BusinessMagazin

Tag: business

  • Doi fraţi au pus bazele unei companii care va ajunge anul acesta la 90 de angajaţi

    „Suntem o companie care face software pentru business în general. Avem nişte specializări, dar nu suntem o companie de nişă. Am început ca o companie de nişă, cu servicii de web self service în zona de servicii financiare după care ne-am dezvoltat“, povesteşte Teodor Blidăruş, managing partner strategy & business development la Softelligence.

    Cei doi fraţi au început afacerea vânzând prima dată produsul către BCR, apoi la alte companii, iar practic toţi oamenii care aveau un cont sau un contract de leasing la BCR aveau posibilitatea să se logheze la o platformă unde să facă diverse operaţiuni, de pildă să-şi plătească facturile, să vadă penalizări, să scoată împuterniciri de ieşire din ţară. La acea vreme, companii ca BCR sau UniCredit Leasing aveau sute de mii de contracte şi zeci de mii de clienţi şi specificul activităţii implica interacţiunea lună de lună cu clienţii.

    La începutul lui 2013 cei doi antreprenori au ales să schimbe direcţia, investind 350.000 de euro, adică tot profitul operaţional pe care l-ar fi putut genera, în dezvoltarea platformelor proprii şi dezvoltarea de competenţă. Anul trecut profitul a ajuns la 250.000 de euro, realizat în principal din vânzările pe piaţa internaţională, pentru că acesta a fost un alt obiectiv pe care şi l-au propus, să vândă direct pe piaţa internaţională. Ponderea „exportului“ a ajuns în 2014 la 35% din cifra de afaceri, iar anul acesta ar urma să realizeze la o jumătate din cifra de afaceri.

    Softelligence a preluat anul trecut o companie, Zero Paper, care dezvoltase aplicaţia Kazier, de la George Butunoiu, şi astfel şi-a consolidat portofoliul în zona de banking. Firma sa are acum peste 60 de angajaţi, la final de an ar urma să ajungă la 90, iar Blidăruş spune că foloseşte mai multe metode de recrutare.

    Antreprenorul se vede, peste cinci ani, tot la conducerea companiei, cu Softelligence ca unul din principalii jucători regionali în segmentul de software de business. Planurile pentru anul în curs vizează o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la 5 milioane de euro. 

  • Cosmetic Plant previzionează afaceri cu 10% mai mari în 2015

    Producătorul local de cosmetice Cosmetic Plant a înregistrat în prima jumătate a acestui an afaceri de 5 milioane de lei,  în creştere cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, primul semestru a însemnat pentru companie şi majorarea exporturilor cu 130% şi intrarea pe noi pieţe.

     „Majorarea vânzărilor Cosmetic Plant cu 20% în primele şase luni din acest an, la cca. 5 milioane de lei, comparativ cu perioada similară a anului precedent, a fost influenţată de mai mulţi factori. Creşterea notorietăţii brandului şi a încrederii clientelei în calitatea produselor noastre a permis o mai bună penetrare a pieţei şi o prezenţă mai accentuată la raft prin lărgirea reţelei de distribuţie”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Ea a subliniat, de asemenea, că prima parte a anului a adus extinderea pe piaţa din Moldova, prin stabilirea unor noi parteneriate, şi începutul livrărilor către lanţul de hypermarketuri Auchan. Modificările realizate în 2014 în gama sortimentală au fost şi ele benefice pentru creşterile raportate în acest an. În plus, lansarea de noi produse în ultimele luni au determinat majorarea business-ului Cosmetic Plant.

    În ceea ce priveşte produsele livrate, reprezentanta companiei arată că şi în termeni de volum vânzările s-au majorat. Astfel, dacă în prima jumătate a anului trecut au fost vândute cca. 500.000 de produse, în 2015 au fost comercializate 600.000 de produse din toate gamele companiei.

    „În topul vânzărilor noastre în primul semestru se află gamele tradiţionale – Gălbenele şi Cătină, dar şi gamele moderne – Argan / Aloe, BIOLIV şi Q10 + ceai verde. În plus, în această perioadă, gama Q10 + ceai verde a raportat o creştere de aproape 35%, iar gama de produse speciale pentru îngrijirea picioarelor şi-a majorat vânzările cu 30%”, a completat Susana Laszlo. 

    În ceea ce priveşte exporturile, primele şase luni ale anului în curs au adus un avans cu 130% a vânzărilor realizate peste hotare, compania dând startul exporturilor în Iordania, Portugalia şi Republica Moldova.

    În ceea ce priveşte planurile Cosmetic Plant pentru anul în curs, Susana Laszlo estimează că business-ul companiei va creşte cu peste 10% comparativ cu 2014. Această evoluţie va fi puternic influenţată de vânzările de produse destinate îngrijirii solare, ce reprezintă un important procent din business-ul companiei.

    „De asemenea, un impact pozitiv în business-ul companiei în acest an îl vor avea şi investiţiile în retehnologizare pe care le avem în plan până la finele anului”, a mai spus Susana Laszlo. Potrivit afirmaţiilor sale, Cosmetic Plant are în curs de implementare un nou proiect de retehnologizare cofinanţat de Uniunea Europeană.

    Cosmetic Plant este o afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca. Compania este prezentă la nivel naţional în reţelele Auchan, Cora – România Hypermarche, DM DrogerieMarkt, Profi, farmaciile Catena şi Remedium, Plafar şi alte magazine naturiste din ţară. Produsele companiei sunt prezente şi pe plan extern în ţări precum Grecia, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, Iordania, Liban, Austria şi Ungaria.

  • Un business la care nu v-aţi gândit, dar extrem de profitabil. Cu numai 18 angajaţi face 22 de milioane de lei

    Gabriel Andronescu, country manager al furni­zorului de paleţi CHEP România, spune că avansul cererii de paleţi este direct proporţional cu creşterea volumelor de marfă paletizată şi a numărului de produse (SKUs), ceea ce poate reprezenta un barometru pentru mersul industriilor.
     
    „În general, creşterea cererii de paleţi se observă atunci când o companie îşi extinde producţia fie datorită creşterii cererii domestice sau de la export pentru produsele existente, fie prin introducerea de noi produse pe piaţă. Domeniile în care se poate observa o creştere a cererii de paleţi sunt băuturile, produsele de curăţenie, făină, zahăr, ulei şi ambalaje“, spune managerul, care conduce businessul local al australienilor de la CHEP.
     

  • Cu numai 18 angajaţi face afaceri de 22 de milioane de lei. Un business la care nu v-aţi gândit, dar care se dovedeşte extrem de profitabil

    Gabriel Andronescu, country manager al furni­zorului de paleţi CHEP România, spune că avansul cererii de paleţi este direct proporţional cu creşterea volumelor de marfă paletizată şi a numărului de produse (SKUs), ceea ce poate reprezenta un barometru pentru mersul industriilor.
     
    „În general, creşterea cererii de paleţi se observă atunci când o companie îşi extinde producţia fie datorită creşterii cererii domestice sau de la export pentru produsele existente, fie prin introducerea de noi produse pe piaţă. Domeniile în care se poate observa o creştere a cererii de paleţi sunt băuturile, produsele de curăţenie, făină, zahăr, ulei şi ambalaje“, spune managerul, care conduce businessul local al australienilor de la CHEP.
     

  • Un fost bancher de la Lehman Brothers conduce unul dintre cei mai mari producători din farma

    Anterior detaşării sale în România, Townsend a deţinut pozitia de country manager în Ucraina în cadrul Pfizer. Şi-a început cariera în cadrul Pfizer ca membru al diviziei de Corporate Finance în anul 2003.

    A deţinut o serie de roluri a căror responsabilitate a crescut progresiv în domenii cum ar fi Corporate Finance, Corporate Strategy, Business Operations, Marketing şi General Management în NYHQ, Asia şi Europa de Est.

    „Lucrând la o companie multinaţională cum este Pfizer am avut posibilitatea de a câştiga experienţă de business în cinci zone funcţionale diferite, pe trei continente diferite. Acest tip de experienţă şi dezvoltare a carierei nu poate fi reprodus într-o companie mai mică sau cu o răspândire geografică mai restrânsă“, spune Nolan Townsend.

    Înainte de a se alătura companiei, Townsend a lucrat în domeniul investiţiilor bancare în cadrul Lehman Brothers din New York, specializându-se în domeniul M&A şi al finanţării companiilor din domeniul farmaceutic. Are un MBA în cadrul Harvard Business School şi deţine o diplomă în Arts in Economics a Universităţii din Pennsylvania.  

  • Tânărul care a lansat un site evaluat la 100 milioane de dolari fără să aibă vreodată un alt angajat

    ViralNova, un start-up media similar Buzzfeed, a fost achiziţionat de compania de media digitală Zealot Networks într-o tranzacţie ce ar putea fi evaluată la 100 de milioane de dolari, potrivit Business Insider. Start-up-ul a fost fondat de Scott DeLong, un tânăr de 32 de ani din Ohio, care nu a avut niciodată un alt angajat.  ViralNova a fost iniţial condus exclusiv de el, iar la conţinutul site-ului au lucrat încă doi redactori în regim freelance. DeLong a crescut numărul vizitatorilor unici ai site-ului până la 100 de milioane lunar, fără angajaţi cu normă întreagă şi fără banii unor investitori privaţi.

    DeLong a lansat website-ul la mijlocul anului 2013 şi a început cu câteva Google ads pe fiecare pagină. În mai puţin de opt luni, website-ul lui genera venituri de şase cifre lunar şi milioane de dolari anual, potrivit aceleiaşi surse. ViralNova a câştigat popularitate pe seama poveştilor sociale prietenoase, cu titluri atractive, apreciate pe Facebook. ViralNova a devenit astfel unul dintre puţinele start-up-uri de digital media care a crescut datorită Facebook, alături de altele precum EliteDaily, Mic, Upworthy şi Distractify.

    Totuşi, în ultimul an, Facebook a schimbat algorimtul de publicare din newsfeed, iar schimbările au influenţat negativ atât câţiva dintre competitiorii lui DeLong, cât şi afacerea  lui. În 2014, el a scris într-o postare pe Twitter: ”Administrarea unei afaceri pe Facebook este precum deschiderea unui restaurant McDonald’s pe un vulcan activ.”

    Totuşi, ViralNova ar putea deveni printre cele mai de succes astfel de site-uri. Elite Daily a fost achiziţionat recent de publicaţia DailyMail pentru 50 de milioane de dolari, Mic a strâns finanţare în valoare de 10 milioane de dolari şi Twitter şi-a manifestat interesul de a cumpăra website-ul, în timp ce Upworthy şi Distractifiy au pierdut teren.

    ViralNova nu a avut însă întotdeauna succes, iar DeLong s-a gândit să renunţe la site, potrivit Business Insider. DeLong a construit anterior website-uri pe care le-a vândut, dar nu a fost niciodată CEO cu normă întreagă. Prima sa afacere online de succes a fost un site dedicat celor pasionaţi de jocul video Halo 2, care genera venituri lunare de de 500 de dolari din Google Ads. ”Acest lucru mi-a deschis ochii: mi-am spus că dacă pot câştiga 500 de dolari lunar, pot ajunge cu uşurinţă şi la 5.000 de dolari. Nu există nicio limită, Internetul este uriaş”. A lansat apoi GodWine, un website cu poveşti motivaţionale ce rezona bine cu publicul majoritar feminin al Facebook. A vândut site-ul companiei Salem Communications pentru o sumă ”schimbătoare de viaţă”, potrivit Business Insider.

    DeLong a lansat ViralNova într-o perioadă în care se afla în Barcelona şi se plictisea. S-a mutat ulterior în Ohio şi a fost surprins de evoluţia rapidă a site-ului. Opt luni mai târziu, în ianuarie 2014, stresul administrării unui start-up de această dimensiunea a devenit prea apăsător. Viral Nova îi aducea lui DeLong milioane de dolari, dar el muncea 16 ore pe zi, chiar şi în timpul weekend-urilor. A început astfel să colaboreze cu un broker de domeniu cu scopul explorării oportunităţilor de vânzare.

    Nu au existat foarte mulţi investitori interesaţi de achiziţia site-ului, majoritatea voiau să investească în Viral Nova. Ei i-au oferit posibilitatea de a transforma site-ul într-o afacere reală, prin investiţii de milioane de dolari. ”Nu îmi doresc responsabilitatea angajării de personal. Nu vreau să deschid un birou. Îmi place să decid singur ceea ce urmează să fac. Urăsc presiunea”, a declarat el pentru Business Insider la vremea respectivă.

    Sean Beckner, un antreprenor din New York City, l-a convins pe DeLong să rămână totuşi în joc. A citit despre dorinţa lui de a vinde ViralNova, i-a trimis un e-mail lui DeLong şi s-a oferit să cumpere o bucată din companie. Această variantă îi permitea lui DeLong să fie plătit şi să continuie afacerea, având şi suficient timp liber. După luni de întâlniri, cei doi au ajuns la o înţelegere. Beckner a devenit CEO-ul ViralNova şi a alcătuit o echipă executivă formată din CFO-ul Jeff Geurts, vicepreşedintele Ryan Elledge şi CTO-ul Shaun Tilford.

    Unul dintre redactorii freelanceri ai companiei, Sara Heddleston, a devenit managing editor şi a angajat  redactori. În prezent, ViralNova are 22 de angajaţi full-time şi este pe punctul de a genera 35 de milioane de dolari anul acesta. DeLong se află în continuare în consiliul executiv al companiei, iar Zealot Networks îi oferă în sfârşit pauza de care avea nevoie. Întrebat dacă lucrează în continuare 16 ore pe zi, a declarat: ”Este mult mai bine acum. Pot să am puţină viaţă”

  • A studiat în Norvegia şi Marea Britanie, iar acum conduce unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private

    Andreea Minuţă are o carieră în banking, precedată de studii de licenţă în Norvegia şi o bursă Erasmus în cadrul Şcolii de Business a Universităţii din Reading, Marea Britanie.

    De la venirea sa în companie, Andreea Minuţă a consolidat şi restructurat departamentul Corporate, organizându-l pe linii de business şi dublându-i dimensiunea. În prezent, coordonează o echipă de 25 de reprezentanţi de vânzări şi agenţi customer care, fiind responsabilă de dezvoltarea şi implementarea strategiei de vânzări a companiei.

    Ea gestionează atât portofoliul de clienţi corporate, cât şi portofoliul de retail, coordonând totodată implementarea contractelor regionale, cu impact direct în creşterea cifrei de afaceri a companiei.

    Regina Maria a înregistrat anual creşteri de 20% ale veniturilor pe segmentul corporate şi a ajuns, la finalul anului 2014, la un portofoliu de peste 275.000 de abonamente corporate. Minuţă a lucrat anterior în sectorul bancar, la Banca Transilvania, unde a deţinut mai multe funcţii, ultima fiind de director adjunct corporate.  

  • Cel mai bun hotel din lume, unde clienţii sunt tratati regeşte – GALERIE FOTO

    Hotelul Oberoi Udaivilas a fost declarat cel mai bun hotel din lume de către publicaţia Travel+Leisure, scrie Business Insider.

    Hotelul aflat în oraşul Udaipur din statul indian Rajasthan a fost creat să semene cu un palat tradiţional indian, dar care întruchipează, cu siguranţă, luxul unui palat veritabil.

    Oberoi Udaivilas prezintă un decor romantic, tradiţional, cu dotări de lux, precum piscine private, spa şi servicii de majordor. Hotelul este o desţinatie de neratat pentru cei care-şi pot permite. Preţurile pentru o camera începând de la 350 de dolari pe noapte.

    Podiumul celor mai bune hoteluri din lume este completat de Castello di Casole din Toscana, Italia urmat de Ashford Castle din Irlanda.

  • Citeşte gratuit poveştile celor 100 tineri manageri de top

    Business Magazin a lansat în format e-paper catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2015. Poţi citi GRATUIT catalogul aici

    Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.

    În aceşti zece ani, noi, jurnaliştii, am câştigat, pentru că am cunoscut cariere, idei, oameni şi experienţe care ne-au permis să recunoaştem lumea de business exact aşa cum este.

  • A primit peste 200.000 de dolari despăgubire de la o firmă care a sunat-o de 153 de ori

     
    Araceli King, din Texas, Statele Unite, a dat în judecată compania Time Warner pentru că s-a simţit “agresată” de către telefoanele primite. Astfel, King a fost apelată de 153 de ori de către un robot telefonic al Time Warner, chiar dacă a anunţat compania că este deranjată de acest lucru.
     
    Telefoanele, după cum scriu cei de la Business Insider, nu erau nici măcar adresate femeii, ci unei persoane care deţinuse anterior. Time Warner a argumentat că nu poate fi trasă la răspundere pentru că nu ştia că numărul de telefon aparţinea unei alte persoane, însă judecătorul delegat a decis plata unor despăgubiri în valoare de 1.500 de dolari pentru fiecare apelare.
     
    Prin urmare, Time Warner Cable trebuie să-i achite femeii 229.500 de dolari. “O organizaţie responsabilă ar fi încercat să găsească persoana căutată în loc să hărţuiască pe altcineva”, a mai spus judecătorul.