BusinessMagazin

Tag: business

  • Potenţialul nevăzut al comerţului online

    Mi-aduc aminte că eram în sufrageria partenerului meu şi făceam prima conferinţă cu clientul şi ne întrebam cum să bată camera ca să nu se vadă că e apartament şi să creadă că e firmă”, povesteşte despre debutul său antreprenorial Marius Panait, fost angajat în multinaţională.El a fondat împreună cu partenerul său de afaceri, Cristian Dumitrescu, în 2003 firma Entelion Software.

    Aceasta a ajuns la 200 de clienţi companii către care livrează soluţii software şi a avut anul trecut afaceri de 250.000 de euro (pentru anul în curs, antreprenorii estimează venituri de 300.000 de euro). Platforma Teamshare, o soluţie de comerţ electronic concepută în special pentru segmentul B2B (business to business) – producători, importatori şi distribuitori de produse, dar şi pentru segmentul de retail (magazine online) – generează mai mult de trei sferturi din veniturile firmei. Prin Teamshare, cei doi antreprenori au intermediat anul trecut tranzacţii în valoare de 33 milioane de euro pentru cei aproximativ 200 de clienţi.

    Marius Panait a terminat Facultatea de Automatică şi Calculatoare în 1994, într-o secţie ce se axa atât pe studiu de hardware, cât şi de software. Primul job în domeniu a fost ca programator al unor cititoare de senzori, într-o companie mică, privatizată după metoda MEBO. A lucrat acolo aproximativ şase luni, după care a devenit primul angajat al unuia dintre primii furnizori de internet privaţi din România, EUnet.

    „Eu şi directorul general al firmei lucram într-o cameră a unui apartament. A fost o perioadă extraordinară, la acel moment aduceam în România o ţeavă de internet care avea 128 kb, iar aceasta reprezenta capacitatea externă pe care o împărţeam către zeci de clienţi, or 128 kb reprezintă mult mai puţin decât avem noi pe mobil astăzi”, povesteşte el despre perioada de culturalizare a internetului în România din jurul anului 1995. Tot despre perioada respectivă îşi aduce aminte că firmele locale erau forţate de compania mamă sau de partenerii străini să folosească e-mailul, când varianta aceasta de comunicare nu devenise încă populară.

    Firma a evoluat şi, după ce a făcut parte dintr-un joint venture european, a fost vândută către KPNQuest, cel mai mare jucător din industrie, la rândul său format din alte două companii, firma olandeză KPN Telecom şi cea americană Qwest Communications. A urmat o perioadă de creştere accelerată a companiei, iar Panait a evoluat până în funcţia de country manager al acesteia, dupăce anterior lucrase vreme de doi ani ca director tehnic. Marius Panait îşi aminteşte că maximul afacerilor locale ale companiei ajunsese la circa 3,5 milioane de euro şi 20 de angajaţi. În 2002 însă, KPNQuest a falimentat la nivel european, iar acesta a fost unul dintre factorii ce au influenţat şi orientarea lui Panait spre antreprenoriat.

    A pornit Entelion Software alături de un fost coleg din cadrul KPNQuest, Cristian Dumitrescu, în sufrageria acestuia, livrând servicii software pentru un start-up din Marea Britanie. În continuare s-au axat pe livrarea de software la cerere, însă criza i-a îndemnat să se concentreze pe platforma Teamshare. „La începutul crizei noi ne axam pe o aplicaţie de CRM făcută de noi şi, în contextul în care majoritatea utilizatorilor de aplicaţii de CRM sunt oamenii de vânzări, unii dintre ei fost daţi afară, alţii s-au întors la exceluri, afectând astfel businessul pe care încercam să îl construim”.

    Aplicaţia CRM a Entelion avea şi unele componente de e-commerce, astfel că antreprenorii au luat decizia ca după 2009 să se concentreze pe această direcţie. Au creat astfel Teamshare, care funcţionează ca o singură aplicaţie pentru toţi clienţii. Platforma de comerţ electronic se integrează cu celelalte sisteme software folosite de companii, precum cele de contabilitate, gestiune stocuri şi facturare, plăţi online şi portaluri tip marketplace. Datele sunt comunicate în timp real între aplicaţiile integrate, eliminându-se astfel timpul de procesare a unei comenzi online. De asemenea, pe site se afişează în timp real modificările operate în sistemul de gestiune, precum disponibilitatea stocului sau schimbările de preţ.

    În cadrul Entelion lucrează acum nouă angajaţi, aleşi însă după exigenţele fostului country manager. „Nefiind o firmă care dezvoltămai ales proiecte la cerere, ci îşi dezvoltă propria platformă, echipa de dezvoltare trebuie să fie formată din profesionişti avansaţi.” Potrivit lui Panait, găsirea de angajaţi care să corespundă nevoilor firmei este dificilă, la fel ca pentru toate companiile ce activează pe această piaţă. „Eu asemăn ce se întâmplă pe piaţa de IT&C cu ceea ce s-a întâmplat şi în industria de textile, cu lohnul, imediat după Revoluţie: oriunde te duceai, era câte o fabrică de confecţii, iar acum au mai rămas câteva. Companiile se mută unde producţia este mai ieftină şi, ţinând cont de faptul că produsele pe care le fac ei nu sunt destinate pieţei locale, la fel se va întâmpla şi cu companiile din IT&C, se vor duce spre est.”

    În prezent, au 200 de clienţi, atât din România, cât şi din străinătate (Marea Britanie, Franţa, Rusia, Austria, Turcia şi Ungaria), cei din urmă reprezentând 25% din afacerile firmei. Clienţii sunt mai ales firme de import şi distribuţie de produse, atât B2B (business-to-business), cât şi B2C (business-to-consumer). Cel mai important client prin complexitatea proiectelor este firma austriacă Alcar, cu care a realizat proiecte în România, Turcia, Rusia, Franţa şi Grecia. Majoritatea proiectelor realizate pornesc de la câteva mii de euro şi pot ajunge la 20.000-30.000 de euro.

    Majoritatea clienţilor B2B vin din segmentele auto, cosmetice, agricultură, sănătate – în general bunuri de larg consum uşor de înţeles de utilizatorul final. Panait a observat că sectorul agricol este printre cele care înregistrează cele mai mari creşteri. „Se întâmplă lucruri, probabil s-au coagulat companiile, terenurile, s-a ajuns la mecanizare şi acum cresc serviciile conexe. Avem deja trei noi clienţi în zona aceasta – e o vânzare foarte tehnică, ce are nevoie de multă informaţie.

    Zona de sănătate – suplimente, home health, jucării, în principiu bunuri de larg consum – este mai uşor de înţeles de utilizatorul final.” Potrivit antreprenorului, piaţa de retail online, care include nu doar vânzarea de produse, cât şi cea de servicii, este de circa un miliard de euro. Zona de comerţ online tip B2B (business-to-business) însă nu este inclusă în această cifră, valoarea acesteia ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro. „Un produs care a ajuns să fie vândut în retail a fost cumpărat, în cele mai multe cazuri, de la un importator care le-a cumpărat tot printr-o platformă B2B”, explică el.

    Marius Panait este printre puţinii oameni din business care vorbeşte în termeni pozitivi despre criza economică, despre care spune că a fost un catalizator pentru serviciile lor: „Când ajung la noi, primele discuţii cu clienţii sunt legate de felul în care ar putea să îşi eficientizeze operaţiunile cu clienţii actuali. Deşi stăm bine la capitolul Internet, la nivelul aplicaţiilor suntem încă la început, procentul companiilor de distribuţie care folosesc o aplicaţie de e-commerce B2B fiind cuprins între 5 şi 10%; restul folosesc încă Excelul sau alte mijloace de a-şi gestiona operaţiunile”, descrie Panait potenţialul de creştere al afacerii.
     

  • Operatorul de curierat Sameday Courier a raportat un profit de peste 100.000 de euro în primul semestru al anului

    Sameday Courier (simbol bursier SDAY) a anunţat un profit pentru primul semestru al acestui an de 488.000 lei (circa 111.000 euro), mai mare decât cel înregistrat în întregul an 2014 (aproximativ 102.000 euro).

    „Faţă de perioada similară din 2014, profitul din primul semestru  din 2015 este mai mare cu peste 30%. Abordăm însă rezultatul cu echilibru. Ţinând cont de mărimea companiei, astfel de variaţii nu sunt surprinzătoare, un ecart de ordinul zecilor de mii de euro în plus sau în minus fiind normal în acest context”, a declarat Octavian Bădescu, antreprenor şi fondator al Sameday Courier.

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri din primul semestru al anului curent, aceasta a atins valoarea de 4,41 milioane lei (aproximativ 1 milion de euro), în creştere cu 28% faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea cifrei de afaceri a provenit din toate liniile de business, ponderea cea mai mare fiind generată de curieratul local, cu precădere de cel cu livrare în aceeaşi zi. Acest segment al livrărilor same day a înregistrat cea mai mare creştere, cu aproximativ 45% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au mai crescut şi livrările neadresate, distribuţia de pliante ş.a.

    Potrivit managementului companiei, cele mai multe solicitări provin din domeniul medical, din segmentul de e-commerce, dar şi livrările neadresate din partea retailerilor. Peste 50% din volumul business-ului este realizat în Bucureşti. „După integrarea sistemului Lokko, am devenit numărul 1 in livrările instant pe componenta colaborării cu restaurantele care au externalizat acest serviciu şi cu agregatorii de food-delivery. Ca urmare, gestionăm sute de comenzi de acest tip zilnic”, a declarat Baltaru.

    Pentru acest an, managerii Sameday Courier estimează o creştere a cifrei de afaceri a companiei peste media pieţei, urmând să se atingă un volum între 2 şi 2,5 milioane euro şi o profitabilitate de două cifre. „Avem o ţintă legată de profitul din acest an, care să permită păstrarea anumitor resurse la nivelul companiei pentru a ne continua atât dezvoltarea, cât şi asigurarea unor servicii de o calitate superioară clienţilor noştri, precum şi recompensarea investitorilor cu dividende, având un randament semnificativ, cuprinse în marja de 5-10%”, a apreciat Bădescu.

    Acesta a subliniat că se va continua procesul de consolidare a companiei, în contextul în care există o presiune puternică pe preţ. „Din fericire, piaţa de curierat este în creştere, probabil că în acest an se va situa în jurul valorii de 350 milioane euro. Pe noi ne preocupă foarte mult deţinerea unor poziţii semnificative pe anumite nişe”, a punctat oficialul Sameday.

    a jumătatea lunii februarie a acestui an, Sameday a devenit primul operator românesc de curierat rapid listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. În prezent, acţiunile Sameday Courier se tranzacţionează la un preţ de 8,73 lei, capitalizarea bursieră a companiei care operează acest brand (Delivery Solutions SA) fiind de 8,73 milioane lei.

    „Capitalizarea bursieră se apropie deja de 2 milioane de euro. S-au tranzacţionat până în prezent acţiuni în valoare de peste 1 milion lei, ceea ce pentru o companie de dimensiunea noastră, pentru o piaţă la început de drum precum AeRO, pentru lichiditatea de pe BVB, pentru România si întregul ei context, nu este puţin lucru. Nu trebuie uitat că s-a câştigat şi din punctul de vedere al vizibilităţii şi al poziţionării – Sameday Courier fiind prima companie românească listată pe AeRO, dar şi primul operator de curierat listat pe o bursă din România. Şi nu în ultimul rând, s-a câştigat mult şi prin faptul că inclusiv colegi ai noştri au devenit investitori, cumpărând acţiuni ale companiei”, a spus Bădescu.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport (temperatură, securitate etc.), în puncte dificile, la ore prestabilite, transport de obiecte fragile şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • Astăzi s-a lansat noul Windows

    Astăzi Microsoft lansează Windows 10, iar utilizatorii de Windows 7 sau 8 vor trece la următoarea variantă fără să-i coste un ban, upgradarea fiind gratuită.

    Trebuie precizat, totuşi, că nu toţi doritorii vor putea trece la Windows 10, acesta fiind lansat treptat de către Microsoft.
    Noul sistem de operare reuneşte sub pălăria aceleiaşi platforme familia de produse Windows, pentru PC, Mobile, Embedded, ba chiar şi Xbox One sau zona Surface. Windows 10 are o arhitectură universală, care va permite trecerea lejeră de la utilizarea cu mouse şi tastatură la cea touch şi va integra câteva facilităţi noi, cum este asistentul personal Cortana, un sistem de notificare care poate lucra cu mai multe dispozitive sau funcţiile din Xbox Live. De menţionat este faptul că asistentul personal, Cortana, nu va fi disponibil în România.

    Windows 10 se prezintă mai deştept şi mai frumos, acesta trecând printr-o serie de modificări de la versiunea anterioară.
    În primul rând, butonul de Start va reveni în colţul din stânga jos al ecranului, după ce acesta dispăruse în Windows 8, iar acesta va fi însoţit de o serie de îmbunătăţiri, o combinaţie între meniul clasic şi tilele folosite în versiunea actuală a sistemului de operare.

    Locul cunoscutului Internet Explorer este luat de Microsoft Edge, noul browser web al sistemului de operare; Testele au arătat că Edge este mai rapid decât predecesorul şi dispune de o serie de facilităţi cum sunt posibilitatea de a face notiţe pe paginile web, dar şi integrarea cu Cortana, asistentul digital, pentru o personalizare sporită.

    De asemenea, căutarea în Windows 10 va fi mai amplă, localizând fişiere ce sunt stocate pe hard disk, dar şi în cloud sau pe web.
    Din bagajul noului sistem de operare dispare Windows Media Center, iar actualizările se vor descărca automat, astfel încât sistemul să fie „la zi” în ceea ce priveşte siguranţa.

    O caracteristică a noului sistem de operare este modul Continuum, ceea ce face viaţa mai uşoară a utilizatorului care trece de la un desktop la o tabletă şi invers, de exemplu. Asta înseamnă că trecerea de la mouse şi tastatură la touch se va face fără probleme.
    Windows 10 va fi oferit în şapte versiuni. Versiunea de bază este Home, care va avea modulele software importante, Continuum, Hello, Cortana, Edge, Xbox Live, şi aproape toate serviciile familiare. Este versiunea destinată publicului larg şi va putea fi instalată pe sisteme desktop, pe laptopuri, pe sisteme hibride şi pe tablete cu ecrane mari.

    Windows 10 Pro este destinată companiilor mici sau utilizatorilor cu pretenţii mai ridicate. Pro va include facilităţi suplimentare din zona business şi permite compatibilitatea cu noul serviciu Windows Update for Business. Cea de-a treia versiune de care utilizatorii obişnuiţi vor fi interesaţi în mod direct este cea pentru platformele mobile, Windows 10 Mobile, care va fi instalată pe telefoanele mobile şi pe tabletele cu ecrane de mici dimensiuni. Platforma software Windows 10 Mobile va putea folosi doar aplicaţiile Universal Windows App şi va oferi modul Continuum pentru ataşarea la o tastatură sau un mouse.

    Celelalte patru versiuni care vor fi oferite includ trei varietăţi disponibile doar pentru organizaţii, adică Windows 10 Enterprise, Windows 10 Education şi Windows 10 Mobile Enterprise, iar cea de-a patra, Windows 10 IoT Core, va fi destinată sistemelor închise precum bancomatele, punctele de acces sau roboţii industriali.

    Windows 10 va fi disponibil în 190 de ţări şi cu 111 localizări lingvistice diferite.

  • Sucevenii de la Symmetrica ţintesc o cifră de afaceri peste 77 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul anterior

    Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate şi cel mai mare producător de pe plan autohton, a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi, astfel, îşi menţine previziunile privind evoluţia business-ului în 2015. Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica mizează pe continuarea trendului ascendent raportat la jumătatea anului şi ţinteşte o creştere a cifrei de afaceri anuale cu circa 5%, până la peste 77 de milioane de lei (cca. 17,3 milioane de euro).

     „Primul semestru al acestui an a adus o intensificare a cererii pe segmentul rezidenţial şi acest lucru a avut un impact pozitiv în evoluţia afacerilor Symmetrica. Astfel, în perioada ianuarie – iunie am înregistrat un business de 28,6 milioane de lei (cca. 6,5 milioane de euro)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica.

    Potrivit lui Bobu, proiectele rezidenţiale au reuşit, în această perioadă, să compenseze lipsa investiţiilor în infrastructură. Acesta a subliniat, de asemenea, că proiectele private sunt cele care pot susţine piaţa locală de pavele în acest an deoarece previziunile arată că proiectele publice nu vor primi finanţare până în 2016 când România va putea accesa fondurile financiare din partea Uniunii Europene alocate pentru perioada 2014-2020. De altfel, Sebastian Bobu a mai subliniat că, la nivel de piaţă, principala problemă înregistrată în primul semestru a fost lipsa lichidităţilor, aspect provocat în special de întârzierea plăţilor din partea clienţilor privaţi sau bugetari.

    În ceea ce priveşte volumele raportate în prima jumătate a anului, Symmetrica a  livrat peste 1 milion de metri de produse atât către proiecte private, cât şi pentru lucrări de reabilitare a trotuarelor din Suceava, Comăneşti, Piteşti, Bacău, Fălticeni şi Mangalia. În plus, produsele companiei au fost implicate în amenajarea complexului de apartamente Olimp – Blaxy şi a acceselor auto pentru parcări publice din toate regiunile ţării. În ceea ce priveşte estimările privind volumul de produse ce va fi livrat până la finele anului, reprezentantul companiei afirmă că, odată cu inaugurarea noii linii de producţie a fabricii din Ciociu, Jud. Bistriţa-Năsăud, şi cu lansarea noilor game de produse, acesta ar putea atinge peste 2,7 milioane de metri.

    Symmetrica este o companie  românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile,într-o gamă variată de forme şi culori. Aceasta a fost înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (60% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (40% din acţiuni). Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012) şi Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012).

    Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market, parcări cu pavele ecologice în Bucureşti etc. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitatea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice din întreaga ţară. 

  • Doi medici au transformat pasiunea pentru cai într-un business de un milion de lei

    Doi medici oftalmologi şi-au transformat pasiunea pentru echitaţie şi dragostea pentru cai într-un business care le aduce deja primul milion de lei. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea evenimentelor şi competiţiilor sportive de echitaţie, care în occident sunt deja trecute în calendarul executivilor de top, al oamenilor de afaceri şi al capetelor încoronate.

    Numele Ozanei Moraru şi cel al soţului său Cristian Moraru sunt strâns legate de medicină, mai exact de businessul Oculus, lansat acum mai bine de două decenii şi care cuprinde astăzi mai multe centre oftalmologice în Bucureşti, cu afaceri de peste 14,5 milioane de lei anul trecut. În urmă cu circa cinci ani însă, cei doi antreprenori au decis să îşi diversifice portofoliul şi să investească într-un centru de echitaţie la ieşirea din Bucureşti, îmbinând astfel pasiunea lor pentru hipism cu potenţialul unui domeniu încă nexploatat.

    Astăzi, clubul Equestria găzduieşte cursuri de echitaţie pentru amatori şi avansaţi, organizează competiţii sportive de echitaţie şi oferă găzduire în sistem de pensiune pentru circa 50 de cai pe lângă cei 24 ai companiei.

    „Din fericire, am ajuns la momentul în care principalele activităţi din viaţa mea – medicina şi pasiunea pentru echitaţie – se îmbină armonios, având un efect benefic una asupra celeilalte şi ambele asupra mea“, povesteşte Ozana Moraru. Ea recunoaşte că are un program destul de strict, pe care face eforturi să îl respecte şi astfel să îmbine utilul cu plăcutul. „La clinică îmi închei programul în jurul orei 15:00 şi îmi rămâne suficient timp pentru a mă duce la club, fie pentru a mă bucura de sport, fie pentru a rezolva alte sarcini administrative.“ Având în vedere că şi soţul său este medic, antreprenoarea recunoaşte că atât sala de operaţie, cât şi responsabilităţile din cadrul clubului de echitaţie sunt împărţite în familie.

    „Aventura“ în business a familiei Moraru începe în 1993, când un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. Acesta a fost doar începutul unui business care s-a dezvoltat treptat. Astfel, primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, profitul a apărut în 1999, iar concurenţa a început să îşi facă simţită prezenţa după anul 2000, potrivit unor informaţii oferite anterior de proprietarii Oculus.

    Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. O parte din câştigurile din medicină au fost investite în Equestria, amplasat la 17 kilometri de Capitală, în comuna Tâncăbeşti, acesta necesitând o investiţie iniţială de 4 milioane de euro. „Totul a început prin luarea unor lecţii de echitaţie. A urmat apoi cumpărarea primului meu cal. Au mai venit doi, apoi încă doi. De data aceasta, caii erau mai valoroşi, de performanţă.“

  • Softelligence: Până la sfârşitul anului, vom număra peste 100 de angajaţi

    Softelligence, companie specializată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii software de business, caută în următoarele luni ocuparea a minimum 25 de noi poziţii, estimându-se până la finalul anului un număr de peste 100 de angajaţi. În primele luni din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere accelerată, echipa dublându-se faţă de perioada similară din 2014.

    Cele mai multe poziţii vizează competeţe tehnice precum Java, .NET, JavaScript/angular.js, mărindu-se şi echipele de consultanţi tehnici şi ingineri Quality Assurance. Există oportunităţi de angajare şi în departamentele de vânzări, resurse umane şi marketing. Mai mult decât atât, alături de angajaţii cu experienţă, compania caută şi tineri pasionaţi de dezvoltare software, la început de carieră, pentru programe de internship şi practică plătite.

    În primul semestru din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere de 60% faţă de perioada similară din 2014, estimându-se pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 2 milioane euro.

  • O franţuzoaică a construit în România un business cu vinuri şi mâncare gourmet

    Anne Marie Rosenberg stă pe domeniul ei de patru hectare de lângă pădurea Cormorova şi încearcă să simtă mirosul mării, aflată la mai puţin de un kilometru de fosta casă de porumbei unde a decis, în urmă cu zece ani, că vrea să devină viticultor. Spune că a avut, „aşa ca oricine”, două vieţi. Prima este cea în care s-a născut într-o familie de viticultori francezi din regiunea Champagne, vinul fiind o tradiţie în familia ei de peste 10 generaţii.

    A urmat facultatea în Germania (a absolvit în urmă cu 15 ani), a lucrat în cadrul unui combinat siderurgic ca specialist de HR şi comunicare, a făcut apoi un master în marketingul vinului şi al băuturilor alcoolice, apoi a fost jurnalist specializat în vinuri, întâi la Londra, apoi în Atlanta, iar ultima sa experienţă din prima viaţă a fost una antreprenorială – un mic magazin de vinuri, la Paris, pe care l-a coordonat trei ani şi în care vindea şi vinuri româneşti.

    După anul 2000, a început a doua sa viaţă: a plecat din Franţa, atrasă de amintirea bunicului său român şi de o chemare interioară care îi spunea că România este de fapt acasă, şi a colindat Dobrogea în căutarea podgoriei perfecte. Nu a găsit-o, dar a găsit în schimb o fostă mică podgorie şi o casă de porumbei unde a decis că ar vrea să facă vinuri şi să dezvolte mica sa podgorie perfectă.

    Îşi rezumă primii ani ai aventurii antreprenoriale româneşti cu umor şi cu o voce scăzută marcată puternic de accentul franţuzesc: „În 2001 am venit în România, în 2002 am achiziţionat ferma cu multe ruine şi câteva hectare de vie plantată de 25 de ani, în 2006 am făcut primul vin, în 2007 am renovat o clădire unde am făcut restaurantul şi crama, iar în 2008 le-am deschis. Ulterior, am început să fac ce ştiu eu mai bine: vin şi mâncare”.

    Podgoria sa, alături de restaurant şi de cramă, poartă un nume inspirat de casa de porumbei pe care a găsit-o pe terenul viran din urmă cu 10 ani. La Clos de Colombes, Anne Marie Rosenberg a început să facă vin aşa cum ştia ea mai bine, deşi admite că „nu există reţetă pentru un vin perfect”. Ferma are 4 hectare, dar, pentru a ajunge la cantitatea de care are nevoie, antreprenoarea colectează struguri pentru echivalentul a încă trei hectare. A avut şi o experienţă neplăcută cu o podgorie, unde via i-a fost tăiată de nişte răufăcători, dar s-a redresat şi a ajuns să îmbutelieze anul trecut aproape 15.000 de sticle de vin. Totalul investiţiei la Clos des Colombes a fost de aproximativ 1 milion de euro, iar antreprenoarea a avut şi un credit pentru o parte din această sumă de la BRD, dar l-a plătit.

    Producţia se împarte în mai multe categorii, în funcţie de calitatea vinului. Antreprenoarea povesteşte că alege personal, în fiecare an, cel mai bun butoi de vin, din care se va face vârful de gamă, dar care va intra şi în componenţa vinurilor premium. Anul trecut, a câştigat competiţia butoaielor din cramă un pinot gris. La baza unei piramide imaginare se află ceea ce se numea înainte „vin de masă” şi acum se numeşte „vin de România”; acesta este vinul din care face cea mai mare cantitate, aproximativ 10.000 de sticle pe an.

  • Povestea nebună a unui milionar excentric: consuma cocaină, bea câte o sticlă de whisky zilnic şi a fost acuzat de crimă

    John McAfee a construit una dintre cele mai importante companii de securitate cibernetică din lume, însă viaţa sa în afara companiei este ceea ce l-a transformat într-o legendă.

    Născut în Marea Britanie, John McAfee s-a mutat în Virginia, Statele Unite alături de părinţii săi când era doar un copil. Când avea doar 15 ani, tatăl său, alcoolic, şi-a pus capăt zilelor. A fost o perioadă extrem de dificilă, pe care omul de afaceri spune că şi-o aminteşte în fiecare zi.

    McAfee a urmat cursurile Roanoke College, unde şi-a dovedit încă de la început spiritul antreprenorial. Primul său business a fost de vânzare a revistelor din uşă în uşă, activitatea care i-a adus o sumă considerabilă de bani.

    A învăţat bazele programării la finele anilor ’60, atunci când a lucrat la o companie specializată în cartele pentru calculatoare. A plecat apoi la Missouri Pacific Railroad, unde a implementat un sistem de automatizare a orarului de călătorie. În acea perioadă McAfee a început să consume droguri, mergând deseori la muncă într-o stare ce nu îi permitea să îşi facă treaba.

    În anii ’70 s-a mutat în Silicon Valley, unde a ocupat diverse poziţii în cadrul unor companii de software. Dependenţele sale au devenit extrem de periculoase: în timp ce lucra pentru compania americană Omex, obişnuia să consume cocaină şi să bea câte o sticlă de whisky zilnic. În cele din urmă a conştientizat situaţia în care se afla şi a cerut ajutor.

    După reabilitare, McAfee s-a angajat la Lockheed. În 1986 a citit un articol despre viruşi, iar acest lucru l-a determinat să pună bazele unei companii specializată în combaterea infracţiunilor cibernetice. La începutul anilor ’90, compania McAfee avea venituri de peste 5 milioane de dolari pe an. În 1996, la zece ani de la fondarea companiei, antreprenorul şi-a vândut acţiunile pentru 100 de milioane de dolari.

    Criza financiară din 2008 l-a afectat puternic, pierzând peste 90% din averea sa. S-a mutat în Belize, încercând să pună bazele unei companii farmaceutice. Acolo a suferit o depresie, fiind la un moment dat suspectat chiar de crimă.

    McAfee s-a întors în 2013 în Statele Unite şi duce o viaţă aparent liniştită, departe de camerele de televiziune. Mare parte a vieţii sale rămâne însă un mister.

  • Întreaga economie mondială explicată într-o hartă simplă

    O hartă realizată de HowMuch.net aduce o nouă perspectivă asupra economiei mondiale, graficul fiind alcătuit din informaţii care arată cum se prezintă PIB-ul fiecărei ţări în funcţie de contribuţiile aduse de serviciile, industria şi agricultura fiecărui stat, relatează Business Insider.

    Mărimea ţării, economia acesteia şi inflaţia din zona respectivă, determină felul în care a fost realizată harta, care conţine informaţii despre fiecare stat, în funcţie de PIB (produsul intern brut).

    Vedeţi harta la dimensiune mare aici

  • Alcatel-Lucent şi Vodafone testează în premieră o tehnologie pentru a livra o conexiune mai rapidă la internet mobil

    Prin utilizarea tehnologiei TWDM-PON (Time and Wavelength Division Multiplexed Passive Optical Networks) dezvoltată de Alcatel-Lucent, traficul de date al Vodafone va atinge o viteză în reţea de până la 40 de gigabiţi pe secundă – 10Gbps per lungime de undă – în plus faţă de infrastructura de fibră deja existentă, livrând cele mai bune servicii comerciale utilizatorilor finali.

    Noua tehnologie reprezintă doar începutul unei ere noi de servicii de date adresate utilizatorilor rezidenţiali şi business, în acelaşi timp. Cu peste 446 de milioane de clienţi de date mobile în toată lumea, TWDM-PON va juca, de asemenea, un rol important în strategia Vodafone de a aborda lăţimea de bandă necesară pentru a sprijini nevoile în creştere ale clienţilor săi care migrează către serviciile mobile 4G.

    Testarea soluţiei pe teren se bazează pe succesul înregistrat în laboratoarele Vofadone din Vigo, Spania, unde tehnologia dezvoltată de Alcatel-Lucent a atins o viteză de transmisie de date de până la 20Gbps peste două lungimi de undă. Cu tehnologia TWDM-PON, Vodafone poate creşte capacitatea reţelei, converge serviciile de business şi consumer, obţine reduceri de costuri operaţionale şi genera oportunităţi pentru noi venituri, folosindu-şi reţeaua de fibră existentă.