Tag: guvern

  • Cum se vor acorda ajutoarele de încălzire la iarnă şi cine va avea dreptul la ele

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Ajutorul de încălzire de la Ministerul Muncii înseamnă că statul suportă 80% din factura de întreţinere pentru persoanele cu un venit între 155 şi 210 lei pe membru de familie, ponderea subvenţiei scăzând treptat până la limita superioară de 615 lei pe membru de familie, când se compensa 10% din preţul facturii. În sezonul actual se introduce încă o tranşă suplimentară în grilă pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, de la 615 la 786 lei, unde statul compensează cu 10%, respectiv cu 15% în cazul persoanelor singure. Persoanele singure care au venituri cuprinse între 786 lei şi 1.082 lei vor beneficia şi ele de o compensare de 10%.

    Ca urmare, numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire creşte de la 200.000 la 320.000.

    În sezonul trecut, subvenţia generală acordată de guvern prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor la preţul combustibilului a totalizat 350 milioane de lei, conform premierului Emil Boc. La aceasta se adaugă ajutoarele de încălzire care s-au acordat de către Ministerul Muncii, în valoare de 120 de milioane de lei, în funcţie de venit, precum şi subvenţiile de la autorităţile locale, în valoare de 700 de milioane de lei.

    O altă noutate introdusă de Guvern este că autorităţile locale pot acorda ajutoare de încălzire sau subvenţie, sau şi ajutoare, şi subvenţie. Subvenţia se poate situa între 0 şi 63%, autorităţile locale având obligaţia să asigure acordarea de sprijin cumulat pentru energie termică, din bugetele locale, în proporţie de cel puţin 10% din maximul compensării procentuale.

    “Ca autorităţile locale să poată asigura acest procent de compensare, trebuie să cheltuiască numai jumătate din cei 700 de milioane de lei pe care i-au achitat anul trecut. Deci, altfel spus, dacă autorităţile locale acordă doar jumătate din cei 700 de milioane pe care i-au acordat anul trecut, factura la energie termică a cetăţeanului care se află în aceste tranşe de venit nu va creşte”, a declarat premierul Emil Boc.

    Autorităţile locale, în funcţie de resursele proprii, pot aproba, prin hotărârea consiliului local, ajutoare pentru energia termică peste tranşele şi procentele prevăzute de Guvern. “Deci, dacă ei doresc peste 786 de lei venit pe membru de familie să acorde ajutor de încălzire, pot să o facă şi au cadrul legal să facă acest lucru”, a subliniat premierul Boc.

    Pentru cei care beneficiază de încălzire pe lemne, pe cărbuni, sau pe gaze, adică au centrală proprie de apartament, nu se schimbă cu nimic faţă de anul trecut sistemul de acordare a ajutoarelor de încălzire.

    Faţă de anul trecut, nu s-au schimbat criteriile după care pot beneficia persoanele de ajutor de încălzire. “Ca să nu mai existe poveşti de genul că am introdus criterii suplimentare, pentru a putea diminua numărul acelora care să beneficieze de ajutoare de încălzire”, a explicat şeful Guvernului.

  • Guvernul va deschide în străinătate centre de promovare a afacerilor cu România

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Premierul Emil Boc a menţionat “Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău” drept exemple de oraşe unde vor fi deschise astfel de centre.

    El a cerut “mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti”, cerând diplomaţilor să prezinte “cu onestitate şi profesionalism” eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini.

    Într-un discurs cu ocazia Zilei Diplomaţiei, Emil Boc le-a spus ambasadorilor şi personalului diplomatic că îşi justifică existenţa în străinătate şi prin capacitatea de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, “pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele, iar fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări”. Diplomaţii au datoria de a-şi coordona demersurile cu ministerele, pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, a adăugat Boc.

    Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale în 2011 – 2012 vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 – 2020, aplicarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre.

    “Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor”, a afirmat premierul, însă “trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni”.

    În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, România are interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare a decalajelor de dezvoltare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. “O sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români”, a precizat şeful Guvernului.

  • Cum se schimbă Codul fiscal – principalele modificări

    De asemenea, firmele mici, care au avut în anul anterior un număr mediu de 3 angajaţi şi o cifră de afaceri până în 100.000 de euro, vor depune la fisc declaraţia unică trimestrial, în loc de lunar (este vorba de Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate). Aproximativ 54% din totalul firmelor din România vor beneficia de această facilitate, estimează Guvernul.

    Vor fi scutite de la plata penalităţilor de întârziere firmele care îşi achită până în 31 decembrie 2011 datoria principală şi dobânda aferentă acesteia, pentru datorii ale firmelor existente la data de 31 august 2001. În acest regim se include şi un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere, dacă plata principalului şi a dobânzii aferente se fac până la 30 iunie 2012.

    “De exemplu, dacă o firmă astăzi are o datorie de 100 de lei, compusă din 70 de lei principalul plus dobânda şi 30 de lei penalităţi, şi până în 31 decembrie 2011 îşi plăteşte principalul plus dobânda, adică 70 de lei, este scutit de plata penalităţii de 30 de lei. Dacă aceeaşi firmă plăteşte principalul şi dobânda, adică 70 de lei, până în 30 iunie 2012 va fi scutit de jumătate din cât trebuie să plătească drept penalizare, adică în exemplul nostru 30/2 va însemna 15 lei”, a explicat premierul Emil Boc. “Această măsură am luat-o pentru a sprijini firmele care au fost în dificultate datorită crizei economice.”

    Se modifică şi ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale, în sensul stingerii cu prioritate a tuturor obligaţiilor principale în ordinea vechimii acestora şi apoi a accesoriilor în ordinea vechimii acestora, pentru a se evita acumularea de noi accesorii în sarcina contribuabilului. Premierul Emil Boc a explicat că această decizie a fost luată pentru că “foarte multe firme – odată ce au o datorie – nu mai reuşesc să iasă din spirala penalităţilor, dobânzilor şi datoriilor faţă de stat; când merg să-şi plătească datoriile din trecut plătesc, în esenţă, în ordine istorică şi nu plătesc principalul în primul rând şi în continuare se acumulează penalităţi de întârziere la datoria principală”.

    Fiscul va putea înscrie în certificatul de atestare fiscală şi sumele certe, lichide şi exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la entităţile ce realizează achiziţiile publice. Măsura a fost luată în vederea facilitării participării la licitaţii a acelor firme care au datorii la bugetul de stat, dar în acelaşi timp au de recuperat alte sume de la stat.

    “Prin simplul fapt că aceste firme figurează cu datorii la bugetul de stat, nu pot participa la licitaţii, deşi au de primit de la stat poate aceeaşi sumă sau chiar o sumă mai mare. Şi atunci am fixat în Codul fiscal şi în Codul de procedură fiscală faptul că certificatul de atestare fiscală trebuie acum să aibă două componente: pe de-o parte să spună că firma respectivă are 100 de lei datorii la stat, la bugetul de stat, dar – pe de altă parte – firma respectivă are de primit de la stat 100 de lei. Deci această firmă nu are datorii, în consecinţă va putea să participe în viitor la licitaţie”, a explicat premierul Boc. Ulterior va fi modificată şi Legea achiziţiilor publice, pentru a da posibilitatea firmelor respective să participe corect la licitaţii şi să nu fie penalizate.

    Sistemul actual de impozitare a clădirilor şi mijloacelor de transport se va menţine şi în 2012. “Cei care au mai multe case, mai multe proprietăţi sau maşini sofisticate plătesc mai mulţi bani la bugetul de stat. Menţinem acelaşi regim de impozitare, aşa cum a fost în 2011, cu precizarea că în lege, la Parlament, se stabilise ca numai pentru anul 2011 să se plătească în acest mod”, a precizat prim-ministrul.

    Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis reducerea impozitului la jumătate pentru hotelierii care ţin deschise hotelurile minim şase luni pe an, scopul modificării fiind de a mări perioada sezonului estival, precum şi introducerea unui impozit suplimentar de 5% pentru cei care sunt proprietari sau administratori de obiective, de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic aceste clădiri.

  • Guvernul a aprobat înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti

    Autoritatea va fi ordonator terţiar de credite şi se va finanţa de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, din venituri proprii, din fonduri externe şi din alte surse legal constituite. “Acest organism va funcţiona şi a fost gândit în urma unui studiu făcut de Ministerul Transporturilor împreună cu Banca Mondială din 2006. Discuţiile au continuat din primăvară cu experţii FMI, CE şi BM, astfel încât înfiinţarea acestei autorităţi a apărut şi în scrisoarea de intenţie”, a declarat secretarul de stat din MTI Alexandru Nazare. Potrivit secretarului de stat, autoritatea va fi condusă de un director general care va fi numit prin ordin al ministrului Transporturilor, iar schema de personal va cuprinde aproximativ 80 de persoane care vor proveni din redistribuire de la alte instituţii publice, precum şi din noi angajări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codul fiscal şi ajutoarele la încălzire vor fi aprobate miercuri de Guvern

    “Am discutat, azi (marţi – n.r.) în primă lectură Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, am preluat observaţiile şi de la celelalte ministere, iar în şedinţa de mâine o să fie aprobate”, a anunţat secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor Dan Lazăr, la finalul şedinţei de marţi a Guvernului. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, a declarat că ordonanţa de urgenţă referitoare la ajutoarele de încălzire va fi discutată, de asemenea, în şedinţa Executivului de miercuri, ca şi actul normativ cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” S.A.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a decis ştergerea faptelor din cazierul fiscal la un termen stabilit funcţie de gravitate

    Modificările au fost aprobate marţi de Guvern. Conform legii, faptele săvârşite de către persoane fizice şi juridice, precum şi de către asociaţi, acţionari şi reprezentanţi legali ai persoanelor juridice, care sunt de natura infracţiunilor şi contravenţiilor incriminate de legile fiscale, financiare, vamale, sunt înscrise în cazierul fiscal al acestora şi radiate într-o perioadă de cinci ani, în mod nediferenţiat. Sistemul va fi însă modificat de Guvern, astfel încât termenul de radiere din cazierul fiscal să fie calculat în mod diferenţiat, în funcţie de gravitatea faptei săvârşite de către contribuabil, considerându-se că faptele contravenţionale prezintă riscuri şi consecinţe mai mici din punct de vedere al evaziunii fiscale decât infracţiunile, potrivit proiectului de ordonanţă de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul caută soluţii ca firmele să plătească întâi principalul unei datorii şi apoi penalităţi

    “Studiez şi vreau să găsesc toate modalităţile prin care să ajutăm firmele ca atunci când au de plătit la bugetul de stat, în primul rând să plătească principalul şi nu accesoriul. Ce înseamnă în termeni obişnuiţi: firmele au de plătit 10 lei, dacă nu îi plătesc la timp, au penalităţi de întârziere. Când mergi să achiţi la Fisc, Fiscul ia mai întâi penalităţile în ordinea istorică, îţi ia datoria cea mai veche şi penalităţile, iar principalul rămâne şi generează pierderi. Vreau ca omul să aibă posibilitatea să aleagă principalul, ca să poată curma sursa penalităţilor”, a spus Boc la postul tv B1.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc: Legal este posibilă organizarea de alegeri locale şi generale simultan în noiembrie 2012

    “Există o susţinere de la aproape toate formaţiunile politice pentru comasarea celor două alegeri”, a spus prim-ministrul, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.

    Avantajul comasării alegerilor, în opinia lui Boc, ar fi economiile la bugetul de stat, estimate la 30 de milioane de euro. “Banii, dacă se va face această comasare, ar trebui să fie explicit arătat unde se duc, ce se finalizează, ce se termină, ce şcoală, ce spital, ce drum, sau autostradă, sau fracţiune de autostradă, sau sector din administraţie se termină”, a adăugat premierul.

    Al doilea avantaj ar fi acela că “am da un semn de seriozitate şi pe plan naţional şi pe plan internaţional că România nu sacrifică anul 2012 pentru alegeri şi compromite stabilitatea economică, pe care cu greu am câştigat-o”, consideră premierul. “Eu nu voi ceda patimii populismului şi nu voi cădea în nici un exces electoral care să ducă România în vreun potenţial derapaj economic, pentru că cu prea multe sacrificii şi greutăţi românii şi-au recâştigat această stabilitate macroeconomică şi nu vom compromite această stabilitate de dragul unor voturi în plus în 2012, pentru că ele se întorc după aceea împotriva noastră.”

    Emil Boc a îndemnat toate partidele ca, dacă există un acord asupra propunerii de organizare simultană a alegerilor, să cadă de acord repede, “pentru ca lumea să ştie foarte clar ce înseamnă calendarul anului 2012”.

    În privinţa răspunderii pentru banul public, premierul a adăugat că până la 1 septembrie, fiecare minister va fi obligat să posteze pe site-ul instituţiei investiţiile pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011 şi fiecare minister să arate public ce a finalizat în anii de guvernare (2009-2011), ca să se ştie cum s-au cheltuit banii pentru acest exerciţiu bugetar.

    “România are, potrivit bugetului, una dintre cele mai ridicate sume pentru investiţii din Europa ca procent în PIB. Acest lucru trebuie să se concretizeze în obiective de investiţii finalizate”, a spus Emil Boc.

    Şi la nivel local, Guvernul recomandă primăriilor şi consiliilor judeţene să-şi afişeze pe site-ul instituţiei obiectivele de investiţii pe care le termină sau pe cele pe care le-au terminat până acum, “ca oamenii să se poată uita, să ştie exact dacă a meritat investiţia sau nu a meritat şi să judece şi din acest punct de vedere pe cei pe care urmează să-i evalueze”.

    Boc a exemplificat cu proiectul de autostradă de pe Coridorul IV Nădlac-Constanţa, unde astăzi, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti, toate tronsoanele de autostradă sunt în licitaţie sau în lucru în momentul de faţă, la Nădlac-Arad încep lucrările în toamna aceasta, iar Arad-Timişoara este în lucru, ca şi Deva-Orăştie – deja se lucrează. Cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, unde probabil va fi necesar un regim de parteneriat public-privat, toate sunt în lucru, astfel încât vor fi gata până în 2013. “Eu vă spun că va fi guvernul PDL în perioada 2012-2016 cel care va finaliza aceste tronsoane de autostradă”, a anticipat Emil Boc.

  • Alpha Bank România participă la programul Kogălniceanu de credite pentru IMM

    Programul de credite “Mihail Kogălniceanu” pentru IMM constă în acordarea unei linii de credit în valoare de maximum 125.000 lei, cu dobândă subvenţionată de stat de până la 70% şi garantia Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, de până la 80%.

    Singurele elemente de cost aplicate de Alpha Bank România pentru această facilitate de credit sunt: comisionul de acordare de 1% aplicat la valoarea creditului aprobat; dobânda ROBOR la 1 luna + marja 4% pe an, din care 70% este subvenţionată de stat. Banca nu percepe comision de administrare sau de neutilizare pentru această facilitate. În plus, la contul curent deschis la Alpha Bank se pot aplica reduceri la comisioanele operaţionale de până la 50%, în funcţie de rulajul efectuat prin bancă.

    La data de 23 august, conform Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi a Programelor pentru IMM, instituţiile de credit selectate în cadrul programului Kogălniceanu, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă nr.60/2011, erau următoarele: Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank România, Pro Credit Bank şi Unicredit Ţiriac Bank.

    Guvernul a acordat la rectificarea de buget 24 de milioane de lei pentru acordarea subvenţiei la dobânzile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi are un plafon de 400 de milioane de lei pentru acordarea de garanţii pentru IMM, conform premieruli Emil Boc.

    Înscrierile în cadrul programului Kogălniceanu pentru IMM vor începe la 9 septembrie, la ora 10,00. Formularul de înscriere va fi activ pe site-ul http://programenationale2011.aippimm.ro/.

  • Guvernul a aprobat vânzarea unui pachet de acţiuni reprezentând 20% din capitalul social al Tarom

    Decizia a fost luată printr-o hotărâre de aprobare a Strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale Transporturi Aeriene Române “Tarom SA”. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a fost mandatat să ia măsurile necesare pentru implementarea strategiei şi vânzarea pachetului de acţiuni printr-o ofertă publică secundară iniţială (IPO) la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit biroului de presă al Executivului, decizia privind momentul vânzării pachetului de acţiuni va fi luată de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro