Tag: economie

  • PIB a crescut cu 0,3% in trimestrul II, dar economia s-a contractat in primele sase luni cu 1,5%

    “Conform primelor estimari, Produsul intern brut in trimestrul
    II 2010 a fost, in termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu
    trimestrul I 2010 (date ajustate sezonier). Fata de acelasi
    trimestru din anul 2009, Produsul intern brut a inregistrat o
    scadere cu 0,5% pe seria bruta si cu 0,6% pe seria ajustata
    sezonier”, se arata in comunicatul semnal transmis vineri de
    Institutul National de Statistica (INS).

    In semestrul I 2010 Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%,
    comparativ cu semestrul I 2009, atat pe serie bruta cat si pe seria
    ajustata sezonier.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Impartirea saraciei: Educatia si Justitia dau bani pentru pensii, somaj si ajutoare sociale

    Topul ministerelor care pierd din resursele disponibile este
    condus de Ministerul Justitiei (8,25% – 198 milioane de lei) si cel
    al Educatiei (7,9% – 494,6 milioane de lei). Ministerul Dezvoltarii
    Regionale si Turismului, condus de Elena Udrea, pierde mai putin
    consistent si ne-a comunicat ca va renunta la mai multe proiecte,
    intre care alimentarea cu apa a satelor, reabilitarea termica a
    blocurilor si chiar la. .. extinderea sediului Guvernului. Si unele
    companii sau societati nationale vor fi “indemnate” sa contribuie,
    din profitul anilor anteriori, pentru continuarea platilor sociale.
    Romgaz si Electrica vor “dona” astfel pana la 800 de milioane de
    lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Economia ar putea sa scada cu 2% in 2011, dar la fel de bine poate sa si avanseze cu 1-2%

    “Vad o scadere economica de 2% pentru 2011. Este foarte probabil
    ca in prima jumatate a lui 2011 sa avem noi masuri de ajustare
    fiscala si vom vedea cel putin concedieri in sectorul public, ceva
    mai accentuate decat pana acum”, a declarat economistul-sef al ING,
    Nicolaie Chidesciuc, in cadrul evenimentului ZF Expert.
    In opinia acestuia, consumul isi va reveni in a doua jumatate a lui
    2011, dupa ce in primele doua trimestre va fi pe scadere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect rectificare: Electrica, Romgaz si Loteria Romana sa doneze la buget aproape un miliard lei

    Plata acestor donatii este prevazuta in proiectul primei
    rectificari bugetare din acest an, obtinut de MEDIAFAX.

    Documentul stabileste ca operatorii economici cu capital
    majoritar de stat pot dona la bugetul de stat, in cursul anului
    2010, sume neutilizate pana in prezent, aferente anilor precedenti,
    reprezentand surse proprii de finantare, constituite din profitul
    anilor precedenti, din sume rezultate din vanzarea activelor si
    participatiilor detinute la filiale, precum si sume din cota de 35%
    din pretul tonei de titei extras si al gazelor naturale livrate,
    care este folosita de companii pentru modernizarea productiei.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Rectificarea taie bugetele Educatiei, Apararii, Agriculturii si asigura bani pentru alocatii sociale

    Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va primi in
    plus 4,36 miliarde lei, reprezentand transferuri de la bugetul de
    stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru finantarea
    drepturilor persoanelor cu handicap, precum si a pensiilor IOVR,
    indemnizatiilor reparatorii, alocatiilor de stat pentru copii,
    alocatiilor familiale, indemnizatiilor pentru cresterea copilului
    si altor ajutoare sociale, conform proiectului primei rectificari
    bugetare din acest an, obtinut de MEDIAFAX.

    Ministerul Sanatatii va primi la randul sau inca 2,81 miliarde
    lei, reprezentand transferuri din bugetul de stat catre bugetul
    Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru
    acoperirea deficitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania da o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depaseste

    Reprezentantii Consiliului Fiscal (CS) – autoritate care va
    sprijini activitatea Guvernului si a Parlamentului in privinta
    politicilor fiscal-bugetare – considera ca problema sistemului de
    pensii ar trebui sa fie “prioritatea zero” a Romaniei pentru
    reducerea deficitului bugetar.

    Tara noastra aloca sume foarte mari pentru plata pensiilor fata
    de ce-si poate permite, ocupand un loc fruntas in randul tarilor
    europene din acest punct de vedere. Astfel, Romania se afla pe
    prima pozitie in randul noilor state membre in functie de
    cheltuielile cu pensiile in raport cu veniturile, alocand mai bine
    de o treime (36,8%) din ce incaseaza, si pe locul al doilea la
    nivelul Uniunii Europene, dupa Grecia, care cheltuie 40,5% din
    venituri, potrivit datelor Consiliului Fiscal.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Cati romani vor credite acum?

    Intentia de creditare este mai mare in cadrul persoanelor cu
    venit inalt, pentru care probabil sentimentul de incertitudine cu
    privire la traiul de zi cu zi este mai redus, arata studiul citat.
    O larga deschidere spre creditare e caracteristica si persoanelor
    care au copii, pentru care factorul decisiv este cu siguranta
    cresterea paletei de nevoi.

    “Ceea ce este surprinzator e faptul ca mai mult de jumatate din cei
    ce intentioneaza sa isi faca un imprumut in acest an, detin deja un
    alt credit”, spune Manuela Danila, senior research executive in
    cadrul 360insights. Ea adauga ca explicatia sta insa in natura
    imprumutului pe care romanii intentioneaza sa il faca,
    indreptandu-se de aceasta data spre credite de mai mica anvergura
    (perioada mai mica, rata mai mica).

  • Inflatia anuala a urcat in iulie la 7,14%, dupa o crestere lunara a preturilor de 2,58%

    Inflatia s-a incadrat in estimarile analistilor intervievati de
    MEDIAFAX, care au anticipat un nivel intre 1,8% si 3,4% pentru luna
    iulie, in conditiile in care BNR vedea un impact din majorarea TVA
    de 2,9% pe o perioada de trei luni.

    Pe componente, cresterea preturilor din iulie a fost determinata
    in mare parte de marfurile nealimentare, care au urcat cu 3,1% fata
    de luna precedenta, si servicii, unde s-a operat o majorare de
    2,6%. Preturile marfurilor alimentare au urcat cu 1,9%.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Cu un salariu dublu, polonezii si cehii au preturi ca in Romania

    Astfel, in aceste tari preturile nu difera semnificativ, insa
    salariile variaza puternic, creand astfel discrepante intre
    standardele de viata ale populatiei. Daca un roman plateste, spre
    exemplu, in medie, 4,82 euro pentru un bilet la cinema, pe polonezi
    ii costa aproximativ la fel – 4,83 euro, potrivit Numbeo.com, cea
    mai mare baza de date gratuita de pe internet referitoare la
    costurile vietii si ale proprietatilor. Pe de alta parte insa,
    salariul mediu brut lunar in Romania este de 445 de euro, in timp
    ce in Polonia acesta se situeaza la aproximativ 700 de euro, cu
    circa 50% mai mult, iar in Cehia este de circa 900 de euro.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Cui ii pasa de somaj

    Am o presimtire rea referitoare la viitorul muncitorilor
    americani – dar nu din motivele care v-ar putea veni acum in minte,
    sau nu in totalitate. Da, cresterea incetineste si sunt destule
    sanse ca somajul sa creasca, nu sa scada, in lunile care vin. Asta
    e de rau. Dar ce e mai rau e ca sunt tot mai multele dovezi ca
    elita noastra guvernamentala nu e interesata de faptul ca un nivel
    de disfunctionalitate economica odinioara de neimaginat este pe
    cale sa devina noua stare de normalitate.

    Si mi-e teama ca cei de la putere, in loc sa-si asume
    responsabilitatea pentru crearea de locuri de munca, vor declara in
    curand somajul ridicat drept “structural”, o componenta permanenta
    a peisajului economic, si ca prin condamnarea unei mari parti
    dintre americani la somaj pe termen lung vor transforma aceasta
    scuza intr-o trista realitate.
    Nu cu mult timp in urma, oricine ar fi estimat ca unul din sase
    angajati americani va ajunge in curand in somaj sau i se vor reduce
    norma si salariul, si ca perioada medie de somaj va ajunge la 35 de
    saptamani, era trimis la plimbare drept un pesimist incurabil, in
    parte si pentru ca daca s-ar fi intamplat ceva din cele de mai sus,
    se presupunea ca autoritatile ar fi tras de toate parghiile crearii
    de locuri de munca. Dar iata ca aceste previziuni s-au adeverit, si
    ce vedem in schimb?

    In primul rand, vedem Congresul care refuza sa actioneze, atat
    republicanii cat si democratii conservatori refuzand sa mai dea
    veun ban pentru crearea de locuri de munca si nedorind nici macar
    sa aline suferinta celor fara un loc de munca.
    Ni se spune ca nu ne permitem sa ii ajutam pe someri – ca trebuie
    sa ne coboram grabnic deficitele bugetare, fiindca altfel
    “gardienii obligatiunilor” (speculatorii de pe pietele financiare)
    vor urca pana la cer costul la care se imprumuta Statele Unite.
    Sunt plasmuiri ale imaginatiei vulturilor deficitului, caci departe
    de a fugi de datoriile SUA, investitorii le cumpara si mai abitir,
    ducand dobanzile de fapt la minime istorice. Dar apostolii fricii
    sunt de neclintit: lupta cu deficitele, insista ei, trebuie sa aiba
    prioritate – dar nu si inaintea reducerilor de impozite pentru cei
    bogati, care trebuie extinse, indiferent ce minusuri bugetare se
    vor genera astfel. Ideea e ca o mare parte din Congres – suficient
    de mare incat sa poata bloca orice actiune in privinta locurilor de
    munca – e foarte interesata de impozitele pentru cei mai bogati
    americani, adica 1% din populatie, dar foarte putin de necazul
    americanilor de rand care nu-si pot gasi de lucru.

    Bun, daca nu face nimic Congresul, de ce nu actioneaza atunci
    Rezerva Federala? La urma urmei, se presupune ca ea are doua tinte:
    eliminarea somajului si stabilitatea preturilor, de obicei definita
    in practica drept o inflatie sub 2%. De vreme ce somajul e foarte
    mare, iar inflatia e mult sub pragul maxim, te-ai astepta ca Fed sa
    ia masuri agresive care sa stimuleze economia. Dar n-o face. E
    adevarat ca Rezerva Federala a apasat deja una dintre pedale pana
    la podea: dobanzile pe termen scurt, parghia sa obisnuita de
    interventie, sunt aproape de zero. Totusi, presedintele Fed, Ben
    Bernanke, ne-a asigurat ca are si alte optiuni, cum ar fi sa-si
    mareasca detinerea de obligatiuni ipotecare, si a promis ca va
    pastra dobanzile pe termen scurt la un nivel minim. Si un mare
    institut de cercetare sugereaza ca Rezerva Federala ar putea
    impulsiona economia daca si-ar fixa o tinta de inflatie mai mare de
    2%. Dar Fed nu a facut nimic din acestea. In loc de asa ceva, unii
    oficiali coboara mizele pentru ea. Spre exemplu, Richard Fischer,
    presedintele Rezervei Federale din Dallas, a sustinut luna trecuta
    ca Fed nu are nicio responsabilitate pentru slabiciunea economiei,
    pe care el a pus-o pe seama incertitudinii cu privire la viitoarele
    reglementari legale – o viziune populara in cercurile
    conservatoare, dar fundamental opusa realitatii. De fapt, el a
    reactionat la esecul Fed de a-si atinge una din cele doua
    principale tinte prin mutarea tintei.
    A trecut apoi la cealalta tinta, explicand ca scopul Fed nu e
    maximum 2% pentru inflatie, ci mai degraba “a pastra inflatia
    extrem de joasa si de stabila”.

    Pe scurt, toate-s bune. Si estimez – dupa ce am mai vazut filmul
    asta odata in Japonia – ca daca si cand preturile vor incepe sa
    scada, cand inflatia deja mult sub tinta va deveni deflatie, unii
    oficiali Fed ne vor explica atunci ca si asta e in regula. Ce ne
    asteapta urmand aceasta cale? Iata ce consider eu foarte probabil:
    doi ani de acum inainte, somajul va fi foarte ridicat, foarte
    posibil mai mare decat e acum. Dar in loc sa-si asume
    responsabilitatea pentru a rezolva situatia, politicienii si
    oficialii Fed vor declara laolalta ca somajul ridicat e structural,
    dincolo de controlul lor. Si dupa cum am mai spus, cu timpul aceste
    scuze se pot transforma intr-o filozofie de viata, pe masura ce
    somerii pe termen lung isi pierd abilitatile de munca si
    conexiunile cu piata muncii si devin de neangajat.

    As vrea sa-mi imaginez ca mania publica va preveni acest
    deznodamant. Dar desi americanii sunt cu adevarat nervosi,
    supararea lor nu are o tinta anume. Asa ca mi-e teama ca elita
    noastra guvernamentala, care nu e cine stie ce interesata de somaj,
    va permite ca distrugerea locurilor de munca sa se perpetueze si de
    acum inainte.