Tag: sua

  • Ce trebuie să înveţe Europa din restructurarea industriei auto americane

    PIAŢA EUROPEANĂ, ÎNSĂ, A COBORÂT CU CIRCA 8%, la 12 milioane de autoturisme noi, minimul a 17 ani, iar aşteptările pentru anul în curs sunt tot de scădere. Constructorii europeni, cu precădere cei care depind în mai mare măsură de sudul continentului, sunt afectaţi de criza pieţei europene în mai mare măsură decât cei din SUA sau Asia. Pe lângă contracţia pieţei, care a agravat o problemă a supracapacităţii, companiile europene suferă şi de pe urma presiuni politice puternice pentru păstrarea locurilor de muncă. O restructurare a industriei auto europene este necesară, după ce a fost amânată pe parcursul crizei financiare.
    EXEMPLUL AMERICAN. Revenirea producătorilor americani în ultimii ani poate reprezenta un model pentru companiile auto europene. După ce a scăzut puternic în contextul crizei, piaţa americană îşi revine, iar anul trecut a avansat cu 13%, la 14,5 milioane de unităţi, depăşind pragul de 14 milioane pentru prima dată din 2007. În plus, vânzările auto din Statele Unite ar urma să crească şi în anul acesta. Revenirea a fost spectaculoasă, mai ales în comparaţie cu problemele din Europa, volatilitatea din America de Sud şi o încetinire a avansului pieţei în China.

    Climatul economic din SUA nu a fost ideal pentru recuperarea industriei. Şomajul se menţine ridicat, construcţiile stagnează, iar încrederea consumatorilor este cel mult nesigură. Consumatorii care au amânat în ultimii ani achiziţiile revin, însă, pe piaţă. Industria auto americană a reuşit să se refacă prin remedii proprii, precum noi produse, consum mai eficient, tehnologie mai bună şi oferte atractive.
    În acest timp, piaţa europeană se duce în jos din cauza crizei datoriilor, iar declinul ar putea continua câţiva ani. De asemenea, avansul vânzărilor din China s-a mai redus, chiar dacă producătorii auto continuă să deschidă noi fabrici.

    Peste tot în Europa, companiile auto încetinesc producţia pentru a se adapta cererii tot mai slabe. Odată un stâlp al predictibilităţii, piaţa europeană se confruntă cu aceeaşi problemă de supracapacitate care a afectat SUA în urmă cu câţiva ani. Prea multe fabrici produc prea multe maşini pentru prea puţini clienţi.

    Statele Unite au avut aceeaşi problemă în urmă cu patru ani. Cei trei mari constructori, GM, Ford şi Chrysler, au produs peste nivelul optim o periodă prea lungă şi au folosit discounturi masive şi împrumuturi ieftine pentru a convinge clienţii să le cumpere maşinile. Clienţii au ajuns să aştepte concurenţa promoţiilor pentru a obţine preţuri cât mai mici.

    La fel ca marii producători din Europa, cele trei companii americane erau blocate în contracte cu sindicatele, care făceau închiderile de fabrici şi concedierile dificile şi costisitoare.

    Momentul socotelilor a venit, însă, odată cu explozia preţului petrolului în 2008 şi prăbuşirea pieţei pentru camionete şi SUV-uri. În acelaşi timp, întreaga economie se afla în dificultate, accesul la credite a dispărut, iar vânzările auto au scăzut foarte puternic. General Motors şi Chrysler au avut nevoie de ajutoare de zeci de miliarde de dolari de la stat, în timp ce Ford a rezistat cu greu fără implicarea guvernului federal doar pentru că a avut prevederea să împrumute în 2006, prin ipotecarea activelor, inclusiv a siglei Ford, 23 de miliarde de dolari.

    Criza a fost, însă, exact ce avea nevoie industria americană pentru a se reforma şi a pregăti remarcabila recuperare înregistrată în prezent. Falimentul a obligat GM să reducă drastic producţia şi să elimine divizii întregi, precum Pontiac şi Saturn. Compania Chrysler, intrată sub controlul italienilor de la Fiat, a diminuat discounturile şi a acceptat să piardă puternic cotă de piaţă. Chiar şi Ford, cea mai sănătoasă dintre cele trei, şi-a optimizat linia de modele şi a investit în maşini noi care să poată fi vândute în întreaga lume.

  • Datoria SUA, de 16.400 miliarde dolari, nu-l îngrijorează pe miliardarul american Warren Buffet

    “Nu este un lucru bun ca datoria să crească în raport cu PIB, ar trebui stabilizată, dar nu este ea însăşi o problemă”, a spus Buffett, director al companiei de investiţii Berkshire Hathaway.

    Datoria SUA are “o pondere mai redusă în PIB decât la ieşirea SUA din Al Doilea Război Mondial. Trebuie să te gândeşti la datorie în relaţie cu PIB”, a spus Buffet, unul dintre cei mai vocali avocaţi ai taxării mai ridicate a bogaţilor.

    PIB al SUA s-a situat în 2011 la peste 15.000 miliarde de dolari.

    “Aş spune că într-o ţară cu un PIB de 50.000 de dolari pe persoană, nimănui nu ar trebui să-i fie foame, nimănui nu ar trebui să-i lipsească educaţia, nimeni nu ar trebui să fie îngrijorat în privinţa îngrijirii medicale sau a vârstei înaintate”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sony îşi vinde sediul din SUA. Ce sumă urmează să obţină în urma tranzacţiei

    Decizia este motivată de fondurile pe care compania le va obţine în urma tranzacţiei, a admis Sony. Compania va rămâne cu 770 de milioane de dolari după plata datoriilor legate de proprietate, potrivit BBC.

    În clădirea de 37 de etaje lucrează 1.500 de angajaţi Sony.

    Sony, cu pierderi în fiecare din ultimii patru ani, a iniţiat un proces major de restructurare, inclusiv vânzarea diviziei de produse chimice şi desfiinţarea a 10.000 de locuri de muncă.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro

  • Unora le merge chiar foarte bine

    JP Morgan a avut anul trecut un profit de 5,7 mld. dolari, cu 54% mai mare decât în 2011, iar profitul Bank of America şi al Goldman Sachs s-a triplat, ajungând la 4,2 mld. dolari, respectiv 2,9 mld. dolari. Cu toate acestea, remuneraţia şefului JP Morgan, Jamie Dimon, a fost redusă la jumătate, respectiv la 11,5 mil. dolari, întrucât acţionarii au fost nemulţumiţi de felul cum Dimon a gestionat scandalul “Balenei din Londra” – traderul londonez care a provocat băncii o pierdere de 2 mld. dolari.

    În privinţa Goldman Sachs, aceasta a încercat să amâne până în aprilie plata unora dintre bonusurile pentru executivii din Marea Britanie, întrucât atunci intră în vigoare o serie de reduceri de taxe, însă scandalul generat, inclusiv cu critici din partea Băncii Angliei, a făcut banca să renunţe la idee.

  • Tehnologia îl face pe om. Dovada? (GALERIE FOTO)

    Expoziţia prezintă elemente din arhiva FIT, evidenţiind momente importante din istoria modei, cum ar fi apariţia primelor materiale textile care puteau fi spălate la maşină sau fermoarul de plastic, scrie Financial Times.

    Tehnologia îl face pe om. Dovada? (GALERIE FOTO)

    Cele mai vechi exponate sunt articole tricotate la maşină în perioada 1780-1800. Mai sunt prezentate şi aspecte ale modei secolului XXI – materiale cu componente digitale, broderie electronică, o rochie cu imprimeu 3D creată de casa olandeză Freedom of Creation, dar şi piese importante create în secolul trecut, cum ar fi o rochie de zale semnată Paco Rabanne.

    Expoziţia va rămâne deschisă până la 8 mai.

  • Cum să faci artă din legume (GALERIE FOTO)

    Vinovat de inspiraţia artistei Margaret Dorfman se face un dovlecel pe care aceasta îl tăiase felii într-o zi, moment în care a remarcat ce frumos se vede lumina printr-o feliuţă subţire. De atunci, Margaret Dorfman a început să folosească legumele la crearea de vase şi bijuterii, confecţionate din feliuţie uscate şi pergaminate printr-un proces similar celui prin care se obţinea pergamentul în vechime, scrie San Francisco Chronicle.

    Cum să faci artă din legume (GALERIE FOTO)

    Mare succes au castroanele sale din sfeclă sau alte legume frumos colorate, care costă între 20 şi 80 de dolari precum şi butonii, cerceii şi colierele leguminoase.

  • Final sângeros al crizei ostaticilor din Algeria (VIDEO). Printre cei ucişi – un român

    Printre cei ucişi s-a aflat şi un român, a anunţat premierul Victor Ponta, citat de Mediafax. “Vreau să vă asigur de faptul că tot ceea ce ţine de ce poate face Guvernul român în acest moment – spijinul acordat familiei, repatrierea corpului celui decedat şi toate celelalte lucuri, repet, puţine, foarte puţine, pe care le putem face – le vom face în zilele următoare”, a spus premierul. El a arătat că a fost înştiinţată în primul rând familia cetăţeanului decedat, care beneficiază în acest moment de consiliere de specialitate.

    Postul de radio naţional algerian n-a precizat naţionalitatea celor ucişi, relatând doar că mai sunt în jur de 30 de străini daţi dispăruţi a căror soartă nu se cunoaşte. Teroriştii anunţaseră, vineri, că au în captivitate un britanic, doi americani, un japonez şi un belgian.

    Compania norvegiană Statoil, care are operaţiuni în zonă, a anunţat că mai sunt şase oameni despre care nu ştie nimic, în timp ce autorităţile franceze au făcut cunoscut că nu mai există niciun ostatic francez la In Amenas. Vineri, şase americani au fost eliberaţi ori au reuşit să scape, în timp ce un altul ar fi murit în urma unui infarct. Secretarul britanic pentru afaceri externe, William Hague, a anunţat că mai puţin de 10 concetăţeni ai săi ar putea fi printre ostatici. De asemenea, nu se cunoaşte nimic despre soarta a 14 japonezi. Complexul de la In Amenas este operat de BP, Statoil şi compania algerian petrolieră de stat Sonatrach.

    Intervenţia armatei algeriene, începută joi, a fost pusă în discuţie în Vest, pe motiv că ar pune în pericol vieţile ostaticilor, însă justificarea oficială anunţată sâmbătă de televiziunea algeriană a fost că a trebuit să se intervină, întrucât rebelii voiau să plece de la Amenas, luând cu ei ostaticii. Până în prezent, numărul total al ostaticilor ucişi se ridică la 12, iar al răpitorilor ucişi la 18. Circa 650 de lucrători de la complexul de gaze, între care 100 de străini, au fost eliberaţi.

    Secretarul de stat american Hillary Clinton a făcut apel la o colaborare antiteroristă mult mai puternică între Algeria şi “toate ţările din regiune”, luând apărarea acţiunii întreprinse de armata algeriană la In Amenas: “Să nu uităm că autorii luării de ostatici sunt terorişti”, a spus ea.

  • SUA vor deveni cel mai mare producător de ţiţei şi biocarburanţi în 2013, înaintea Rusiei

    SUA vor depăşi Rusia şi Arabia Saudită datorită producţiei de petrol la exploatările de şist şi a producţiei mari de biocarburanţi, dar şi în urma reducerii anticipate a producţiei de către OPEC, estimează BP, potrivit RIA Novosti.

    Rusia se va plasa în 2013 pe poziţia a doua, înaintea Arabiei Saudite, şi se va menţine pe acest loc până în 2023. Arabia Saudită va redeveni principalul producător mondial de petrol în 2027, consideră grupul britanic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimburile comerciale dintre România şi SUA, nesemnificative. Care este explicaţia?

    Exporturile României către SUA, cea mai mare economie a lumii şi unul dintre cei mai mari consumatori ai planetei, sunt de aproape opt ori mai mici decât cele către Germania, ţinta exporturilor multora dintre ţările Europei Centrale şi de Est, cu toate că Bucureştiul a primit din partea Washingto­nului mai multe facilităţi pentru impulsionarea schimburilor comerciale. Practic, cu 2 mld. dolari schimburi co­merciale, SUA nu reprezintă decât 2% din to­talul schimburilor comerciale ale României. Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România, în condiţiile în care prin­ci­palele ei pieţe de export, zona euro, inclusiv Ger­mania, se confruntă cu scădere economică. Este adevărat că în decursul a zece ani schim­burile comerciale dintre România şi SUA s-au dublat, dar aceasta se încadrează în tendinţa generală de creştere a consumului pe glob.

    Mai multe pe zf.ro

  • Producătorul american de PC-uri Dell vrea să se delisteze după 25 de ani pe bursa din SUA

    Producătorul american de PC-uri Dell discută cu mai multe firme de investiţii delistarea de la bursă după 25 de ani de la listare, parte a planurilor directorului general Michael Dell de a restructura compania, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Acţiunile Dell au scăzut cu 43% în ultimii cinci ani. Dell a avut rezultate slabe inclusiv în trimestrul al treilea, când a ratat estimările analiştilor, în contextul declinului interesului consumatorilor pentru PC-uri. Delistarea ar proteja Dell de presiunea investitorilor de pe bursă, care şi-au pierdut răbdarea din cauza rezultatelor diviziei de PC-uri şi a incapacităţii companiei de a se adapta la schimbarea industriei IT către dispozitive mobile. Dacă ar ieşi de pe bursă, Michael Dell, de asemenea fondatorul companiei, ar dobândi flexibilitatea necesară pentru a concura cu Apple şi Samsung pentru consumatori, dar şi cu Oracle, Cisco şi IBM pe piaţa echipamentelor pentru centre de date, notează Bloomberg. Un acord ar putea fi anunţat în această săptămână, a spus una dintre surse, dar discuţiile ar putea, de asemenea, eşua în cazul în care firmele de investiţii nu reuşesc să aranjeze finanţarea. Michael Dell a înfiinţat compania cu 1.000 de dolari în 1984 în camera sa de cămin la Universitatea din Texas. Compania a fost listată la bursă în 1988.

    Alte stiri pe zf.ro