BusinessMagazin

Tag: sua

  • Efectul tiparniţei americane de bani

    Aceasta arată că tendinţa pozitivă a pieţei muncii din SUA se menţine, contrar speculaţiilor că statisticile încurajatoare privind şomajul şi ocuparea forţei de muncă apărute în perioada alegerilor din noiembrie trecut ar fi fost doar un fenomen accidental. Explicaţia ţine, evident, de tiparniţa de bani a Rezervei Federale – cumpărările de obligaţiuni de pe piaţă de către banca centrală americană, în sumă de 85 mil. dolari pe lună, cu scopul de a stimula creşterea economică şi reducerea şomajului.

    Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a lăsat vineri să se înţeleagă că aceeaşi politică va continua până ce piaţa muncii va dovedi clar o redresare durabilă. “Trebuie să ne asigurăm că nu e vorba doar de o ameliorare temporară”, a spus Bernanke, citat de Bloomberg.

    Media cererilor de ajutoare de şomaj pe ultimele patru săptămâni a scăzut la minimul ultimilor cinci ani, respectiv 339.750, faţă de 347.250 în precedentele patru săptămâni. În februarie, numărul angajărilor noi a crescut cu 236.000, faţă de o creştere cu 119.000 în ianuarie.

  • Cum arată legendarul refugiu al lui Doris Duke (GALERIE FOTO)

    Inaccesibilă aproape oricărui străin vreme de cincizeci de ani la dorinţa proprietarei, Shangri La a devenit între timp un muzeu deosebit de artă islamică, cu o colecţie de obiecte adunate din diverse zone ale lumii, din Spania până în Filipine, ce datează din secolul al VIII-lea până în secolul trecut, scrie San Francisco Chronicle.

    Cum arată legendarul refugiu al lui Doris Duke (GALERIE FOTO)

    Pe lângă cercetători, Shangri La primeşte în ziua de azi vizitatori, dar în grupuri mici, pentru a nu deranja vecinii din zona rezidenţială unde se află, astfel încât doritorii de vizite sunt îndemnaţi să facă rezervare din timp.

  • Preşedinţia: Băsescu a discutat cu vicepreşedintele SUA despre scutul antirachetă. Programul scutului din România va continua

     “Domnul preşedinte Traian Băsescu a avut o discuţie cu vicepreşedintele SUA, domnul Joe Biden, la ceremonia de inaugurare a Papei Francisc de la Vatican. Domnul vicepresedinte Joe Biden a reconfirmat ca programul scutului antirachetă din România nu va fi afectat în niciun fel de noile decizii luate la Washington şi că programul va continua aşa cum a fost discutat cu autorităţile române”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului.

    Potrivit lui Oprea, preşedintele Băsescu a primit aceleaşi asigurări şi din partea secretarului de stat al SUA, John Kerry, în cursul unei convorbiri telefonice care a avut loc vineri, 15 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţia lui Viktor Orban agită spiritele la Bruxelles şi Washington

    Amendamentele limitează atribuţiile Curţii Constituţionale, limitează libertatea presei (incriminează exprimările publice care “încalcă demnitatea naţiunii”), a educaţiei (studenţii cu burse de stat sunt obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a partidelor (fostul partid comunist este definit prin constituţie ca organizaţie criminală), a cultelor (care pot primi bani numai dacă lucrează “pentru interesul public”) şi a minorităţilor (autorităţile locale pot interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).

    După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au declarat că amendamentele “trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene”. Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a spus că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare “ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică”.

    În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut atmosferă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că “ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE” şi că “nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles”. Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că “vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative… preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici”.

  • SUA renunţă la un tip de rachete în Europa. Americanii îşi vor mări în schimb protecţia faţă de Coreea de Nord. Autorităţile române, informate de planurile Pentagonului

    MAE informează că secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică, vineri seară, cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane.

    “Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens”, precizează MAE într-un comunicat remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărăcia din Silicon Valley. Cum a crescut numărul celor rămaşi pe drumuri?

    Nivelul locurilor de muncă din Silicon Valley l-a depăşit pe cel din perioada de boom de dinaintea crahului dotcom. Aparenta bogăţie a hubului american de tehnologie este însă puternic contrastată de sărăcia în care trăiesc din ce în ce mai mulţi oameni.

    Numărul locuitorilor din Silicon Valley care supravieţuiesc numai cu bonuri de masă este acum la un nivel maxim raportat la ultimul deceniu, iar oamenii ajunşi pe drumuri sunt cu 20% mai mulţi, potrivit raportului anual Silicon Valley Index.

    “În mijlocul unei reveniri economice la nivel naţional susţinută de Silicon Valley, aşa cum se vede în profiturile companiilor din zonă, dar şi în valoarea tot mai ridicată a cotaţiilor la bursă, se întâmplă ceva ciudat: majoritatea oamenilor sunt din ce în ce mai săraci”, comentează Cindy Chavez, directorul executiv al Working Partnership USA, pentru agenţia de presă AP.

    Principalul motiv este costul ridicat de trai din Silicon Valley. Preţul mediu al unei locuinţe este de 550.000 de dolari, în timp ce un apartament cu trei camere poate fi închiriat în medie cu aproximativ 2.000 de dolari pe lună. O familie formată din patru persoane are nevoie de 90.000 de dolari într-un an pentru a acoperi cheltuielile cu chiria, mâncarea, transportul şi costurile asociate creşterii copiilor, potrivit Insight Center for Community Economic Development citată de BusinessInsider.

    Venitul rezidenţilor de origine hispanică, în pondere de 25% dintre locuitorii Silicon Valley, este însă de 19.000 de dolari pe an, cifră ajunsă la un minim istoric.

  • Cât de săracă este America, cea mai mare economie a lumii? Unu din şapte americani trăieşte sub limita sărăciei

    În SUA, cea mai mare economie a lumii, unu din şapte americani trăieşte sub limita sărăciei, 15% din familii se confruntă cu nesiguranţa alimentară, aproximativ 44 de milioane de persoane se bazează pe programul alimentar al statului, iar 3,6 milioane de oameni câştigă sub salariul minim pe economie, care este deja cel mai mic dintre cele ale oricărei economii majore occidentale. În privinţa ratei de sărăcie din rândul copiilor, dintre ţările dezvoltate doar România stă mai prost decât SUA. SUA are cel mai mic salariu minim pe economie dintre marile economii occidentale, de 7,25 de dolari pe oră, iar Obama a propus majorarea acestuia la 9 dolari pe oră până în 2015. Dacă ar fi fost majorat în ritmul creşterii productivităţii începând cu 1968, salariul minim ar fi depăşit 16,5 dolari pe oră, pe când salariul de subzistenţă, adică venitul minim necesar pentru acoperirea nevoilor de bază, a fost calculat la 16-23 de dolari pe oră.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cum ajunge marijuana din Mexic în SUA? Cu tunul

    Traficanţii de droguri au găsit o altă modalitate de a-şi continua afacerile. Folosesc tunuri cu marijuana pe post de proiectil pentru a trece stupefiantele dintr-o ţară în alta, notează Hypervocal. 33 de proiectile au fost descoperite numai în luna decembrie a anului trecut pe raza statului american Arizona.

  • Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea are o avere de 1,3 mld.dolari

    În ultimii doi ani, averea sa a crescut 400 milioane de dolari, potrivit informaţiilor Forbes. În vârstă de 68 de ani, Paul Singer ocupă locul 1.107 în topul miliardarilor lumii întocmit de Forbes. El şi-a construit averea administrând fonduri de hedging. În urmă cu 35 de ani, Singer a fondat firma de investiţii Elliott Management care administrează active de 21 miliarde de dolari plasate în fonduri de hedging. Cele mai mari fonduri de hedging ale sale au înregistrat un randament de peste 12% în dolari anul trecut, potrivit Forbes. Fondul de hedging al lui Paul Singer a dus o aprigă luptă împotriva Argentinei pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiunile emise de statul sud-american, mergând atât de departe încât a convins guvernul Ghanei să ia în posesie un vas al Argentinei. Printre investiţiile făcute de Elliott se numără şi cea în producţia filmului Les Miserables. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ce SUA tremură în faţa unei probleme pe care România ar rezolva-o cu o simplă ordonanţă de urgenţă: doar Congresul şi compromisul au puterea să repare bugetul

    SUA trec printr-o dramă a tăierii defi­citului bugetar şi a reducerilor auto­mate de cheltuieli care dacă ar fi trăită în România, ar putea fi evitată cu o simplă ordonanţă de urgenţă, dar care n-ar fi făcut probabil decât să prelun­gească agonia. Dar în SUA această soluţie nu este posibilă doarece nicio lege referitoare la buget nu poate fi implementată dacă nu este aprobată de reprezentanţii populaţiei, de Congres. Pentru că preşedintele Barack Obama nu poate forţa făţiş un compromis între politicieni deoarece, după cum chiar el a spus, preşedintele SUA nu este „un dictator“, tăierile automate de cheltuieli – de 85 miliarde dolari doar anul acesta financiar – declanşate pe 1 martie reduc impla­cabil deficitul bugetar cu costul a sute de mii de locuri de muncă distruse şi cu frânarea relansării celei mai mari economii a lumii. Analiştii avertizează că efectele se vor simţi şi în Europa.

    Mai multe pe zf.ro