“Dacă Rusia continuă pe acelaşi drum ca în ultimele săptămâni, nu va fi o catastrofă doar pentru Ucraina (…), acest lucru va dăuna de asemenea şi anume în mod masiv Rusiei, sunt convinsă, (atât din punct de vedere) economic, cât şi politic”, a declarat Merkel în faţa membrilor Bundestagului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ucraina a adresat marţi Ministerului rus al Apărării o solicitare de “survolare de observare excepţională a teritoriului Federaţiei Ruse”, a declarat Antonov pentru agenţia rusă.
“Este prima dată când este adresată o asemenea solicitare în cadrul Tratatului Cer Deschis, de la semnarea lui în 1992”, a precizat el.
“Şi, deşi nu avem nicio obligaţie să acceptăm un survol ucrainean, am luat decizia să autorizăm o echipă de observatori să efectueze un asemenea zbor”, a declarat oficialul rus.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Arseni Iaţeniuk este aşteptat joi la sediul ONU, la New York, unde urmează să suţină un discurs, într-o sesiune publică a Consiliului de Securitate, începând de la ora 19.00 GMT (21.00, ora României), după ce s-a întâlnit miercuri la Washington cu preşedintele american, directoarea FMI Christine Lagarde şi congresmeni.
“Vom continua să spunem Guvernului rus că, în cazul în care continuă pe drumul actual (…) vom fi obligaţi să impunem un preţ pentru încălcările dreptului internaţional de către Rusia în Ucraina”, a declarat Obama după ce l-a primit la Iaţeniuk în Biroul Oval, o onoare rezervată şefilor de stat şi de guverne străini, în contextul în care Moscova respinge legitimitatea Guvernului de la Kiev.
Însă, cu patru zile înainte de o consultare asupra viitorului peninsulei în care locuiesc două milioane de persoane, inclusiv minorităţi tătară şi ucrainofonă, nimic nu pare în măsură să împiedice intrarea acesteia sub tutela rusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Această împărţire între marile puteri necesită ca anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea să satisfacă ambiţia preşedintelui rus de a rămâne în Istorie ca cel care a restaurat puterea Rusiei, afectată de prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice.
O asemenea strategie ar putea să-i aducă critici preşedintelui american Barack Obama şi să displacă foştilor sateliţi ai fostei URSS din Europa de Est, care se tem pentru securitatea lor.
Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a “dat-o” Ucrainei, în cadrul URSS.
În acelaşi timp, occidentalii ar vrea să vadă Ucraina ieşind din zona de influenţă a Moscovei, având astfel o ţară prietenă la frontiera cu Rusia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acest anunţ al serviciilor speciale (SBU) are loc în timp ce tensiunile cresc între Kiev şi Moscova, iar oficialii ucraineni se tem că, după alipirea Crimeei, Rusia ar putea încerca să controleze alte regiuni ucrainene vecine de pe litoralul Mării Negre, între care Kherson.
Grupul de recunoaştere, afirmă SBU într-un comunicat, a pătruns în regiune evitând punctele de control de la frontiera administrativă dintre Crimeea şi restul Ucrainei.
Membrii săi, ale căror nume nu sunt precizate, ar încerca să determine cât de pregătiţi sunt militarii din trei unităţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Se poate vorbi deja de o anexare”, a declarat Merkel cu ocazia unei reuniuni a CDU/CSU.
“Rusia a furat Crimeea Ucrainei”, a adăugat cancelarul german.
Cei 15 membri ai Consiliului s-au reunit din nou, luni după-amiază, la New York, pe tema crizei din Ucraina.
“Situaţia se agravează în fiecare zi (…). Există un sentiment de urgenţă”, a declarat pentru presă ambasadorul francez, Gérard Araud, la finalul celei de a cincea reuniuni din ultimele zece zile.
Regiunea ucraineană prorusă Crimeea va organiza duminică un referendum pe tema eventualei uniri cu Rusia. Kievul şi ţări din Occident denunţă acest referendum, pe care îl consideră nelegitim.
O eventuală anexare a Crimeei de către Rusia ar fi “periculoasă”, a avertizat Araud. “Această reuniune este un apel la Rusia să nu meargă în această direcţie şi să nu înceapă negocieri”, a adăugat el.
“Vrem să evităm cel mai periculos scenariu”, a continuat el. Dar, în pofida presiunii occidentale, “ruşii nu arată niciun semn că sunt pregătiţi să ne asculte”, a precizat Araud.
În cadrul reuniunii, a anunţat el, ambasadorul rus, Vitali Ciurkin, a reiterat că Moscova “îşi va asuma responsabilitatea istorică” faţă de Crimeea.
Cea de a cincea reuniune a Consiliul de Securitate ONU pe tema crizei ucrainene a fost solicitată de ambasadorul Ucrainei, Iuri Sergheev.
Potrivit ambasadorului britanic, Mark Lyall Grant, Sergheev a spus din nou că referendumul este nelegitim, iar “majoritatea ţărilor membre ale Consiliului” au fost de acord.
“Nu poate exista un referendum echitabil şi liber când Crimeea este ocupată de trupele ruse”, a afirmat Mark Lyall Grant. Apreciind că situaţia “s-a degradat periculos”, el şi-a exprimat dorinţa pentru “detensionare şi (trimiterea unor) observatori internaţionali”.
Însă, întrebat în legătură cu poziţia rusă, el a recunoscut că aceasta a rămas la fel de inflexibilă. Totuşi, “există o presiune crescută şi o izolare tot mai mare a Rusiei”, a subliniat ambasadorul britanic.
Consiliul de Securitate nu a reuşit până în prezent să adopte o poziţie comună pe tema crizei ucrainene. Rusia, membră permanentă a Consiliului, dispune de un drept de veto şi poate bloca toate luările de poziţie ale Consiliului de Securitate.
“Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacţie promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (…) Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase”, arată analiştii BCR, într-un raport.
În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului notează că preţurilor activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă data fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
“Guvernul rus a prevăzut un buget mare, de aproximativ 40 de miliarde de ruble, pentru susţinerea dezvoltării infrastructurilor economice şi industriale din Crimeea”, a dat asigurări Pavel Dorohin, vicepreşedintele Comisiei pentru Industrie din cadrul Camerei inferioare a Parlamentului rus (Duma de Stat), citat de agenţia Interfax.
“Este vorba, înainte de toate, de o susţine a industriei apărării, utilajelor, mentenanţei maritime, inclusiv a unităţilor Flotei Mării Negre. Sunt măsuri concrete”, a spus el.
Peninsula Crimeea a prevăzut organizarea la 16 martie a unui referendum, considerat ilegal de către Kiev, cu privire la alipirea la Rusia. Parlamentul este controlat de către reprezentanţi proruşi, iar militari trimişi de către Moscova asediază cazărmi ucrainene în toată peninsula.
Rusia a avut întotdeauna interese economice importante în Crimeea. Flota rusă la Marea Neagră are baza în portul Sevastopol, potrivit unui acord cu Kievul, care prevede închirierea acestuia până în 2035, în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului gazelor naturale ruseşti.
Ucraina va plăti începând din luna aprilie 368,5 dolari pe 1.000 metri cubi de gaze naturale, a precizat oficialul, citat de Bloomberg.
Anul trecut, Rusia şi Ucraina au convenit un tarif de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, care urma să fie ajustat trimestrial.
Gazprom a anunţat săptămâna trecută că preţul nu va mai fi valabil începând din luna aprilie, avertizând de asemenea să Ucraina riscă repetarea situaţiei de la începutul anului 2009, când livrările de gaze naturale au fost întrerupte temporar. De asemenea, compania rusă susţine că Ucraina are datorii de 1,9 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze.
Gazprom a furnizat anul trecut mai mult de jumătate din consumul de gaze naturale al Ucrainei.
Preţul redus a fost oferit de Rusia în cadrul unui acord cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, destituit în februarie în urma unei revolte violente.
Preşedintele rus Vladimir Putin refuză să recunoască legitimitatea guvernului interimar instalat după înlăturarea lui Ianukovici. Forţe militare pro-ruse au ocupat Peninsula Crimeea, care găzduieşte la Sevastopol cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră.
Parlamentul din Crimeea a adoptat săptămâna trecută secesiunea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă, convocând un referendum în acest sens pentru data de 16 martie.
“Voi discuta pe 19 martie, la Bruxelles, cu comisarul UE şi companiile”, a afirmat ministrul ucrainean al Energiei, care se va întâlni săptămâna viitoare cu comisarul european pentru Energie, Gunther Oettingere, pentru a găsi soluţii de înlocuire a gazului furnizat în prezent de Rusia.
Ucraina are nevoie în acest an de aproximativ 30 miliarde metri cubi de gaze din import. O treime din volum ar putea veni din Slovacia, a precizat oficialul ucrainean.