BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Republicanii din SUA îi cer lui Barack Obama să reacţioneze la intervenţia rusă în Ucraina

    Senatorul republican John McCain a exprimat “profunda preocupare” în legătură cu intervenţia militară rusă în Crimeea, informează CNN.

    “Preşedintele Obama a afirmat că Rusia va avea de suportat «costuri» dacă va interveni militar în Ucraina. Este esenţial ca preşedintele să spună exact care vor fi acele costuri şi să ia măsuri urgente pentru a le aplica”, a cerut McCain.

    “De fiecare dată când Statele Unite şi aliaţii refuză să reacţioneze, Putin va primi semnalul că poate fi din ce în ce mai agresiv şi mai ambiţios în intervenţia militară din Ucraina”, a insistat McCain.

  • Avertismentul NATO către Rusia: Încetaţi operaţiunile! Reprezintă o ameninţare pentru pacea Europei

    Alianţa Nord-Atlantică cere Rusiei să înceteze activităţile militare în Ucraina, avertizând că operaţiunile ruse reprezintă “o ameninţare pentru pacea şi securitatea Europei”.

    “Rusia ameninţă pacea şi securitatea Europei; Moscova trebuie să înceteze imediat activităţile militare şi ameninţările la adresa Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înaintea unei reuniuni de urgenţă convocată la Bruxelles.

    “Ceea ce face Rusia în momentul de faţă în Ucraina reprezintă o încălcare a Cartei Naţiunilor Unite”, a subliniat secretarul general al NATO.

    Ambasadorii celor 28 de state NATO s-au reunit la ora 13.00 (14.00, ora României), după care, la ora 16.00 (17.00, ora României”), li se va alătura ambasadorul Ucrainei.

    Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk, citat de AFP. “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea. Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

  • Secretarul de stat american ameninţă Rusia cu excluderea din G8

    Rusia riscă să piardă locul în organizaţia statelor puternic industralizate – G8 -, avertizează secretarul de Stat american, John Kerry, în contextul operaţiunilor militare ruse din Ucraina.

    “Dacă operaţiunile din Ucraina continuă, preşedintele Vladimir Putin ar putea să nu mai aibă niciun summit G8 la Soci, ba chiar Rusia ar putea părăsi G8”, a atras atenţia şeful diplomaţiei americane, citat de AFP.

    Rusia urmează să organizeze în iunie, în staţiunea Soci, un summit al G8.

    Ca măsuri de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, Franţa şi Marea Britanie au anunţat că nu mai participă la reuniunile pregătitoare organizate în perspectiva summitului de pe litoralul Mării Negre.

    Grupul statelor puternic industrializate – G8 – include Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Canada şi Rusia.

    Rusia a devenit membră a organizaţiei în anul 1998.

  • Ucraina cere ajutorul NATO, în timp ce ruşii ocupă Crimeea

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.

    Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.

    Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.

    Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.

    Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.

  • Premierul Ucrainei: Rusia a declarat “RĂZBOI”. Trupele au înconjurat baze militare din Crimeea. Ucraina închide spaţiul aerian

    Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

    “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk, citat de AFP.

    “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    UPDATE 09:10 – Dmitri Medvedev: Viktor Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei  Preşedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, este în continuare preşedintele legitim al acestei foste republici sovietice, chiar dacă autoritatea sa este “nesemnificativă”, a apreciat luni premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP.  UPDATE 00:45 John Kerry va reafirma la Kiev sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei  Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP. 

    Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.  “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.  În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.  Pe de altă parte, oficiali ai administraţiei preşedintelui Barack Obama au afirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei unde staţionează flota rusă la Marea Neagră.   “Nu există nicio îndoială asupra faptului că ei ocupă Crimeea. Ei îşi sporesc prezenţa militară şi se stabilesc” pe peninsula ucraineană, a spus un diplomat american.  Pe teren, mai multe obiective strategice din Crimeea, între care baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale, au fost blocate de către persoane înarmate, pe care observatorii le asimilează militarilor ruşi. 

    UPDATE 23:56 – John Kerry se va deplasa marţi la Kiev  Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP.  Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.  În acelaşi timp, un oficial american a afirmat că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei.  “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.  În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.   

    UPDATE 22:34 – Angela Merkel: Vladimir Putin acceptă un “grup de contact” pentru începerea unui dialog  Vladimir Putin a acceptat o propunere a cancelarului Angela Merkel privind crearea unui “grup de contact” pentru a “începe un dialog” în privinţa Ucrainei, a anunţat duminică Guvernul german, după o convorbire telefonică a cancelarului german cu preşedintele rus, relatează AFP.

    UPDATE 21:36 – Vladimir Putin discutat la telefon cu Angela Merkel pe tema evoluţiei situaţiei din Crimeea

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cancelarul german, Angela Merkel, au purtat o conversaţie telefonică, duminică, pe tema evoluţiei situaţiei din Crimeea, în sudul Ucrainei, anunţă site-ul Preşedinţiei Federaţiei Ruse.

    În cursul discuţiei telefonice, Angela Merkel şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluţia situaţiei în Crimeea.

    În schimb, Vladimir Putin a atras atenţia asupra ameninţării prezentate de către forţele ultranaţionaliste ucrainene, “care pun în pericol viaţa şi interesele cetăţenilor ruşi şi populaţiei vorbitoare de limbă rusă” din Ucraina, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

    Preşedintele rus i-a semnalat cancelarului german că “măsurile luate de Rusia sunt adecvate” situaţiei din prezent.

    Putin şi Merkel au convenit să continue consultările atât la nivel bilateral, cât şi în format extins în vederea normalizării crizei ucrainene, anunţă Kremlinul.

    UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse

    Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în fuincţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

    Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.

    Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

    UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de “agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador

    Ucraina intenţionează să se apere de “agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.

    În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.

    În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.

    UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian

    Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.

    Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

    În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.

    UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea

    Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

    Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.

    Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.

    În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.

    În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

    Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

    UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Băsescu: Orice prezenţă a trupelor ruseşti în Ucraina fără acordul acesteia este agresiune

    Este vorba despre o şedinţă de lucru, nu de una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    Administraţia Prezidenţială a transmis presei următorul comunicat:

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.

    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.

    Domnul preşedinte Traian Băsescu, insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.

    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”.

    Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat sâmbătă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.

    “Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, informează un comunicat al Kremlinului citat de Mediafax.

    Aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost deja trimişi în Peninsula Crimeea, estimează Ministerul ucrainean al Apărării. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază, pe fondul ameninţărilor Rusiei.

    Pe de altă parte, administraţia SUA analizează “posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare” pentru regiune.

    Preşedintele american, Barack Obama, ar putea renunţa să participe la summitul G8 care va avea loc în iunie la Soci, în Rusia, dacă forţele armate ruse vor fi prezente în Ucraina, a declarat vineri un oficial de rang înalt american pentru AFP.

  • Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE

    Catherine Ashton este primul oficial străin care a vizitat Kievul de la înlăturarea regimului Ianukovici, iar insistenţa ei că Rusia ar trebui să joace un rol important în finanţarea Ucrainei şi că ucrainenii ar trebui să păstreze relaţii bune cu Rusia se explică prin intenţia UE de a limita, pe cât posibil, avântul rusesc de a proteja, inclusiv prin forţa militară, minoritatea (majoritară) rusofonă din estul ţării şi de a linişti Moscova asupra intenţiilor UE privind soarta Ucrainei. Ministrul interimar al finanţelor, Iuri Kolobov, a anunţat că Ucraina are nevoie în următorii doi ani de 35 mld. dolari şi a propus deja organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor, la care să participe UE, SUA, FMI şi alţi creditori internaţionali.

    Grivna ucraineană a scăzut, în ultima săptămână, cu 4%, la 10 grivne/dolar, în contextul instabilităţii politice din ţară, agravată de informaţiile privind revoltele nou-creatului “Front Ucrainean” din estul rusofon – mişcare de protest contra noii puteri din Ucraina a cărei intenţie este să protejeze administraţiile locale de asaltul protestatarilor şi să împiedice, inclusiv cu preţul unei secesiuni teritoriale, noua putere să preia controlul asupra zonelor de est.

    Fostul preşedinte Viktor Ianukovici, refugiat în sudul Rusiei, la Rostov-pe-Don şi urmărit penal pentru uciderea a zeci de protestatari ucraineni, a insistat că el este în continuare şeful legitim al statului şi a declarat că a cerut protecţia autorităţilor ruseşti ca să se apere de “extremiştii” ucraineni care ameninţau să-l linşeze. Ianukovici a cerut Moscovei să “acţioneze decisiv” contra celor care au orchestrat “lovitura de stat banditească” de la Kiev.

    În ceea ce o priveşte, Moscova a dat asigurări că flota rusească de la Marea Neagră, cu baza ei de la Sevastopol, nu ameninţă Ucraina şi că nu se va amesteca în treburile interne ale ţării, însă a dar clar de înţeles că este îngrijorată de posibila discriminare contra etnicilor ruşi din est şi, deocamdată, nu a recunoscut noua putere de la Kiev.

    În schimb, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a reclamat agresiunea armată a Rusiei în Crimeea, reclamând că 6.000 de militari ruşi au sosit pe un aeroport militar în apropiere de Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în cadrul unei operaţiuni despre care Moscova susţine că se derulează în virtutea acordului încheiat cu Kievul privind activitatea flotei ruse din Sevastopol.

    Fapt este că parlamentul regiunii Crimeea se află în continuare sub controlul unui grup de comando prorus, iar premierul regiunii Crimeea, Serhi Aksionov, ostil noului regim, a declarat că relaţiile între administraţia regiunii şi puterea centrală vor fi reluate numai după ce “Kievul îşi va pune ordine în treburi” şi asigură dezarmarea civililor care au căpătat acces liber la arme înainte şi după răsturnarea lui Ianukovici. El a decis organizarea la 30 martie a unui referendum privind statutul regiunii Crimeea, pentru “îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale”.

  • Ianukovici: Am părăsit Ucraina din cauza unor ameninţări la adresa vieţii mele. Voi continua lupta pentru viitorul Ucrainei. Evenimentele din Crimeea, o “reacţie naturală” faţă de o uzurpare a puterii

    Viktor Ianukovici a declarat că nu a fost “răsturnat” de la putere şi a promis că va “continua lupta pentru viitorul Ucrainei”, în prima sa apariţie publică de când a fost destituit de parlament, în urmă cu aproape o săptămână.

    Ianukovici a declarat că a fost nevoit să părăsească Ucraina în urma unor ameninţări la adresa vieţii sale.

    El a mai afirmat, într-o conferinţă de presă la Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în apropiere de frontiera cu Ucraina,  că puterea a fost preluată de către “tineri naţionalişti şi profascişti”.

    “Tot ceea ce se întâmplă în Crimeea este o reacţie absolut naturală la o lovitură de stat a unor bandiţi, la Kiev o mână de radicali a uzurpat puterea”, a mai spus Ianukovici, îndemnând Crimeea să rămână în cadrul Ucrainei.

    Ianukovici afirmă că se va întoarce în Ucraina când îi va fi asigurată securitatea

    Viktor Ianukovici a declarat vineri că a discutat la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, după ce a sosit în Rusia, dar că nu s-a întâlnit cu acesta.

    “Mă voi întoarce în Ucraina (…) imediat ce voi primi (anumite) condiţii şi garanţii, în special din partea mediatorilor internaţionali, cu privire la securitatea mea”, a spus Ianukovici într-o conferinţă de presă susţinută la Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în apropiere de fontiera cu Ucraina.

     

  • COMENTARIU AFP: Reapariţia lui Ianukovici şi criza din Crimeea accelerează evenimentele în Ucraina

    Câteva zeci de persoane înarmate au preluat joi dimineaţa controlul asupra sediilor Guvernului şi Parlamentului Crimeei – o peninsulă rusofonă în sudul Ucrainei – de la Simferopol, pe care au arborat steagul Rusiei, împiedicând accesul angajaţilor în clădiri.

    Ei sunt “bine antrenaţi, înarmaţi cu puşti de precizie şi au muniţie pentru o lună de zile”, potrivit deputatului Serghii Kuniţin, un fost premier al Crimeei şi membru al partidului Udar (Lovitură) al fostului campion mondial la box Vitali Kliciko, care a declarat în Parlament că a petrecut noaptea stând de vorbă la telefon cu apropiaţi din Crimeea.

    Noile autorităţi de la Kiev au reacţionat puternic faţă de noile evoluţii din sudul ţării.

    Ministrul interimar ucrainean de Interne Arsen Avakov a anunţat că întreaga poliţie a fost plasată în stare de alertă, inclusiv forţele speciale, cu scopul de a evita “o baie de sânge în rândul populaţiei civile” şi “evoluarea situaţiei către confruntări armate”. De asemenea, a fost lansată o anchetă pentru “terorism”.

    În Parlament, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a avertizat Moscova împotriva tentaţiei de a interveni cu flota care are baza în oraşul vecin, Sevastopol.

    “Mă adresez comandanţilor militari ai Flotei (ruse) la Marea Neagră: toţi militarii trebuie să rămână pe teritoriul prevăzut prin acorduri. Orice mişcare de trupe înarmate va fi considerată o agresiune militară”, a declarat el într-o şedinţă în Parlament care era consacrată, iniţial, confirmării în funcţie a unui nou Guvern.

    Crimeea, în care rusofonii sunt majoritari, este regiunea din Ucraina cea mai susceptibilă să se opună noilor autorităţi de la Kiev, după îndepărtarea lui Ianukovici. Ea a aparţinut iniţial Rusiei, în cadrul fostei Uniuni Sovietice, după care a fost alipită Ucrainei în 1954.

    Fostul preşedinte, care nu a dat vreun semn de viaţă de când a fost destituit de Parlament, sâmbătă, şi care este dat în urmărire în Ucraina pentru “crime în masă”, a reapărut joi în Rusia, căreia i-a cerut şi de la care a obţinut protecţie faţă de “extremişti”.

    “Mă consider în continuare şeful legitim al statului ucrainean”, a spus el într-o declaraţie adresată “poporului ucrainean”, transmisă agenţiilor ruse de presă.

    “Din nefericire, tot ceea ce se petrece în prezent în Parlamentul din Ucraina este ilegal”, a adăugat el, subliniind asupra absenţei în Parlament a numeroşi deputaţi din cadrul formaţiunii sale, Partidul Regiunilor.

    “Mă văd nevoit să cer autorităţilor Federaţiei Ruse să îmi asigure protecţia personală faţă de acţiuni întreprinse de extremişti”, a adăugat el. “Asistăm, pe străzile din numeroase oraşe ale ţării noastre, la o dezlănţuire a extremismismului. Ameninţări fizice îmi sunt adresate persoanl mie şi susţinătorilor mei”, a mai afirmat Ianukovici.

    “Devine evident faptul că poporul din sud-estul (ţării) şi Crimeea nu acceptă vidul de putere şi arbitrarul care domenşte în ţară, în contextul în care miniştrii sunt desemnaţi de mulţime în piaţa publică”, a deplâns el.

    Nouă escaladare

    Aceste evenimente marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre noua putere prooccidentală de la Kiev şi elemente proruse din Ucraina.

    Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a avertizat joi cu privire la “un joc foarte periculos” în Crimeea.

    “Urmărim cursul evenimentelor din Crimeea cu o mare atenţie şi o mare preocupare. Persoane înarmate au ocupat sedii ale Guvernului la Simferopol. Este o acţiune radicală”, a declarat el.

    Între timp, sesiunea parlamentară menită să confirme intrarea în funcţie a unui guvern de tranziţie condus de către liderul proeuropean Arseni Iaţeniuk a fost suspendată timp de o oră. Votul urma să fie reluat joi după-amiaza, a anunţat Iaţeniuk.

    Liderul, în vârstă de 39 de ani – membru al partidului Iuliei Timoşenko, unul dintre conducătorii “revoluţiei portocalii” -, care a mai fost ministru al Economiei şi Afacerilor Externe, urmează să preia conducerea Guvernului de uniune naţională care va conduce ţara până la alegerile prezidenţiale anticipate prevăzute la 25 mai.

    Alcătuirea Guvernului, din care fac parte o serie de reprezentanţi ai mişcării de contestare, a fost prezentată în mod solemn miercuri seara de către Consiliul Maidan – alcătuit din lideri politici ai mişcării ucrainene de contestare a regimului Ianukovici, ai societăţii civile şi unor grupări radicale – în Piaţa Independenţei (Maidan) plină ochi de lume.

    Executivul se va confrunta cu sarcina catalogată drept “herculeană” de a împiedica Ucraina să dea faliment şi de a contracara tendinţele separatiste aflate în curs în sudul şi estul ţării, unde mare parte a populaţiei se simte mai apropiată de Moscova decât de Kiev.

    În sprijinul noilor autorităţi ucrainene, Statele Unite au oferit garanţii pentru un posibil împrumut în valoare de un miliard de dolari de la instituţii financiare internaţionale.

    “Suntem pe cale să formulăm o garanţie pentru un împrumut în valoare de un miliard de dolari”, a declarat secretarul de Stat american John Kerry, adăugând că “europenii reflectează la (o garanţie) în valoare de 1,5 miliarde de dolari”, la o zi după ce ruşii au anunţat că nu au “obligaţia legală” să plătească soldul unui împrumut în valoare de 15 miliarde de dolari, din care Rusia a plătit pentru moment doar o cincime.

    Ucraina, aflată în criză economică şi politică, are nevoie de un ajutor în valoare de 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani. Un semn al neîncrederii este faptul că grivna, moneda ucraineană, s-a depreciat cu aproximativ 18% de la începutul anului.

  • Rusia a pregătit un plan de investiţii în valoare de cinci miliarde de dolari pentru Crimeea

     Acest program a fost creat după adoptarea, în decembrie, a unui plan financiar de salvare a Ucrainei de către Rusia, care prevede consolidarea cooperării economice între cele două ţări, scrie ziarul.

    Însă Ministerul Economiei s-a adresat în mod oficial, săptămâna aceasta, Camerei de Comerţ şi Industrie a Rusiei, căreia i-a solicitat să reunească întreprinderile interesate, iar ultima versiune a proiectului prevede o parte separată pentru Crimeea, o regiune majoritar rusofonă, la malul Mării Negre, contrar versiunilor anterioare.

    “Crimeea este în mod tradiţional un teritoriu atractiv pentru investitori ruşi”, a declarat pentru Kommersant Aleksandr Ţibulski, un reprezentant de la Ministerul Economiei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro