BusinessMagazin

Tag: business

  • Directorul General al PayU România părăseşte compania

     Daniel Nicolescu, General Manager al integratorului de plăţi online din PayU România părăseşte compania începând cu 30 aprilie, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    Daniel Nicolescu a fost unul dintre fondatorii GECAD ePayment, companie care a devenit ulterior PayU. El  a condus organizaţia din România în ultimii cinci ani poziţionând-o în topul sectorului de plăţi online din ţară. Noua strategie PayU presupune centralizarea tuturor operaţiunilor pentru crearea unei structuri organizaţionale globale.

    Începând cu 1 mai 2015, Marius Costin, Sales Director al PayU România va prelua temporar responsabilităţile lui Daniel Nicolescu şi va conduce operaţiunile de vânzări şi business development ale companiei.

     

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • (P) Octavian Constantin Patrascu: “Grecia ramane o tara cu oportunitati mari de business”

    Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a respins, recent, speculatiile privind o posibila iesire a Greciei din zona euro. Problemele politice se mentin, insa, la Atena, iar unii investitori evidentiaza decizii bune ale guvernului elen, pe care le-a avut in vedere si Patrascu Octavian Constantin, business developer, atunci cand a incheiat o afacere pe piata greceasca a trading-ului online.

    Alexandros Moraitakis este unul dintre acei oameni de afaceri din Grecia care sustin ca “guvernul a luat cateva decizii intelepte in scopul incurajarii investitorilor straini, oferind parghii importante pe diverse paliere economice”, ceea ce il face sa creada ca “in viitorul apropiat, cei care vor vrea sa investeasca in Grecia, se vor bucura de conditii din ce in mai prietenoase”.

    Moraitakis isi desfasoara activitatea pe piata trading-ului online, iar de curand a batut palma cu tanarul business developer Patrascu Constantin Octavian, intr-un deal ce a implicat acces la platforme de trading online, inclusiv know-how in domeniu si brokeri specializati.

    Piata trading-ului online din Grecia este deja una matura, asa cum este si Bursa de altfel, atragand numerosi investitori, care au un apetit mai mare fata de risc. Nu trebuie omis faptul ca piata Forex ofera sanse pentru castiguri rapide si semnificative, dar in acelasi timp poate fi si sursa unor pierderi pe masura, dupa cum caracterizeaza Octavian Patrascu Forex. 

    In ultimele zile, pe piata Forex euro a luat o traiectorie descendenta, pe fondul zvonurilor privind o posibila iesire a Greciei din zona euro, readucand in “lumina reflectoarelor” dolarul american.

    Presedintele BCE, Mario Draghi, a repetat, recent, la o intalnire cu FMI, ceea ce a afirmat, de fapt, in urma cu trei ani, si anume faptul ca  moneda euro este ireversibila, iar statele din regiunea euro nu se vor intoarce la monedele nationale.

    “Nu exista intoarcere la lira, drahma sau orice alta moneda. Este inutil sa pariezi impotriva euro. Este inutil sa vinzi euro, anticipand ca se va deprecia”, declara seful BCE in august 2012, pentru ca pe 18 aprilie 2015 sa sustina ca astazi ar face “exact aceleasi afirmatii”, potrivit Wall Street Journal.

    Seful BCE a facut aceste remarci, in contextul accentuarii temerilor, pe pietele internationale, privind un eventual esec al Greciei in incheierea unui acord cu partenerii internationali pentru continuarea programului de reforme si accesarea de noi fonduri din imprumutul de 240 miliarde de euro, semnat in 2010 cu UE, FMI si BCE, fara de care tara ar putea intra in incapacitate de plata.

    Tabloul general arata ca partile interesate incearca sa determine Grecia sa se conformeze cerintelor creditorilor internationali si exista, in prezent, doua cai de presiune. Una venita dinspre sistemul bancar si a doua prin situatia lichiditatilor guvernului grec. 

    Zilele acestea, pietele financiare, inclusiv Bursa de la Atena, au reactionat negativ dupa ce Executivul elen a emis diverse decrete privind depozitarea soldului de numerar al administratiei locale in Banca Centrala, spre utilizare de catre guvern.

    In piete se vorbeste despre pregatirea unei propuneri de catre BCE pentru a aplica subtil presiuni suplimentare asupra Greciei, in conditiile in care tara nu detine controlul asupra finantarii sistemului sau bancar.

    Mario Draghi a refuzat sa comenteze in privinta reactiei BCE in cazul falimentului Greciei, spunand ca nu doreste sa se gandeasca la un asemenea scenariu. “Cu totii vrem ca Grecia sa reuseasca. Solutia este in mainile guvernului elen”, a conchis acesta.

    Timpul se scurge repede, iar incertitudinea privind incheierea unui acord intre Grecia si creditorii sai influenteaza preturile, pe fondul cresterii riscului de “Grexit”, pe piata Forex si la Bursa.

    Piata Forex nu este influentata direct de situatia Greciei, in sensul ca “jucatorii” nu se retrag de frica falimentului tarii, ci doar si-au schimbat tactica,  mizand pe un euro slabit de context si nu pot decat sa profite de volatilitatea monedei europene. “Cum spuneam, este o piata mai riscanta si fiecare investitor trebuie sa aiba in vedere acest lucru”, tine sa intareasca Octavian Patrascu asupra pericolelor Forex. 

    Este de precizat faptul ca Grecia a reluat pe 18 aprilie 2015, discutiile tehnice cu principalii creditori externi pe tema reformelor pe care trebuie sa le implementeze pentru a putea accesa noi fonduri din imprumutul de la FMI, UE si BCE. Tara mai poate accesa o transa in valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar.

    Grecia a obtinut prelungirea ajutorului financiar din partea creditorilor internationali, in februarie 2015, fiind un moment de respiro pentru autoritati dar si pentru investitori. Unii dintre acestia mentin tara pe lista oportunitatilor de business, asemenea lui Patrascu Constantin Octavian, pornind de la cifrele privind evolutia economiei tarii. “Grecia ramane o tara cu oportunitati mari de business”, subliniaza Constantin Patrascu, a carui arie de interes este piata Forex.

    PIB-ul Greciei a crescut cu 0,8% in 2014, depasind estimarile oficiale, conform datelor preliminare publicate de Oficiul elen de Statistica (ELSTAT) si preluate de Reuters.

    Valoarea PIB-ului Greciei s-a ridicat la 186,5 miliarde de euro, anul trecut, fata de 185,1 miliarde de euro, in 2013.

    Atena si creditorii internationali (UE, BCE si FMI) se asteptau la un avans al economiei de 0,6% in 2014 si estimeaza un avans de 2,9%, pentru 2015.

  • Iubitul şi părinţii ei credeau că e angajată şi se duce în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânăra mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.

    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Statul român a descoperit cea mai bună afacere: cum să câştigi (aproape) un miliard de euro pe an, fără să investeşti niciun ban/ de Lucian Vasilescu

    Apoi, şomerii cu pricina, împinşi de nevoi, pleacă la muncă în străinătate unde lucrează în agricultură, în construcţii sau îngrijesc de bătrânii altora. Muncesc oamenii ce muncesc şi, mai ales de sărbători, se întorc acasă.

    Banii pe care îi aduc cu ei se numesc ştiinţific „remiteri”. Conform cifrelor furnizate de BNR, în anul 2013, valoarea „remiterilor “ a fost de cca 3,7 miliarde de euro. Cum majoritatea celor care pleacă la muncă în străinătate o fac pentru că nu au cum şi din ce trăi în România, banii câştigaţi, „remiterile”, iau calea consumului. Adică îşi cumpără oamenii bunuri şi servicii de strictă necesitate, care să le asigure lor şi copiilor lor supravieţuirea. „Consumul” conţine TVA, aşadar din cei 3,7 miliarde de euro aduşi acasă în 2013, 24% au ajuns în buzunarele Statului.

    Adică 888 de milioane de euro. O căruţă de bani pentru care Statul n-a mişcat niciun deget, n-a investit niciun leu, n-a făcut niciun efort. Ca să nu fiu acuzat de rea-voinţă, voi admite că, totuşi, ceva-ceva tot cheltuieşte Statul pentru suma asta: trebuie să angajeze nişte oameni care să numere banii cu pricina însă, raportat la cele 888 de miliarde de euro (2103), costurile cu număratul pot fi considerate neglijabile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Operatorul telecom care returnează banii clienţilor atunci când nu au consumat tot ce e inclus în abonament

    Noul proiect F1 al celor de la Google oferă posibilitatea abonaţilor de a primi banii înapoi pentru cantitatea de date pe care nu au utilizat-o, scriu cei de la Business Insider.

    Sistemul funcţionează astfel: clientul plăteşte 20 de dolari pe lună pentru apeluri şi mesaje nelimitate şi 10 dolari pentru fiecare gigabit de date consumat. Dacă nu foloseşti cantitatea respectivă, Google îţi returnează suma echivalentă de bani. Prin urmare, dacă abonatul alege opţiunea cu 3 gigabiţi de date dar consumă doar 1,5 gigabiţi, la sfârşitul lunii va primi înapoi 15 dolari.

    Majoritatea operatorilor oferă posibilitatea de a consuma luna următoare datele neutilizate, dar niciunul nu oferă opţiunea de a returna banii.

    Proiectul F1 se află încă în faza de teste şi funcţionează doar pe telefoanele Nexus 6. Dacă rezultatele vor fi cele aşteptate, Google va extinde probabil oferta şi către posesorii de iPhone sau Samsung.

    Google se află într-un proces de extindere agresivă către industria telecom, dovadă fiind şi Proiectul Ara, iniţiat de cei de la Google în parteneriat cu Motorola şi cu organizaţia Phonebloks, care ca scop dezvoltarea unui telefon care să poată fi dezmembrat şi apoi reconstruit de către orice utilizator. Construit după un sistem asemănător cu cel al pieselor Lego, telefonul modular permite schimbarea oricărei piese, inclusiv procesorul, memoria sau camera digitală, prin simpla deconectare a respectivului element şi introducerea altuia.

  • Povestea românului care a cucerit Londra: a pornit de la zero un business de 50 de milioane de lire sterline

    „Am înţeles destul de repede că, dacă vreau să ajung între jucătorii de top, trebuie să mă mut la Londra“, spune antreprenorul român Emi Gal, citat de Financial Times. Prestigiosul cotidian economic surprindea încă din 2010 potenţialul afacerilor din Europa de Est şi impactul în evoluţia acestora produs de o eventuală extindere la Londra. Emi Gal a trăit-o pe pielea lui şi acum admite că a fost cea mai bună decizie. Brainient, o afacere care a ajuns astăzi la 70 de milioane de euro, a ajuns în capitala Regatului Unit în urmă cu şase ani, după ce fondatorul a constatat că dimensiunea pieţei din România şi posibilităţile reduse de a face networking nu i-ar fi permis să pună pe picioare o companie internaţională de succes. Gal a pornit prima sa firmă la 19 ani într-un birou de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti şi a lucrat de atunci la o platformă care dezvoltă elemente interactive folosite în videoclipuri publicitare. Construirea platformei în România nu a reprezentat o problemă, spune Emi Gal, însă folosirea efectivă a acesteia era îngreunată de faptul că cele mai multe agenţii de advertising nu erau la zi cu ultimele tehnologii disponibile.

    „Cel mai important a fost însă avantajul pe care un centru economic precum Londra îl poate oferi prin reţeaua de investitori şi consultanţi pe care îi poţi întâlni.“ Emi Gal a participat în 2009 la programul Seedcamp, obţinând o finanţare de 50.000 de euro şi intrarea în cadrul program-ului de business condus de guvernul Marii Britanii. „Costurile s-au triplat atunci când am mutat compania la Londra. Dar a meritat, pentru că simt că aici am realizat mai multe într-un an decât ce reuşisem în România în trei ani.“ Compania Brainient este prezentă acum pe mai multe continente, iar televiziuni din Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma antreprenorului român pentru a face publicitate pe tablete şi pe telefoane.

    Afacerea sa a explodat la Londra, având o creştere medie anuală de 200%, dar Gal a păstrat şi birourile de la Bucureşti, unde a demarat proiectul Brainient, dar a extins prezenţa la nivel mondial deschizând o sucursală şi la New York. Alex van Someren, consultant în cadrul programului guvernamental Seedcamp, spunea în Financial Times că apariţia unor start-up-uri de succes venite din estul Europei nu ar trebui să surprindă pe nimeni: „Este un efect firesc al modului cum a evoluat Europa. Dacă vii din state precum Franţa sau Germania ai deja la dispoziţie o infrastructură bună şi ajutor din partea statului. Dar dacă vrei să lansezi un business în zone ce nu sunt la curent cu ultimele tendinţe, vei încerca să pleci de acolo. Din acest motiv, start-up-urile care luptă pentru a ieşi din acele zone sunt cele care au cele mai mari şanse de reuşită“.

  • O româncă povesteşte cum a primit bani de la guvernul britanic pentru a porni o afacere la Londra

    „Pentru mine, mirajul Londrei a început încă de la 14 ani. Mama mea a fost profesoară de limba engleză şi a decis să transforme pasiunea într-un business şi a înfiinţat o afacere de familie, Shakespeare School. Încă de pe vremea când eram elevă mergeam în Anglia în summer school, erau tabere pentru adolescenţi şi tineri, iar eu eram liderul de grup. Stăteam câte două-trei săptămâni într-un campus universitar şi experimentam cultura de acolo, şi încă de-atunci mi-am setat ca obiectiv să mă întorc în Anglia, nu doar pentru două săptămâni, ci pentru studii.“

    Irina Alionte a studiat administrarea afacerilor la Warwick Business School, una dintre cele mai bune şcoli de business din Europa, şi a pornit afacerea Club Cardio, un concept care îmbină dansul şi sportul pentru a menţine forma fizică a participanţilor. „Am participat la un show de business, un fel de expoziţie care se organizează în fiecare an la Londra şi în cadrul căruia găseşti toate lucrurile de care ai nevoie ca să porneşti o afacere. Contabili, designeri de web, mentorat, investitori, seminarii de business, absolut orice îţi trebuie. Genul ăsta de evenimente lipseşte în România.“

    La seminar a intrat în contact cu cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie, Rockstar Group, cu peste 80 de mentori care şi-au vândut fiecare afacerea, în medie, cu 18 milioane de euro. Alionte a avut ocazia să cunoască antreprenori cu experienţă care au crezut în ea şi astfel a primit finanţare şi îndrumare de la cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie. Având susţinerea mentorilor, a reuşit să extindă conceptul de evenimente de fitness în mai multe oraşe din Anglia şi a primit premiul Best Business Growth după doar un an de la înfiinţarea afacerii.

    „Am decis să rămân în Londra, să încep businessul. Testasem deja ideea în campusul universităţii mele, şi, bazându-mă pe succesul pe care l-a avut, m-am dus cu ideea şi la alte universităţi. Am făcut evenimente în mai multe cluburi din Londra, printre care şi Pacha, apoi am contactat cel mai mare lanţ de cluburi din Marea Britanie. Am învăţat de la mentorii mei că cel mai bine este să testezi ideea şi să ceri feedback înainte să treci la acţiune“, spune Alionte. A luat legătura cu reprezentanţii Luminar Group, firmă care deţine peste 50 de cluburi în Marea Britanie, şi le-a propus să monetizeze spaţiile cluburilor la ore când în mod normal nu există nicio activitate. I-a scris direct CEO-ului şi a mizat pe faptul că acest gen de activitate va îmbunătăţi imaginea cluburilor pe fondul promovării unui stil de viaţă sănătos. A primit răspuns la mail în jumătate de oră, iar compania a trimis un membru al echipei la Londra pentru o întâlnire.

  • Antreprenoarea care învaţă angajaţii să se pună în valoare şi să îşi construiască o imagine în spaţiul public

    După 15 de ani de carieră şi un proces pentru concediere abuzivă la plecarea din corporaţie, Amalia Sterescu spune că nu mai vrea să lucreze în multinaţionale şi se dedică antreprenoriatului. Vrea să-i înveţe pe angajaţi să se pună în valoare şi să îşi construiască o imagine în spaţiul public.

    “Oportunităţile nu zboară ca norii pe cer. Ele sunt direct legate de oameni.“ Cuvintele antreprenorului american Richard Stromback susţin tema unui articol din Harvard Business Review, unde autorul pleda pentru faptul că 99% din timpul alocat socializării la evenimente este, în realitate, o pierdere de vreme. Asta spune şi Amalia Sterescu, fost vicepreşedinte al Oracle şi angajat al companiei în perioada 2005-2013, după ce anterior a lucrat la Connex timp de şapte ani.

    „După atâta timp se simte nevoia unei schimbări. E adevărat că multinaţionala îţi oferă un mediu interesant din multe puncte de vedere. Ai oportunităţi de a te dezvolta, de a călători şi de a gestiona businessuri în alte culturi, de a învăţa de la lideri formaţi în alte şcoli şi poţi să înveţi într-un ritm susţinut.“ Fireşte, urmează un „dar“. În cazul Amaliei Sterescu, „dar“-ul se leagă de faptul că a demonstrat tot ce avea de arătat promovând până în poziţia de vicepreşedinte, dincolo de care nu putea trece, spune ea, fără un paşaport american, britanic sau elveţian. „Am ales să ies din acest mediu pentru că am atins o limită. La un moment dat concentrasem în Bucureşti un business de un miliard de dolari şi apoi am replicat acelaşi model şi în India şi China cu o echipă românească de manageri, ajungând să reînnoim contracte în valoare de 2 miliarde de dolari.“

    A ştiut cu doi ani îna-inte de momentul plecării că trebuie să iasă din corporaţie – „s-a copt în mine“ – şi, după o perioadă în care a fondat o asociaţie destinată promovării companiilor cu activitate în outsourcing, industrie unde activează şi soţul ei, Vlad Sterescu, a decis să pornească o şcoală de oratorie. „Călătorind prin ţară pentru a discuta cu antreprenori şi manageri despre outsourc-ing, am remarcat că, de regulă, calitatea speakerilor este destul de slabă, iar formatul evenimentelor nu permite business networking. Oamenii vin la eveniment, stau în bisericuţe şi nu ies din zona de confort ca să cunoască alţi oameni. A schimba 100 de cărţi de vizită nu înseamnă networking.“

    Amalia Sterescu atrage atenţia asupra nevoii unor dialoguri concrete între participanţii la evenimente în pauzele dintre sesiuni, axate pe nevoile de business ale fiecăruia şi pe felul cum se pot ajuta reciproc. A văzut antreprenori cu experienţă dornici să vorbească despre businessul lor, dar incapabili să-şi controleze emoţiile, fără un discurs pregătit în prealabil şi care se bazează pe spontaneitate şi neglijează conţinutul. „Venind din corporaţie, unde am avut foarte multe prezentări sobre, mi s-a părut că aveam un stil ultra-corporate şi m-am instruit în afară în public speaking ca să fiu eu mai bună.“

    După peste 30 de conferinţe la care a vorbit despre leadership şi succesiune în management în România în faţa studenţilor, managerilor şi antreprenorilor, i s-a cerut din partea unor participanţi să ţină cursuri de public speaking. Astăzi, Sterescu lucrează mai ales cu senior manageri şi proprietari de afaceri şi îi instruieşte să susţină discursuri, să gestioneze relaţia cu organizatorii de evenimente, să facă mai mult în timpul petrecut pe scenă şi să se folosească ulterior în carieră de prestaţia lor. A mizat pe faptul că, dincolo de executivii de top blocaţi în speech-urile departamentelor de PR din multinaţionale, există o piaţă neacoperită. „Mulţi nu recunosc că au o slăbiciune şi, când trec printr-o experienţă neplăcută, realizează că au nevoie. Am avut situaţii în care un antreprenor român care aniversa zece ani de activitate s-a blocat în timpul unui discurs de faţă cu toată firma. Altora le este frică să apară în public sau vorbesc prea tehnic. Antreprenorii sunt de obicei portavocea firmei şi ei ies mereu în faţă pentru că se identifică cu firma.“ .

  • Mădălina Bălan a instruit peste 1.000 de manageri şi specialişti în HR într-un deceniu de activitate

    “Am început să lucrez în consultanţă de resurse umane şi am rămas în acest domeniu de mai bine de 10 ani“, spunea Mădălina Bălan, prezentă în ediţia din 2012 a catalogului „100 tineri manageri de top“.

    Este o specializare care i-a permis să se dezvolte uşor, având în vedere că profesia sa este cea de psiholog. A lucrat încă din timpul facultăţii, ca profesoară suplinitoare la un liceu din Bucureşti, şi visa ca la finalul studiilor să se angajeze ca psiholog judiciar. „Mi s-a propus ca la finalul studiilor să rămân în facultate ca asistent preparator, însă am refuzat şi întâmplarea a făcut să încep să lucrez în cadrul unei agenţii de recrutare – Snelling, devenită ulterior Aims Human Capital“, îşi aminteşte Mădălina.

    După şase ani în care a lucrat pentru Aims Human Capital, în calitate de consultant şi apoi business development manager, s-a mutat la BIA, o companie abia preluată de fondul de investiţii Gemisa, unde a fost director general adjunct. Nu a rămas decât un an, până în 2006, când a decis să-şi înfiinţeze propria afacere în domeniul pe care îl cunoştea şi în care lucrase până atunci.

    Compania s-a numit încă de la început HART Human Resources Consulting şi s-a specializat în activităţi de recrutare şi selecţie şi apoi de business development, concepere şi livrare de programe de training. „De-a lungul carierei mele am fost implicată mereu în business development, vânzări, dar şi în activităţi de consultanţă pentru sute de companii multinaţionale“, spune Bălan.

    A livrat sute de sesiuni de dezvoltare de competenţe în zona de resurse umane, instruind peste 1.000 de manageri şi specialişti în resurse umane, iar în ultimii cinci ani a participat direct la proiecte de evaluare şi dezvoltare cu peste 2.000 de persoane din zeci de companii. Din 2008 a aliniat HART HR Consulting la grupul de companii de consultanţă Hogan Assessment Systems International, cu prezenţă şi parteneri în 10 ţări din Europa Centrală şi de Est.