BusinessMagazin

Tag: companii

  • Ponta s-a întâlnit, la Washington, cu reprezentanţi ai unor companii americane

    La întâlnire, organizată de AMRO (American-Romania Business Council), au participat reprezentanţi ai companiilor ADM, Allied TechSystems, Amgen, Boeing, Cargill, Chevron, Coca-Cola, Ellicott, ExxonMobile, General Electric, Lindsay, Mega, MetLife, MoneyGram, Pike Energy, Raytheon, Smithfield, Timken, informează Guvernul.

    “Companiile americane deja prezente în ţara noastră i-au prezentat primului-ministru şi celorlalţi participanţi diverse aspecte ale activităţii lor şi au solicitat sprijinul Guvernului, acolo unde a fost cazul. La rândul lor, acele companii care se află într-un proces de evaluare a viitoarelor investiţii în Europa Centrală şi de Sud-Est au fost interesate să cunoască evoluţiile economice recente din ţara noastră, cât şi stadiul raporturilor bilaterale oficiale. Un interes aparte a fost manifestat în legatură cu recenta întâlnire dintre premierul Victor Ponta şi secretarul pentru Comerţ al Statelor
    Unite”, se arată într-un comunicat.

    Reprezentanţii companiilor americane, membri AMRO, vor participa, în luna mai a acestui an, la misiunea economică pe care o va realiza Departamentul Comerţului al SUA în România.

    O misiune economică organizată de către Departamentul Comerţului din Statele Unite ale Americii va veni în România în luna mai, unul dintre principalele domenii de interes fiind cel al tehnologiei informatice şi securităţii cibernetice.

    Vizita a fost convenită în discuţia avută, miercuri, de premierul Victor Ponta, aflat în SUA, cu secretarul american al Comerţului, Penny Pritzker.

    Premierul Victor Ponta se află în vizită în Statele Unite ale Americii până duminică, el anunţând că se va întâlni, la Washington, cu secretarul de stat al Comerţului şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri american.

    Săptămâna trecută, înaintea şedinţei de guvern, premierul Ponta s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson.

    După acea discuţie, premierul le-a cerut miniştrilor să realizeze un “update” la foaia de parcurs pe zona comercială cu SUA, arătând că este nevoie de îndepărtarea oricăror bariere pentru marii investitori americani astfel încât Parteneriatul strategic să fie eficient şi din punct de vedere economic, nu doar politic şi militar.

  • Un oraş din România oferă GRATIS terenuri companiilor care investesc aici pentru a creşte numărul locurilor de muncă şi a dezvolta economia

    Municipalitatea din Alba Iulia a anunţat, joi, că oferă gratuit terenuri pentru companiile care investesc mai mult de 1,5 milioane de euro, ca parte a unei serii de măsuri menite să încurajeze potenţialii investitori să îşi deschidă puncte de lucru în oraşul transilvănean. 

    “Cele mai importante măsuri sunt oferirea de terenuri gratuite pentru investitii mai mari de 1,5 milioane de euro si posibilitatea de achizitie a terenului in discutie daca investitiile depasesc 5 milioane de euro, in conditiile legii si beneficiind de acordurile institutionale in vigoare. Terenul gratuit se poate acorda unei firmei care investeşte cel puţin 5 milioane euro în active corporale fixe, acesta va putea fi vândut direct firmei, dar nu mai devreme de finalizarea investiţiei, la preţul pieţei imobiliare, stabilit printr-o evaluare independentă.

    Pentru această iniţiativă debutată în anul 2007, primăria Alba Iulia a pus la dispoziţie parcele cu o suprafaţa de 30,21 de hectare în zona Drambar şi peste 13,855 hectare în zona Ratu Mare. Investitorii care doresc să beneficieze de terenuri gratuite, trebuie să prezinte o serie de informaţii legate de activitate firmei, numărul de locuri de muncă care vor fi create şi prezentarea viitoarei investiţii”, informează primăria municipiului. 
     
    Judeţul Alba este „gazda“ celor mai mari investiţii din Austria: firmele cu capital austriac din judeţ au avut în 2012 un rulaj cumulat de 2,96 miliarde de lei (665 mil. euro), potrivit unor calcule ale ZF bazate pe date de la Registrul Comerţului şi Banca Naţională a României. Fabricile de prelucrare a lemnului Holz­industrie Schweighofer şi Kronospan Sebeş sunt cei mai mari investitori austrieci din regiune, care au angajat în ultimii ani circa  2.000 de oameni din judeţul Alba. Cele două companii au avut în 2012 afaceri cumulate de 2,89 mld. lei (648 mil. euro), în creştere cu 11% faţă de anul anterior.

    Cu un PIB per capita de puţin peste 6.400 de euro în 2013 (cu 3% mai scăzut decât valoarea PIB/capita la nivel naţional), „bună­sta­rea“ economică a judeţului a fost ge­ne­rată mai ales de investiţiile făcute în oraşul Sebeş. Numai Daimler AG, construc­to­rul ger­man  care deţine Mercedes-Benz, a anunţat anul tre­cut că va investi 300 de milioane de euro în ex­tin­derea fabricii pe care o deţine la Sebeş (parte a subsidiarei Star Transmission), aceasta fiind cea mai mare investiţie anunţată în industria com­ponentelor auto în ultimii ani. Potrivit ZF, în spatele cifrelor oficiale însă industria com­­ponentelor auto este o altă vertebră a in­ves­tiţiilor străine în judeţul a cărui reşedinţă, Alba-Iulia, a devenit anul trecut prima muni­ci­palitate din România care primeşte califi­ca­tiv de la agenţia de evaluare financiară Moody’s.

  • Consultanţii din Big Four povestesc cum au trecut prin criză

    Afacerile de consultanţă cresc (sau scad) în pas cu economia în ansamblu. Anul de boom economic 2008 a fost anul creşterii puternice a afacerilor şi al extinderii companiilor din Big 4 (KPMG, EY, PwC şi Deloitte) în teritoriu, firmele de consultanţă mizând pe dezvoltarea regională a clienţilor şi realizând angajări masive. Piaţa de consultanţă este un fel de barometru al economiei. Merge foarte bine atunci când economia duduie şi încetineşte în situaţii dificile. Consultanţii şi auditorii ştiu cam tot ce se întâmplă în business, având contact permanent cu planurile de expansiune sau de restructura-re, cu marile fuziuni şi achiziţii şi cu strategiile tuturor companiilor şi instituţiilor financiare care le sunt clienţi.

    Cei din consultanţă şi audit joacă pe două planuri: pe lângă rolul de observatori ai economiei, sunt şi companii ca ori-care altele, cu angajaţi, costuri şi clienţi. Aduc bani în vremuri bune, dar şi în vremuri grele, dacă îşi adaptează strategiile proprii de business din mers, pe măsură ce regulile jocului economic se schimbă.

    |n contextul crizei financiare şi economice internaţionale, care a afectat şi România, firmele din Big 4 şi-au adaptat oferta la nevoile companiilor. Unele componente ale businessului de consultanţă au înregistrat un recul semnificativ.

    Firmele au încercat să se reorienteze, de exemplu, dinspre serviciile de consultanţă asociate fuziunilor şi achiziţiilor, aflate în declin, spre zone care au înregistrat creşteri puternice chiar şi în condiţii de criză, cum ar fi restructurările, insolvenţa sau consultanţa pentru accesarea fondurilor europene şi a ajutoarelor de stat.

    Auditul a continuat să reprezinte principalul driver al afacerilor celor mai mari companii de audit şi consultanţă – KPMG, EY, PwC şi Deloitte, care formează aşa-numitul Big 4.

    Dacă în privinţa serviciilor de audit şi a celor de consultanţă fiscală cererea a rămas aproximativ la acelaşi nivel sau chiar în creştere, iar rezultatele acestor linii de business au fost asemănătoare cu cele dinainte de criză, consultanţa pentru afaceri a fost afectată în primul rând de scăderea numărului de tranzacţii.

    Firmele de consultanţă au urmărit în ultimii ani consolidarea poziţiilor, tendinţa fiind de concentrare pe operaţiunile ex-istente. Odată cu revenirea economiei în teritoriul pozitiv şi a apetitului pentru fuziuni şi achiziţii, piaţa de consultanţă a dat şi ea semnale de redresare.
    Piaţa de fuziuni şi achiziţii va continua să crească, iar serviciile financiare, energia, IT-ul, serviciile medicale şi real es-tate-ul vor fi cele mai active industrii. Iar piaţa de audit şi consultanţă va creşte, dar într-un ritm moderat, au declarat şefii celor mai mari companii de audit şi consultanţă KPMG, EY, PwC şi Deloitte. Economia va continua să crească, cu un ritm de peste 2%, dar sub nivelul necesar pentru a acoperi decalajele structurale faţă de economiile europene occidentale. Iar principalele provocări sunt legate de investiţiile în infrastructură, revitalizarea pieţei de capital, reducerea birocraţiei şi corupţiei, transparentizarea şi eficientizarea sectorului public şi păstrarea stabilităţii fiscale şi politice, în viziunea liderilor locali ai Big 4.

    ”Anticipând recesiunile şi riscurile înseamnă să identificăm oportunităţile de creştere şi să facilităm accesul la acestea. Nu cred că serviciile de consultanţă sunt pentru vreme bună sau rea. Le percep ca parte dintr-o relaţie profesională cen-trată pe nevoile clienţilor în cicluri economice. Serviciile de consultanţă sunt de bază în orice afacere responsabilă, alături de audit şi asistenţă fiscală. Piaţa a avut o creştere stabilă anul trecut„, spune Şerban Toader, senior partner al KPMG în România. Auditul a rămas sectorul principal al afacerii KPMG, serviciile de management consulting au evoluat semnificativ în ultimii ani, iar consultanţa fiscală şi cea de afaceri au fost cele mai dinamice sectoare, spune Toader.

  • Afaceri de 3,3 milioane de euro pentru Zitec anul trecut, în creştere cu 50%. Compania vrea sa angajeze 50 de programatori

    “(…) Printre clienţii locali noi atraşi în 2014 se numără PayU, Flanco şi Groupama. De asemenea, clienţii locali existenţi şi-au mărit anul trecut echipele dedicate proiectelor proprii. Din străinătate, majoritatea veniturilor externe au provenit din SUA şi Marea Britanie”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Co-fondator Zitec.

    Potrivit lui Lăpuşan, creşterea înregistrată în 2014 s-a datorat şi cererii tot mai mari de specialişti în domeniul soluţiilor personalizate, atât prin extinderea echipelor dedicate clienţilor existenţi cât şi prin atragerea de noi clienţi.

    În 2014, Zitec a investit atât în dezvoltarea companiei, cât şi în startup-uri şi proiecte proprii. Astfel, în toamna anului trecut, compania a investit aproximativ 50.000 de euro în extinderea sediului la peste 1.700 mp, prin amenajarea a încă un etaj din clădirea Phoenix Tower din Bucureşti. Zitec a investit şi în startup-urile în care este implicată, în special în Editura HAC!BD, şi a selectat încă două startup-uri, unul din Marea Britanie şi altul din Olanda, iar în primul trimestru din 2015 va contribui la construirea primei versiuni a produselor acestora.

    „Investiţiile în startup-uri şi în proiecte proprii au depăşit 150.000 EUR în 2014, iar pentru 2015 prevedem o sumă similară”, a mai spus Alexandru Lăpuşan. Un alt proiect important desfăşurat şi finalizat de Zitec în 2014 a fost cel de înfiinţare a unui departament specializat în embedded software şi hardware, derulând deja un proiect în domeniul SmartHomes, dar şi implementarea pentru Flanco a primului eveniment online Black Friday din România realizat pe o platformă de cloud computing, Microsoft Azure. Tot la capitolul noi tehnologii, anul trecut Zitec a demarat un proiect complex bazat pe platforma Adobe Experience Manager.

    Echipa Zitec număra la sfârşitul anului trecut peste 110 specialişti, iar în 2015 compania plănuieşte să recruteze încă 50 de colegi noi.

     

  • Când giganţii se copiază unii pe alţii: războiul maşinilor 
fără şofer

    Google Ventures, divizia responsabilă de investiţii a companiei fondate de Sergey Brin şi Larry Page, a investit 258 de milioane de dolari în Uber în august 2013. Era cea mai mare investiţie de până atunci, iar analiştii au văzut mişcarea ca un prim pas către preluarea companiei de către Google. De ce a fost însă una dintre cele mai valoroase companii din lume atât de interesată de o aplicaţie?

    Pentru că Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să folosească maşini private în regim de taxi. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii, în mare parte oameni obişnuiţi care caută surse alternative de venit, nu sunt angajaţi, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Uber este o aplicaţie atât de populară.

    De la lansarea în San Francisco în 2009, Uber s-a extins în peste 130 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 20 de miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori. ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea„, anunţau cei de la Uber în 2014.

    Informaţia potrivit căreia Google va oferi un serviciu similar de transport, folosind maşinile autonome, a fost dezvăluită de către cei de la Bloomberg. Google nu a dorit, până în prezent, să confirme anunţul, dar reprezentanţii nu au ascuns niciodată intenţia de a revoluţiona ideea de transport prin dezvoltarea şi producţia maşinilor autonome. Larry Page a anunţat recent că proiectul mai are nevoie de cel mult cinci ani până să poată deveni un produs de serie.

    Un anunţ important a fost făcut în ianuarie de Chris Urmson, managerul în cadrul diviziei de cercetare Google, în cadrul salonului auto de la Detroit. ”Ne gândim la modul în care aceste maşini ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, iar variantele sunt multe„, a spus Urmson. ”Tehnologia îi permite unei persoane să cheme maşina şi apoi să îi spună unde trebuie să ajungă.„

    Discursul lui Urmson a atras atenţia celor de la Uber, pentru că Google este o companie cu resursele necesare pentru a dezvolta orice proiect. Mai mult, aplicaţia Uber se bazează în mare măsură pe Google Maps, iar pierderea accesului şi implicit folosirea altor variante inferioare calitativ, precum Map Quest sau Apple Maps, ar duce la şi mai multe probleme.

    Uber încearcă să găsească un răspuns pe măsură, aşa că la scurt timp după, Travis Kalanick a anunţat parteneriatul cu universitatea Carnegie Mellon în vederea dezvoltării unui centru de studii în Pittsburgh. Scopul acestuia este dezvoltarea maşinilor autonome, care să nu mai necesite şoferi. Între cele două companii se dă astfel o luptă în tăcere, însă o luptă care are ca miză miliarde de dolari.

    Un alt aspect care rămâne de stabilit, în opinia analiştilor de la TechCrunch, este posibilitatea legală de a folosi maşinile autonome, pentru că în acest moment doar câteva regiuni din Statele Unite permit accesul maşinilor fără şoferi pe străzi.

    În orice caz, pentru oamenii de rând, competiţia dintre companii nu poate fi decât benefică. Cine va reuşi primul să dezvolte un sistem autonom ce permite transportul persoanelor este mai puţin important; rezultatul va fi însă spectaculos.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Un puşti de 17 ani ia 100.000 de euro ca să apară într-o reclamă de 6 secunde

    Un tânăr de doar 17 ani a devenit o adevărată senzaţie în social media. Nash Grier, din Carolina de Nord, Statele Unite a început în urmă cu un an şi jumătate să posteze clipuri pe Vine, o reţea socială destinată conţinutului video care permite încărcarea unor secvenţe de maxim şase secunde.

    Nash Grier are aproape 11 milioane de fani pe platforma Vine, 7 milioane de Instagram şi 4 milioane pe Twitter. Popularitatea sa se datorează clipurilor hazlii şi a parodiilor în care apar şi prietenii săi. Sora mai mică a lui Grier, Skylinn, este unul dintre cele mai active personaje în clipurile tânărului. El a început un canal de Youtube la jumătatea anului trecut şi are deja peste 4 milioane de abonaţi. Doar pe Vine, clipurile lui Nash Grier au adunat peste 2 miliarde de vizualizări, ducându-l pe primul loc în topul celor mai populari utilizatori.

    În 2014, Grier a semnat un parteneriat cu Aeropostale pentru a produce o linie personalizată de haine. Târărul mai are contracte şi cu alte companii, printre care Awesomeness TV, pentru generarea de conţinut media. Grier locuieşte în Los Angeles cu cel mai bun prieten al său, Cameron Dallas.

    Tot mai multe companii apelează la Grier pentru clipuri de tip Vine, iar nota de plată este una destul de mare. Huffington Post scrie că adolescentul primeşte între 25.000 şi 100.000 de dolari pentru cele şase secunde de film. Ca urmare, revista Time l-a inclus pe lista din 2014 a celor mai influenţi adolescenţi

    Nash Grier nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie şi Bethany Mota. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Ea a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

  • Cinci tendinţe majore pentru piaţa de cloud din România în 2015

    Cele 5 tendinţe majore pe care le anticipăm pentru piaţa de cloud în 2015 sunt:
    • Rata de adopţie a serviciilor de tipul cloud computing va creşte cu aproximativ 20%. De-a lungul timpului şi cu precădere în 2014 adopţia serviciilor cloud a cunoscut un trend ascendent şi se preconizează ca şi anul acesta să se înregistreze aceeaşi tendinţă, în special pe fondul reducerii bugetelor dedicate achiziţiilor de echipamente IT.

    • Decizia de alegere a furnizorului de servicii cloud va avea la bază factori obiectivi, precum: bugete IT cu mult reduse, securitatea datelor companiei, disponibilitatea datelor sau simplitate în utilizare şi libertate de alegere / schimbare a furnizorului. Dacă până acum, utilizatorii nu erau receptivi la conceptul de cloud computing sau cunoşteau prea puţine informaţii despre beneficiile pe care le puteau obţine prin utilizarea serviciilor cloud, în momentul de faţă situaţia s-a schimbat în sens pozitiv. Nivelul de educaţie a crescut semnificativ, ceea ce a determinat o schimbare majoră în rândul factorilor care contribuie la luarea deciziei finale în alegerea furnizorului de servicii cloud de către clienţi. Acum utilizatorii pun accentul pe calitatea şi pe parametrii tehnici ai serviciilor pe care urmează să le achiziţioneze.

    • Serviciile de tipul Software ca Serviciu (SaaS) şi Platformă ca Serviciu (PaaS) sunt din ce în ce mai căutate şi adoptate în rândul utilizatorilor. Beneficiile serviciilor de tipul Software ca Serviciu (SaaS), precum scalabilitatea şi standardizarea acestora, încep să fie alese din ce în ce mai mult de companii. Adopţia în creştere de către clienţi a serviciilor de tipul Platformă ca Serviciu (PaaS) se datorează şi evoluţiei serviciilor de tipul SaaS. Pentru a dezvolta eficient aplicaţii software este necesară o platformă virtualizată performantă, disponibilă în modelul cloud, care să le ofere rapid utilizatorilor resursele de care au nevoie pentru a-şi atinge obiectivele de afaceri.

    • Aplicaţiile software trebuie dezvoltate astfel încât să poată fi implementate şi în cloud, simplu şi rapid. La nivel internaţional şi din ce în ce mai mult şi pe plan intern, se observă tendinţa companiilor de a-şi muta întregul flux de lucru în cloud, motiv pentru care aplicaţiile trebuie să fie proiectate în concordanţă cu această tehnologie. Mai mult decât atât, dezvoltarea unor aplicaţii high-end performante implică o gamă diversificată de resurse care pot fi utilizate eficient doar adoptând modelul cloud.

    • Cloud-ul hybrid va fi modelul de serviciu ales de companiile de tip enterprise. Cloud-ul hybrid reprezintă o combinaţie între cel public şi cel privat, oferind astfel beneficiile ambelor modele într-un singur serviciu, utilizându-se direct în cloud atât aplicaţiile fizice, cât şi infrastructura. Această ramură s-a dezvoltat intens şi va progresa şi mai mult, mai ales în mediile de afaceri de tip enterprise, ca rezultat al celor mai recente inovaţii în domeniu şi a faptului că oferă atât o platformă cloud externă, cât şi una internă, care pot fi modificate oricând în conformitate cu cerinţele individuale de business.

    „Ne aşteptăm ca de acum înainte să primim din partea clienţilor noştri cerinţe mult mai specifice în ceea ce priveşte implementarea proiectelor cloud. Profilul utilizatorului de servicii cloud a evoluat considerabil în ultimul an, în prezent acesta fiind mult mai informat despre ceea ce înseamnă şi ceea ce oferă modelul de livrare Cloud şi modul în care acesta răspunde nevoilor pe care le are”, a declarat Cătălin Păunescu, CEO Star Storage.

    Star Storage, compania românească de servicii de tehnologia informaţiei, deserveşte o bază mare de clienţi din sectorul privat şi public, oferind soluţii de stocare, protecţie, arhivare şi management al informaţiilor.

  • Guvernul croat va şterge datoriile a peste 60.000 de persoane

    Mişcarea face parte dintr-o încercare de a relansa economia şi de a ajuta familiile croate să obţină noi finanţări de la instituţiile bancare.

    Astfel, datoriile către bănci, companii din telecom sau furnizori de utilităţi vor fi “şterse” în urma înţelegerii dintre aceste companii şi guvern, suma totală ridicându-se la aproape 100 de milioane de euro. Pentru a putea primi acest ajutor, o persoană trebuie să nu aibă datorii mai mari de 5.000 de euro şi un venit lunar de maxim 200 de euro. De asemenea, cetăţenii care deţin proprietăţi sau au depozite bancare nu pot aplica pentru ştergerea datoriilor.

    “Estimăm că măsură va putea fi aplicată în cazul a peste 60.000 de croaţi”, a declarat Milanka Opacic, prim-ministru adjunct al statului croat. “Ei vor primi astfel şansa de a o lua de la capăt, fără povara datoriilor acumulate.”

    În iulie 2014, statul a blocat conturile a peste 300.000 de croaţi din cauza datoriilor acumulate.

    Parlamentul Croaţiei a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană de efectele deprecierii kunei, potrivit Mediafax.

    Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

    Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

    Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.