviciile de informaţii despre posibile ameninţări la adresa sportivilor.

    În acest context, un oficial american de rang înalt a afirmat miercuri, sub acoperirea anonimatului, că Moscova nu “dă dovadă de deschidere cu privire la împărtăşirea unor informaţii specifice” despre asigurarea securităţii la Jocurille Olimpice de Iarnă, relatează AFP.

  • Firmele din România speră să se îmbogăţească exportând în Germania şi Rusia

    Directorii generali din România sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre aceştia declarându-se încrezători în creşterea acestora în următoarele 12 luni, iar dintre aceştia 39% sunt foarte încrezători. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanţi la sondaj cred în majorarea veniturilor companiilor lor în următorii 3 ani, iar 49% sunt foarte încrezători. Aceste tendinţe sunt similare celor înregistrate de studiul PwC la nivel global. 

     

    La nivel global, de două ori mai mulţi directori generali decât anul trecut mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei mondiale în următoarele 12 luni, iar 39% dintre aceştia declară că sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor în 2014, potrivit concluziilor celei de-a 17 ediţii a raportului PwC Global CEO Survey.

     

    Procentul directorilor generali care mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei globale în următoarele 12 luni a crescut la 44%, faţă de doar 18% anul trecut. De asemenea, numai 7% dintre respondenţi văd o deteriorare a situaţiei economice globale în acest an, faţă de 28% în 2013.

     

    In plan regional, directorii generali din Europa Occidentală sunt cei mai încrezători cu privire la perspectivele economiei globale pe termen scurt (50% mizând pe creşterea acesteia), pe măsură ce se înmulţesc semnele de redresare ale economiei zonei euro. Aceştia sunt urmaţi de directorii generali din Orientul Mijlociu (49%), regiunea Asia-Pacific (45%), America Latină (41%), America de Nord (41%), şi Africa (40%). în schimb, directorii generali din Europa Centrală şi de Est sunt mai puţin încrezători, doar 26% mizând pe îmbunătăţirea situaţiei economice globale.

     

    Românii fac  însă excepţie de la tendinţele regionale, 45% dintre aceştia cred că situaţia economiei globale se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, în comparaţie cu 13% anul trecut.

     

    „Sondajele care măsoară aşteptările jucătorilor din piaţă sunt foarte bune semnale ale tendinţelor economice. Creşterea semnificativă a numărului directorilor generali încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor ar putea indica intrarea într-un nou ciclu de creştere a economiei globale, care probabil că va dura mai mult timp (de obicei ciclurile de expansiune sunt mai lungi decât cele de recesiune), însă ritmul acestei creşteri ar putea fi unul lent. De exemplu, în Statele Unite, înainte de instalarea recesiunii în decembrie 2007, economia a crescut timp de 16 ani continuu (din 1991), cu singura excepţie a două trimestre din 2001, ca urmare a atentatelor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că viitorul ciclu de creştere va fi la fel de lung”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania.

     

    Oficialii din turism s-au declarat cei mai încrezători în perspectivele de creştere din următoarele 12 luni (46%), urmaţi de cei din sectorul bancar şi al pieţelor de capital (45%), retail (44%), servicii financiare (44%), asset management (44%), comunicaţii (44%), inginerie şi construcţii (41%). Directorii generali din industria metalurgică sunt cei mai pesimişti la nivel global, doar 19% dintre aceştia cred în creşterea veniturilor companiilor lor în următoarele 12 luni.

    în privinţa companiilor pe care le conduc, 39% dintre directorii generali din întreaga lume sunt „foarte încrezători” în perspectivele de creştere ale acestora în următoarele 12 luni. Acest lucru marchează o creştere faţă de procentul de 36% înregistrat anul trecut. încrederea în posibilitatea majorării veniturilor companiilor a atins nivelul minim de 21% în 2009.

     

    Perspectiva directorilor generali asupra economiei se îmbunătăţeşte, iar asta produce şi o schimbare în ceea ce priveşte principalele îngrijorări ale acestora. Acţiunile guvernamentale, sau absenţa acestora, sunt pe primul loc în privinţa îngrijorărilor directorilor generali. Nivelul de preocupare cu privire la supra-reglementare (72%) şi la deficitele bugetare (71%) este cel mai ridicat înregistrat de când PwC realizează rapoartele Global CEO Survey până în prezent. ţările în care directorii generali se declară foarte îngrijoraţi de supra-reglementare sunt Franţa (88%), Australia (85%), India (82%) şi Germania (77%). în Statele Unite, directorii generali sunt preocupaţi îndeosebi de deficitul bugetar (92%), urmaţi de cei din Argentina (90%) şi din Franţa (84%).

     

    În plus, directorii generali sunt preocupaţi aproape în egală măsură şi de o încetinire a creşterii în economiile emergente (65%), ca şi de creşterea lentă de pe pieţele dezvoltate (71%). Alte îngrijorări majore se referă la creşterea poverii fiscale (70%), disponibilitatea abilităţilor profesionale cheie (63%), volatilitatea ratei de schimb valutar (60%) şi instabilitatea pieţelor de capital (59%).

     

     

     

     

  • Edward Snowden se teme pentru viaţa sa după ce a fost ameninţat de oficiali americani – avocat

    “Ameninţările asupra vieţii lui Edward Snowden sunt reale”, a declarat Anatoli Kucierena, denunţând declaraţii care ar conţine apeluri pentru “represalii fizice contra lui Edward Snowden”.

    Inculpat pentru spionaj în Statele Unite, Snowden, aflat la originea dezvăluirilor despre activităţile Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA), a primit azil politic temporar în Rusia.

    Avocatul rus al transfugului pare să se refere la un articol publicat săptămâna trecută de site-ul BuzzFeed, intitulat “Spioni americani vor moartea lui Edward Snowden”.

    În articol, un oficial de la Pentagon declara: “Mi-ar plăcea să îi trag un glonţ în cap” lui Edward Snowden.