BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Washingtonul va garanta un împrumut de un miliard de dolari pentru Ucraina

     “Suntem pe cale să formulăm o garanţie pentru un împrumut de un miliard de dolari”, a declarat Kerry, adăugând că “europenii se gândesc la 1,5 miliarde de dolari” garanţie pentru un împrumut acordat acestei ţări în plină criză politică şi economică.

    Totuşi, potenţialii donatori, printre care UE şi FMI, s-au abţinut la începutul săptămânii să se pronunţe asupra modalităţilor de ajutorare a Ucrainei.

    “Prioritatea numărul unu este formarea unui nou Guvern (…). Prioritatea numărul doi sunt reformele (…), iar prioritatea numărul trei este FMI”, a afirmat Kerry.

    El a subliniat, de asemenea, că “orice intervenţie militară care ar încălca suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei ar fi o eroare gravă”.

    Anterior, Casa Albă i-a îndemnat pe “actorii externi” să se abţină de la orice “provocare” în criza din Ucraina, făcând aluzie la acţiunile Rusiei, care a anunţat măsuri mulitare în regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ashton va efectua o vizită luni la Kiev, iar pe 6 martie se va întâlni cu Lavrov la Roma

    Întâlnirea cu Lavrov se va desfăşura pe marginea unei reuniuni consacrate Libiei.

    Aceasta va fi prima întâlnire cu şeful diplomaţiei ruse după încheierea, joi, a unui acord pentru o ieşire din criză, negociat la Kiev de miniştrii de Externe francez, german şi polonez şi ale cărui prevederi nu au fost respectate după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor ianukovici.

    Anunţul cu privire la cele două deplasări ale lui Ashton a fost făcut în cadrul unei reuniuni organizate cu mai mulţi membri ai Comisiei Europene, pentru a discuta despre o “susţinere a stabilităţii în Ucraina, atât pe plan economic, cât şi politic”.

    Având obiectivul de a oferi o susţinere economică pe “termen scurt şi mediu”, comisarul însărcinat cu Afacerile economice Olli Rehn a fost invitată să coordoneze din partea Uniunii Europene “eforturile de susţinere financiară, alături de FMI şi alte instituţii financiare”, potrivit unui comunicat.

    Noile autorităţi ucrainene au estimat că au nevoie de 35 de miliarde de dolari.

    Moscova s-a arătat nemulţumită de destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, iar Lavrov s-a pronunţat marţi împotriva organizării alegerilor anticipate la 25 mai, în Ucraina, apreciind că aceasta contravine acordului semnat la Kiev săptămâna trecută.

    Rusia a îndemnat în repetate rânduri noua conducere din Ucraina să respecte acest acord, care prevede concesii majore pentru opoziţie, inclusiv organizarea unor alegeri prezidenţiale anticipate.

  • Vladimir Putin ordonă verificarea pregătirii de luptă a trupelor din centrul şi vestul ţării

     “În concordanţă cu un ordin dat de preşedintele Rusiei, forţele Districtului Militar Vestic au fost puse în alertă astăzi, la ora 14.00 (13.00 ora României)”, a anunţat agenţia Interfax, citându-l pe ministrul Apărării Serghei Şoigu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deprecierea rublei ar putea aduce bugetul Rusiei pe surplus, după deficit de 9,2 miliarde de dolari în 2013

     Scăderea rublei ar putea avea un impact pozitiv de 28 de miliarde de dolari asupra veniturilor în acest an, situaţie în care bugetul ar înregistra excedent, potrivit unor estimări publicate, marţi, de Higher School of Economics din Moscova.

    Rubla a coborât de la începutul anului cu 7,5% faţa de un coş valutar format din dolar şi euro, folosit de banca centrală pentru definirea unui coridor în care este tranzacţionată moneda.

    Deprecierea rublei scade cheltuielile interne ale statului, precum cele pentru pensii, în comparaţie cu veniturile generate de materiile prime, precum petrolul, ale căror preţuri pe piaţa internaţională sunt stabilite în dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia păstrează suspansul privind asistenţa financiară oferită Ucrainei: “Prioritatea este încetarea violenţelor”

     Ucraina este în pragul intrării în incapacitate de plată, iar Ministerul rus al Finanţelor anunţase că o tranşă de două miliarde de dolari va fi oferită Kievului săptămâna aceasta.

    Întrebat despre acest subiect, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, a răspuns: “Deocamdată, nu pot spune nimic despre acest subiect. Este evident că în contextul în care extremiştii fac ce vor în Ucraina, prioritatea este găsirea unei soluţii” pentru încetarea violenţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii continuă să se retragă în masă din Ucraina. Ajutorul din partea Rusiei are efecte minime

     Tranşa de 2 miliarde de dolari plătită marţi de Rusia guvernului ucrainean, parte a împrumutului de 15 miliarde de dolari convenit în decembrie, a avut efecte minime pe pieţele financiare, transmite Bloomberg.

    Astfel, costurile de finanţare ale Ucrainei au scăzut uşor, timp de numai o oră, după încasarea tranşei de la Rusia. Obligaţiunile guvernamentale cu maturitatea în luna iunie a acestui an s-au apreciat cu 1,4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, însă au pierdut întreg câştigul pe parcursul zilei şi au închis în scădere cu 0,2%, după ce autorităţile au lansat un ultimatum pentru protestatarii din Piaţa Independenţei din Kiev.

    Forţele de ordine au luat cu asalt Piaţa Independenţei marţi seară, după lăsarea întunericului, bilanţul primei nopţi de ciocniri violente soldându-se cu cel puţin 21 de morţi şi sute de răniţi, potrivit presei internaţionale. Agenţia Reuters transmite, citând autorităţile şi reprezentanţii opoziţiei, că au avut loc cel puţin 14 decese în rândul protestatrilor şi 7 în rândul forţelor de ordine, iar sute de persoane au fost rănite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesaj de la Washington: Nu daţi vina pe SUA

    Janet Yellen a explicat că Fed va continua să reducă treptat ritmul tiparniţei de bani pe măsură ce economia se ameliorează (de la cumpărări de obligaţiuni de 85 mld. dolari în septembrie trecut, a ajuns în februarie la 65 mld. dolari), însă a precizat că problemele cărora trebuie să le răspundă Fed sunt şomajul pe termen lung (unde peisajul arată mai rău decât cifra oficială de 6,6% a şomajului) şi inflaţia, care rămâne mult sub ţinta Fed de 2% pe an.

    În ianuarie, cca 3,6 milioane de americani erau fără lucru de mai bine de şase luni, ceea ce înseamnă 36% din totalul şomerilor, în timp ce alţi 7 milioane lucrau cu normă redusă.

    Yellen a comentat cu suverană indiferenţă turbulenţele financiare care afectează economiile emergente în contextul reducerii stimulentelor monetare ale Fed, arătând că Fed  îşi face doar datoria trasată de Congres, de a stimula ocuparea forţei de muncă şi a asigura stabilitatea internă a preţurilor, iar “recenta volatilitate de pe pieţele financiare nu prezintă niciun risc substanţial pentru perspectiva economică a SUA”, astfel încât nu există motive ca banca centrală americană să-şi modifice politica monetară.

    Mai mult, raportul Fed difuzat cu ocazia discursului lui Yellen sugerează că vulnerabilitatea economiilor emergente faţă de turbulenţele financiare variază în funcţie de propriile lor dezechilibre economice – cu alte cuvinte, ţările afectate n-ar trebui să caute vinovaţi la Washington dacă au probleme.

    În ianuarie, bursele din economiile emergente au avut scăderi de 24% (Argentina), 8,7% (Turcia), Brazilia (8,2%), 6,6% (China), iar monedele au căzut faţă de dolar cu 23% (Argentina), 7,2% (Rusia), 6,6% (Africa de Sud), 5,9% (Chile), 5,2% (Turcia).

  • Rusia şi Egiptul se apropie de încheirea unor contracte de armament de peste trei miliarde de dolari

    Cele două părţi au “parafat sau semnat contracte în valoare de peste trei miliarde de dolari” cu privire la “achiziţionarea de avioane de vânătoare (de tip) MiG-29M/M2, sisteme de apărare antiaeriană de diverse tipuri, elicoptere (de tip) Mi-35” şi alte tipuri de armament rusesc, scrie ziarul, citând surse din cadrul industriei ruse a Apărării.

    Aceste achiziţii urmează să fie finanţate de către Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU), potrivit Vedomosti.

    Informaţia este publicată la o zi după întâlnirea, la Moscova, a preşedintelui rus Valdimir Putin cu ministrul egiptean al Apărării, mareşalul Abdel Fattah el-Sisi, care nu face un mister din intenţia de a candida la preşedinţia ţării, după ce l-a destituit pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi în iulie.

    În cadrul vizitei, cei doi au anunţat că vor accelera “cooperarea militară şi militaro-tehnică”, fără să ofere alte detalii.

    Moscova, unul dintre principalii exportatori de armament la nivel mondial, speră să-şi consolideze cooperarea cu Egiptul, partenerul său în timpul fostei Uniuni Sovietice, pe fondul răcirii relaţiilor între Cairo şi Washington.

  • Lavrov: Înlocuirea democraţiei veritabile în Ucraina cu una “de stradă” este inadmisibilă – presă

    “Situaţia în care procesul democratic de exprimare a opiniei se transformă într-o «democraţie de stradă», când părerea a sute de mii de manifestanţi care încearcă să exercite presiuni asupra puterii este considerată drept «voce a poporului», nu poate fi admisă”, a apreciat ministrul rus.

    În opinia lui Lavrov, tensionarea situaţiei din Ucraina nu poate fi în interesul nimănui.

    “Observăm că forţele antiguvernamentale din Ucraina manifestă intenţii naţionaliste, chiar extremiste, iar propaganda împotriva Rusiei seamănă cu afirmaţii antisemite şi rasiste”, a adăugat Lavrov.

    De asemenea, el a criticat îndemnul Bruxelles-ului adresat Kievului de a alege o singură direcţie – spre Uniunea Europeană sau spre Rusia -, afirmând că o astfel de cerere contravine eforturilor îndreptate spre înlăturarea barierelor în Europa.

    “Reafirmăm că, după părerea noastră, orice stat suveran are dreptul să-şi aleagă direcţia de dezvoltare”, a insistat Lavrov, adăugând că “am fost neplăcut surprinşi să vedem că, în opinia Uniunii Europene şi a Statelor Unite, alegerea «liberă» în privinţa ucrainenilor înseamnă «un viitor european»”.

    Ministrul rus de Externe a subliniat că încercările de a decide în locul ucrainenilor cum trebuie să fie viitorul lor sunt “lipsite de perspective”.

  • JOCURILE OLIMPICE de la Soci: Ceremonia de deschidere (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Ceremonia de începere a JO de la Soci s-a încheiat, vineri seară, după un spectacol ce a durat aproximativ două ore şi 45 de minute, odată aprinderea flăcării olimpice la stadionul Fişt.

    Publicul a asistat, timp de aproximativ două ore şi jumătate, la un show ce a reprezentat “cartea de vizită” a Rusiei, o călătorie în istorie. Au fost celebrate opt perioade istorice şi elemente importante ale culturii ruse. Epopeea rusă a fost împărţită în trei acte: Rusia medievală, Imperiul, apoi secolul XX. Au fost aduse omagii oraşelor Kostroma, vârf de lance al rezistenţei în faţa invaziilor mongole şi tătare, Sankt Petersburg şi Moscova, lui Petru cel Mare şi avangardei artistice de la debutul secoului XX, ce i-a avut în prim-plan pe Kazmir Malevici şi Serghei Eisenstein. Nu au fost uitate nici balurile imperiale şi Reconstrucţia, în spectacolul susţinut de 9.000 de persoane, între care 3.000 de artişti, şi la care au fost folosite 22,5 tone de artificii.

    Ceremonia de deschidere a JO – GALERIE FOTO

    Organizatorii au întâmpinat probleme la aprinderea celor cinci cercuri – simbolul Jocurilor Olimpice. La finalul momentului artistic din deschidere, au coborât deasupra arenei “cinci fulgi de nea”, dintre care patru s-au deschis pentru a forma cercurile olimpice. Al cincilea nu s-a deschis, din cauza unei defecţiuni.

    Flacăra olimpică a fost aprinsă de tripla campioană olimpică la patinaj artistic Irina Rodnina şi triplul campion olimpic la hochei pe gheaţă Vladislav Tretiak.

    Pentru momentul pop al ceremoniei a fost ales duetul feminin t.A.T.u. cu piesa “Nu ne vor prinde” (Nas ne dogonyat), aceeaşi melodie pe care avea să intre ulterior în arenă delegaţia olimpică a Rusiei.