BusinessMagazin

Tag: vaccinare

  • Rafila:Trebuie vaccinate cinci milioane de persoane, ca să sperăm că vom obţine imunizarea colectivă

    Trebuie vaccinate cinci milioane de persoane pentru a obţine imunizarea colectivă până la sfârşitul lunii septembrie, ceea ce înseamnă 50.000 de persoane pe zi, spune Alexandru Rafila. El crede că actuala campanie de vaccinare e solemnă, nu empatică.

    Alexandru Rafila speră ca rata de vaccinare anti-Covid-19 să devină mai eficientă.

    „Sperăm să îşi îmbunătăţească performanţa. În mod evident, trebuie să ajungem la un număr mult mai mare de persoane vaccinate în fiecare zi, ca să putem să sperăm că vaccinăm măcar cu vaccinurile de la Pfizer şi de la Moderna circa cinci milioane de persoane până în luna septembrie. Asta înseamnă că măcar 50.000 de persoane trebuie vaccinate în fiecare zi şi cu cât începe mai rapid cea de-a doua etapă, cu programarea prin intermediul medicilor de familie sau direct pe site-ul legat de această vaccinare, cred că ar fi mai bine”, afirmă la RFI deputatul PSD Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

    El crede că ar fi nevoie de o campanie de informare reală pe tema vaccinării anti-Covid-19.

    „Important este ca această campanie de vaccinare să meargă în paralel şi cu o campanie de informare reală, nu doar de promovare a vaccinării, ci de informare a populaţiei, care să fie ţintită pentru fiecare categorie de populaţie, pentru că lucrurile sunt foarte diferite între mediul rural şi cel urban, între categorii defavorizate sau alte categorii de persoane”, adaugă Rafila.

    În opinia sa, campania actuală de informare pe tema vaccinului anti-Covid-19 nu a fost empatică: ”Clipurile doar au încurajat lumea să se vaccineze. Mie mi se pare că nu prea au fost empatice, au fost solemne, dacă vreţi, mai puţin empatice. (…) Dacă lucrurile se desfăşoară bine şi într-adevăr va exista nu numai entuziasm, ci şi profesionalism în gestionarea acestei campanii de vaccinare, ar trebui ca până la sfârşitul lunii septembrie să se întâmple acest lucru (imunizarea colectivă”, conchide Alexandru Rafila.

  • Ce spune IPS Teodosie cu privire la vaccinare

    „Cu privire la vaccinare, noi nu spunem nici da, nici nu. Cu adevărat este aici competenţa medicilor. Cum să spun eu că sunt competent în privinţa vaccinului? Orice extremism nu e de bun augur. Orice pacient ia de la medicul său o recomandare pentru un vaccin, pentru o boală. De aceea, iată, cum spune Sf Pavel, bine e şi aşa, şi invers. De aceea, fiecare este liber să o facă – nu putem interzice, nici nu putem promova, fiindcă nu suntem specialişti. (…) Trebuie să facă fiecare după sfatul medicului şi după conştiinţa sa”, spune IPS Teodosie.

    El precizează că „deocamdată” nu se vaccinează, fiindcă are alergii.

    „Zilele acestea am citit mai multe studii medicale, pentru că trebuie să dau un răspuns, dar un răspuns categoric nu pot să am, că nu are bimeni, niciun medic nu va spune că 100% va ajuta acest vaccin. (…) Noi transmitem un adevăr elevat absolut, pe când medicamentele sunt relative. Patriarhia ne-a dat o recomandare, şi e normal să ne dea, că e o boală şi noi ne implicăm în boală. Cel mai mult vindecă rugăciunea, mai mult decât vaccinul”, adaugă IPS Teodosie.

  • Tudose: 100 000 de vârstnici şi bolnavi cronic sunt expuşi unui risc mortal

    „Vaccinarea: neputinţă sau nepăsare? După primele două săptămâni de vaccinare, au rămas peste 100 000 doze nefolosite. 100 000 de vârstnici şi bolnavi cronic sunt expuşi unui risc mortal, din cauza rigidităţii organizatorice vecine cu scleroza. Există vreo explicaţie raţională pentru faptul că avem stocuri de vaccin, în timp ce abia s-a definitivat lista bolilor cronice incluse în etapa a doua de vaccinare, etapă care va fi devansată în sfârşit – dar tot nu va începe mai devreme de vineri? Pe o procedură la care <încă se lucrează>… Ce vaccinează România în săptămâna asta?”, scrie pe Facebook Mihai Tudose.

    El spune, ironic, că în România organizarea a devenit scop în sine, iar responsabilii de vaccinare sunt mari teoreticieni ai managementului campaniei de imunizare.

    „În schimb, practica omoară români. La propriu! În acest timp, Angela Merkel avertizează că săptămânile următoare va urma <faza cea mai dură a pandemiei>. Iar Guvernul României stă cu vaccinul în depozite… Cine răspunde pentru cardiacii, diabeticii şi dependenţii de dializă care pier cu zile în timp ce <deştepţii> încă se gândesc la ce o să facă… ieri! Sau, poate, ei guvernanţii sunt deja imuni! Imuni la suferinţa altora..”, conchide fostul premier.

  • Patriarhia Română anunţă că se implică în informarea credincioşilor despre vaccinare

    Purtătorul de cuvânt al Patrarhiei Vasile Bănescu, a anunţat, luni, că Biserica Ortodoxă Română, ca şi toate celelalte culte religioase din România, a primit broşura informativă „Vaccinarea împotriva COVID-19 ÎN ROMÂNIA – Gratuită, Voluntară, Sigură”.

    „Acest material informativ a fost transmis în această perioadă tuturor ierarhilor din Patriarhia Română. În acest sens, nu în altul, Biserica se implică în absolut firescul demers de informare a clericilor şi credincioşilor ei cu privire la această vaccinare. Opţiunea pentru vaccinarea cu actualul vaccin anti-Covid trebuie să se configureze pentru fiecare dintre noi în cadrul limpede al unei serioase, substanţiale informări, nu dezinformări, evitându-se astfel zona speculaţiilor excesive şi a extremelor. Doar cineva bine informat din surse sigure, credibile, validate instituţional, poate lua o decizie adecvată, menită să îi protejeze sănătatea personală şi pe a celor din jur”, a anunţat Vasile Bănescu.

    Ministerul Sănătăţii anunţa că încheie duminica şi săptămâna trecută „cu bucurie şi cu multă speranţă pentru creştinii ortodocşi sau catolici din România şi de pe întreaga planetă”.

    „Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a anunţat că Biserica Ortodoxă Română va difuza materiale informative despre vaccinare în eparhii, printr-o broşură intitulată <Vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Gratuită. Voluntară. Sigură>. Papa Francisc a anunţat că se va vaccina imediat ce îi va veni rândul. Papa a spus: <Dintr-o perspectivă etică, cred că toată lumea ar trebui să se vaccineze. Este decizia etică pentru că pariezi cu sănătatea ta, cu viaţa ta, dar pariezi şi cu viaţa celor din jurul tău>. Numai împreună, indiferent de religie şi credinţă, vom reveni la normalitate!”, a fost mesajul Ministerului Sănătăţii.

     

  • Ce va fi în 2021? Greu de prezis

    „Suntem condamnaţi să fim primii care cred în businessul nostru”, spun antreprenorii şi managerii care au răspuns exerciţiului propus de Business Magazin de a contura imaginea anului 2021.

    Incertitudine. Reconstrucţie. Încredere. Revenire. Teamă. Adaptare. Lista cuvintelor care caracterizează anul 2021 rămâne deschisă, dar, după cum spune Octavian Radu, antreprenor călit în lupta cu crizele economice, 2021 va fi un an „de destin”, un moment al adevărului pentru multe businessuri, unele din ele ţinute în viaţă cu perfuzii primite sub forma programelor de sprijin în 2020.

    Ce va fi în 2021? Greu de prezis. Mai ales după un an 2020 pe care companiile l-au început cu gândul la creştere, cu planuri de investiţii, cu încredere. Lockdown-ul din martie şi urmările pe care criza sanitară le-a lăsat în economie îndeamnă acum la multă prudenţă.

    „Trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem bine capitalizaţi”, spune Nicolae Duşu, acţionar al Celco, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa materialelor de construcţii, cu afaceri din acest sector de 154 de milioane de lei în 2019.

    Economia ar urma să crească cu o rată cuprinsă între 3% şi 5% în acest an, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale.

    „Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică”, explică Bogdan Belciu, partner al Boston Consulting Group.

    Cursul valutar este aşteptat să rămână stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu moneda unică.

    De unde pornim însă în acest an? De la pieţe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut. Există două sectoare de activitate cu reduceri de 60%, adică activităţile de turism şi transporturile aeriene, în timp ce 13 sectoare au avut diminuări de 20%. În ceea ce
    priveşte creşterile, acestea au fost înregistrate în construcţii, fabricarea de tutun, servicii medicale şi în domeniul IT.

    Pornim de la un PIB care a scăzut cu 5,1% în primele nouă luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, de la o industrie auto, motor al economiei în mod normal, care a pierdut într-un singur an 5 miliarde de euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România.

    „Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni”, spune Stelios Savva, CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice.

     

     

    Raul Ciurtin 

    este proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods. El este totodată unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, cunoscut drept artizanul dezvoltării Albalact în liderul pieţei de lactate. Businessul a fost apoi vândut către gigantul francez Lactalis, iar Ciurtin a dezvoltat Prefera Foods.

    „Anul 2021 va fi marcat de incertitudini legate de terminarea sau nu a pandemiei. Cred că acest lucru va influenţa major comportamentul de consum, în multe domenii. Cel mai mare semn de întrebare e dacă guvernul reuşeşte să se ţină de promisiune, adică să nu umble la taxe şi să operaţionalizeze toate programele cu fonduri europene. Dacă va reuşi, cu siguranţă va fi un moment pe care nici un jucător din economia românească nu ar trebui să-l piardă! Ci din contră, ar trebui să-şi regândească strategia şi să facă investiţii, accesând aceşti bani.”

     

    Dragoş Petrescu

    este fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă. Prin prisma businessului pe care l-a dezvoltat, el este totodată unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali.

    „Anul 2021 va fi un an de reconstrucţie. Sunt tendinţe şi obiceiuri de consum schimbate radical, iar acest lucru schimbă şi regulile jocului antreprenorial. Mai mult ca oricând, capacitatea de adaptare a antreprenorului va fi pusă la încercare. În industria ospitalităţii există o cerere neaşteptată pentru ieşit în oraş sau plecat în vacanţe, de aceea preconizez că în trimestrul al doilea va fi explozie în restaurante, cu o presiune mare pe angajaţii împuţinaţi. Văd totuşi că moralul este ridicat datorită startului vaccinării. Astfel, per ansamblu, trimestrele trei şi patru le văd apropiate de 2019 ca potenţial. Cine îşi asigură o poziţie pe piaţă va fi câştigător. Văd că jucători noi iau locul celor înfrânţi de pandemie, iar livrarea la domiciliu nu îşi va pierde segmentul câştigat. Un segment de 20% din piaţa de food-service nu este de neglijat. Per total piaţă, cred că vom ajunge la încasări de 2,2 mld. euro în 2021, faţă de 3 miliarde de  euro în 2019. Cele mai mari temeri ale mele în 2021 sunt impredictibilitatea legată de o potenţială revirusare în afara protecţiei vaccinului actual, scăderea veniturilor clienţilor angajaţi în sectorul public şi dificultatea reconstrucţiei echipelor pierdute în pandemie.”

     

    Octavian Radu

    este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post. El are şi afaceri în agricultură – plantaţii de afine – şi un hotel cumpărat acum un an la Sinaia.

    „Anul 2021 va fi un an «de destin»: se restrânge răspândirea Covid-19 datorită vaccinurilor sau vine o nouă panică de la eventuale mutaţii ale virusului, nu doar mai infecţioase, ci şi mai mortale? Totuşi, nu ştiu dacă îndatorarea globală din 2020 poate fi repetată încă o dată.

    Noi, ca antreprenori, avem capacitatea de a ne adapta relativ repede, spre deosebire de firmele globale. Acest aspect va conta, mai ales dacă schimbările legate de Covid-19 vor fi de durată. Totuşi, noi, antreprenorii, nu avem resursele lor financiare pentru a implementa «adaptarea». După criza din 2009, antreprenoriatul a ieşit mult mai dărâmat decât transnaţionalele.

    Anul 2020 a fost pentru majoritatea firmelor mele un an bun. Am certitudinea că oamenii vor mânca în continuare, vor citi în continuare (sau mai mult), vor merge în continuare cu maşina, vor trimite şi primi facturi. Iar firmele noastre servesc în aceste domenii.”

     

    Dragoş Anastasiu

    este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din turism, ce deţine în Delta Dunării resortul Green Village. El este totodată acţionar în proiectul Valea Verde din Transilvania.

    „Anul acesta va fi mai bun, astfel că anunţul începerii vaccinării oferă un confort psihic oamenilor care îşi doresc să plece. Turismul se va aşeza pe o nouă şină pentru că românii vor descoperi mai mult România şi o să descopere mai mult turismul de bună calitate pe care România îl poate promova. Dacă la schi şi la litoral nu suntem campioni, în schimb, la turismul de nişă, ecoturismul, suntem.“

     

    MIrcea Turdean

    conduce operaţiunile Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice, companie ce are în portofoliu brandurile Farmec şi Gerovital, cu o istorie de câteva zeci de ani. Farmec Cluj s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, atacând segmente de piaţă noi şi dezvoltând produse pentru a se lupta de la egal la egal pe o piaţă puternic concurenţială.

    „Am setat un buget de venituri şi cheltuieli cu o creştere mică a cifrei de afaceri, în conformitate cu inflaţia estimată pentru anul 2021. Bineînţeles că va fi un an greu, vânzările, mai ales la produse cosmetice, nu vor avea creşteri, ba chiar poate chiar scăderi. Totuşi, noi sperăm ca prin planul de lansări şi modernizări să introducem produse noi, adaptate pieţei, mai ales celei din România. E vorba de produse care să ţină cont de cerinţele consumatoarelor/consumatorilor noştri, vorbim de cosmetice eficiente, care să aibă preţuri accesibile, mai ales în contextul crizei economice care va continua din 2021 probabil în primele trimestre şi care va influenţa bugetul fiecărei familii. Ori noi, cu produsele care le producem, suntem exact în targetul consumatorilor şi al timpurilor de azi.”


     

    Bogdan Belciu

    este Partner Boston Consulting Group.

    „E foarte multă incertitudine în 2021. Sunt vaccinuri aprobate, în fază de testare, dar sunt semne de întrebare care persistă legate de eficienţă, de rapiditatea cu care se vor administra, sunt multe elemente neclare. Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică. O planificare eficientă este cea bazată pe scenarii, identificăm două-trei scenarii şi ne modelăm activitatea în acest context. Să fim pregătiţi în condiţiile în care lucrurile sunt mai dificile sau dimpotrivă când dinamica este una pozitivă.”

     

    Selios Savva

    este CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice. Alexandrion Group este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri. Grupul are şi operaţiuni de import pe această piaţă şi are totodată producţie de vin sub umbrela Iconic Estate.

    „Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni. Noi ne bugetăm o creştere moderată a business-ului nostru în 2021, o parte a acestei dezvoltări fiind generată de creşterea organică a produselor noastre existente, iar cealaltă de noi lansări de produse pe care le planificăm pentru anul viitor.”

     

    Ştefan Mandachi

    este proprietarul lanţului de restaurante Spartan, ce numără peste 50 de unităţi. Compania este unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de profil atât după numărul de unităţi, cât şi după cifra de afaceri. Omul de afaceri mai are şi alte businessuri precum cele din industria hotelieră.

    „Dacă Guvernul României nu pune piedici (mediului de business – n.red.), nimic nu mă poate opri, ca antreprenor, să dezvolt puternic toate brandurile pe care le-am fondat şi pe care le conduc. Mă simt foarte bine pregătit, vreau să muncesc cât mai mult, îmi place ceea ce fac, am construit echipe şi sisteme în ani de zile. M-am autoeducat şi am trecut prin numeroase eşecuri, aşa că anul 2021 poate să fie prosper. Cred însă că guvernul ar trebui să reducă taxele pe salarii în industria HoReCa, este absurd să ne taxezi şi ulterior să ne restitui aceiaşi bani. Ipotetic vorbind. Mai cred că trebuie subvenţionate chiriile la malluri deoarece foarte mulţi comercianţi din food-courturi nu mai au de multă vreme fonduri pentru a onora debitele, care s-au majorat enorm pe fondul închiderii forţate a locaţiilor în lockdown. Sunt utile şi fonduri guvernamentale pentru readaptarea restaurantelor cu coridoare de plastic, circuite, terase şi protecţii, dar e necesară şi urgentarea şi aplicarea efectivă a sprijinului de 20% din cifra de afaceri. Plafonarea la 800.000 euro a acestei contribuţii este în dezacord cu realitatea. Noi am avut diferenţe mult mai mari, care se datorează doar faptului că am fost închişi prin lege. Până la urmă este binevenită şi această sumă, dar cu cât o amână, cu atât de afundăm.”

     

    Monica Cadogan

    este CEO şi fondator al Vivre, unul dintre cei mai mari retaileri online de mobilă şi decoraţiuni din România.

    „Cred că 2021 va începe cu un ton optimist – autorizarea vaccinurilor în majoritatea ţărilor înseamnă că vedem luminiţa de la capătul pandemiei şi că, în sfârşit, avem o soluţie aplicabilă la scară largă. Cel mai bun lucru care se va întâmplă este că în sfârşit comunicarea se va orienta pe soluţii şi planuri concrete în zona de reconstrucţie/ re-aşezare, adică se va dezgheţa economia. Cu siguranţă anumite industrii vor ieşi din această perioadă de restricţii profund schimbate. Este cazul HoReCa, transportul de persoane, organizarea de evenimente sau serviciile medicale. Deja sunt mulţi actori care au închis sau se zbat pentru supravieţuire. Alte industrii vor avea o nouă audienţă, mărită – învăţatul la distanţă, e-commerce, curierat/livratori, platforme care să susţină comunicarea şi (deja) trec prin provocările creşterii. Cel mai pesimist scenariu pentru 2021 este că se menţine incertitudinea şi starea aceasta de aşteptare. Atât economic, cât mai ales moral este dureros să nu ştii ce va fi mâine, să nu poţi acţiona sau să ţi se schimbe „peste noapte” toate realităţile.”

     

    Grigore Horoi

    este preşedinte al grupului Agricola din Bacău, una dintre cele mai mari zece companii antreprenoriale din industria alimentară locală.

    „Cel mai important element pentru 2021 este încrederea. Noi avem aşteptări de încredere de la toţi partenerii noştri, inclusiv de la consumatori, suntem datori să fim primii care au încredere în businessul nostru. Ne construim bugetele cu reţinere având o expertiză a anului care s-a încheiat, învăţând din experienţă, facem lucruri echilibrate. Aşa cum sunt creionate bugetele noastre acum, toate sunt cu mici creşteri în 2021 faţă de anul trecut şi reflectă în primul rând efortul nostru de adaptare care s-a manifestat în 2020.”

     

    NIcolae Duşu

    este preşedinte al consiliului de administraţie al Celco, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa materialelor de construcţii.

    „Una dintre temerile pe care le am este legată de ce se va întâmpla într-o economie care a fost împinsă cu foarte multe fonduri, împinsă cu relaxări la primirea banilor. Factorul determinant în dezvoltarea unei economii sunt investiţiile, care înseamnă creaţie şi asumare, modul acesta de a împinge consumul este o soluţie intermediară doar. Greul se va vedea abia acum. Au fost multe fonduri eliberate de Guvern, facilităţi oferite de bănci pentru antreprenori şi pentru populaţie. Însă toate acestea se vor opri pentru că nu poţi să mergi la nesfârşit cu bani aruncaţi în piaţă. Noi trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem la fel de bine capitalizaţi.”

     

    Doru Simiz

    este administrator al Pandora Prod, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de textile, cu afaceri de 145 mil. lei în 2019 şi 750 de salariaţi în prezent.

    „Pe o scădere puternică a consumului, previziunile nu pot fi generate de istoricul companiei, încercăm să facem scenarii. Industria textilă din România în acest context are şi avantaje date de proximitatea pieţei, însă venind din spate de câţiva ani cu o creştere a costurilor, acest lucru ne face să nu mai fim la fel de competitivi cu produsele venite din Orient. Ne aşteptăm la un scenariu în care va trebui să lucrăm şi patru zile pe săptămână, ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în 2020 şi ne e greu să credem că 2021 va veni cu mari diferenţe.”

     

    Călin Fusu

    este antreprenor şi fondatorul platformei de recrutare BestJobs şi al grupului Neogen.

    „O evoluţie interesantă (în 2021 pe piaţa muncii – n.re.d) este creşterea folosirii de personal colaborator, plătit pe proiecte, pe o anumită perioadă de timp, pe oră. Asistăm la creşterea importanţei acestor metode de colaborare parţiale, facilitată şi de faptul că muncim de acasă. Dacă îşi termină bine treaba şi la timp, angajaţii au posibilitatea să mai câştige nişte bani în plus oferind servicii către alte companii. Totodată, probabil că vom asista la o continuare a tendinţelor de anul trecut. Unele dintre companii vor fi în continuare afectate, unele vor opri angajările, în timp ce altele le vor creşte, fiind afectate pozitiv de pandemie. Tot mai mulţi oameni caută de lucru, fie pentru că au fost reduse salariile, fie că au fost reduse posturile. Numărul de aplicări a crescut de patru ori faţă de perioada de dinaintea pandemie. În 2021, sectorul IT&C rămâne cam la fel ca în anii trecuţi, tot mai mulţi şi-au dat seama că este foarte importantă componenta aceasta tehnologică. Deşi pare că băncile au avut de suferit, cresc fintech-urile, apar companii noi care au nevoie de profesionişti, lucrurile se schimbă în un mod destul de accelerat. Transporturile, ecommerce-ul, livrările la domiciliu au crescut foarte bine în 2020 şi ne aşteptăm să crească în continuare.”

     

    CE VA FI ÎN 2021. MACRO, FISCALITATE ŞI BĂNCI

    ►Economia ar urma să crească cu 3-5%, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale. După primele nouă luni din 2020, PIB-ul avea o scădere de 5,1%.

    ►Cursul valutar va rămâne stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu monedă unică.

    ►Deficitul bugetar s-ar putea să se reducă la 7% din PIB, de la 9% din PIB în 2020.

    ►Salariile bugetarilor îngheaţă.

    ►Datoria statului va continua să crească cu încă cel puţin 100 mld. lei, până spre 60% din PIB.

    ►Şansa României stă în atragerea fondurilor europene: pentru investiţii, infrastructură, şcoli şi spitale.

    ►Rata NPL poate să revină pe creştere în 2021, după expirarea moratoriului de amânare a ratelor la credite, prelungit şi în acest an.

    ►BNR poate menţine dobânda-cheie la 1,5% sau poate să mai opereze ajustări, pe lângă controlul lichidităţii.

     

    CE VA FI ÎN 2021. OAMENI ŞI COMPANII

    ►Se vor deschide în continuare aproape 500 de magazine noi, în special pe format mic – proximitate şi supermarketuri.

    ►Telemunca va continua şi în 2021. Procentul angajaţilor români care lucrau de acasă a ajuns la 24%.

    ►Vor apărea insolvenţe în rândul firmelor slab capitalizate, după ce 2020 a fost anul cu cel mai redus număr de companii intrate în insolvenţă din ultimul deceniu.

    ►Va creşte interesul pentru case, în detrimentul apartamentelor, după o perioadă lungă de „work from home“ în care oamenii au realizat cât de important este spaţiul de acasă.

    ►Circa 65% dintre hotelieri spun că mai rezistă până în martie fără sprijin din partea statului.

    ►O listare de succes a UiPath la New York va crea un nou val de milionari din IT în România, care vor plasa bani în noi proiecte hi-tech.

    ►Agenţia de cybersecurity a UE, de la Bucureşti, va aduce în Capitala României toate marile companii de securitate cibernetică din lume.

  • Câţi bani primeşte personalul medical implicat în campania de vaccinare

    Potrivit Ordonanţei de Urgenţă citite în primă lectură în ultima şedinţă de Guvern, cheltuielile privind plata personalului medico-sanitar şi auxiliar sanitar, cu excepţia personalului delegat sau detaşat, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID 19 se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi de la bugetul autorităţilor administraţiei publice locale.

    Proiectul obţinut de jurnaliştii Aleph News prevede că personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar implicat în vaccinare în cadrul centrelor, cu excepţia personalului delegat sau detaşat, va fi plătit pentru timpul efectiv lucrat la un tarif orar diferenţiat.

    Un medic ca primi 100 de lei pe oră, un asistent medical – 50 de lei pe oră, iar registratorii vor primi 25 de lei pe oră.

    Pentru activitatea prestată de medicii de familie, în vederea informării, programării la vaccinare, monitorizării şi raportării reacţiilor adverse pentru persoanele aflate pe listele proprii de asiguraţi, aceştia beneficiază de un tarif pe serviciu.

    Pentru primii 25% din numărul total al asiguraţilor înscrişi pe lista proprie eligibili la vaccinare, în funcţie de tipul de vaccin utilizat, medicii de familie vor primi 30 lei/serviciu. Peste pragul de 25%, tariful pe serviciu se ajustează astfel: pentru intervalul dintre 25,001% – 45% din numărul total al asiguraţilor înscrişi pe lista proprie eligibili la vaccinare, funcţie de tipul de vaccinul utilizat – 40 lei/serviciu, pentru intervalul dintre 45,001 % – 65% din numărul total al asiguraţilor înscrişi pe lista proprie eligibili la vaccinare, funcţie de tipul de vaccinul utilizat – 50 lei/serviciu, iar pentru intervalul de peste 65% din numărul total al asiguraţilor înscrişi pe lista proprie eligibili la vaccinare, funcţie de tipul de vaccinul utilizat – 60 lei/serviciu.

    Tarifele sunt aplicabile inclusiv pentru administrarea vaccinului de către medicul de familie, în cabinetul propriu, în condiţiile stabilite prin Strategia de vaccinare împotriva COVID 19 în România.

    Proiectul de OUG prevede şi plată pentru medicii de familie care acordă servicii persoanelor care nu au un medic de familie sau pentru cazurile în care medicul de familie nu asigură aceste servicii în termen de maxim 20 zile de la demararea fiecărei etape de vaccinare. Pentru informare, programare monitorizare şi raportare a reacţiilor adverse tariful este de 1 5 lei /serviciu, iar în cazul în care medicul de familie realizează în cabinetul propriu vaccinarea propriu-zisă tariful este de 30 lei/serviciu.

    Pentru funcţionarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19, din bugetul Ministerului Sănătăţii se asigură fondurile necesare finanţării cheltuielilor prevăzute în Programul naţional de vaccinare, pentru activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 şi cheltuielilor privind plata personalului medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 organizate în cadrul unităţilor sanitare, prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza solicitărilor CNAS formulate în acest sens.

    Ordonanţa de urgenţă ar urma să intre în dezbatere şi votare în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare.

  • Ministerul Sănătăţii, acuzat de primari că i-a pus să organizeze şi să doteze centrele de vaccinare fără a le da bani

    Asociaţia Municipiilor din România solicită Ministerului Sănătăţii asigurarea resursei financiare aferente pentru organizarea, dotarea şi operaţionalizarea centrelor de vaccinare precum şi pentru plata personalului medico-sanitar şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor.

    Asociaţia Municipiilor din România arată, într-un comunicat, faptul că bugetele administraţiilor publice locale se vor adopta la 45 de zile de la adoptarea legii bugetului de stat pentru anul 2021 (cel mai probabil martie, aprilie, 2021). De asemenea, cheltuielile aferente procesului de vaccinare transferate fără resursă financiară în sarcina administraţiilor publice locale vor împiedica administraţiile locale să asigure finanţarea corespunzătoare a altor obligaţii şi servicii legale oferite cetăţenilor.

    Citiţi articolul integral pe Aleph News 

  • Ţara care vrea să creeze un ”paşaport de vaccinare”. În ce format va fi acesta


    Danemarca lucrează la un ”paşaport de vaccinare” digital pentru persoanele care au fost vaccinate anti-COVID-19, o dovadă care le poate permite să călătorească în ţările în care este necesar un astfel de document în timpul pandemiei.

    Ministerul a subliniat necesitatea de a investiga în continuare dacă persoanele care au fost vaccinate mai pot transmite virusul şi cât durează efectul vaccinului înainte de a fi necesară o altă doză. Danemarca a început să vaccineze persoanele în vârstă şi personalul sanitar la sfârşitul lunii decembrie.

    „Este de aşteptat ca unele ţări să ceară dovada vaccinării la intrarea pe teritoriul acestora. Un paşaport danez de vaccinare poate fi folosit”, a afirmat Ministerul Sănătăţii printr-un comunicat.
    Paşaportul poate fi lansat în primele luni ale acestui an şi va putea fi accesat prin intermediul site-ului de sănătate publică, a spus ministerul, potrivit Reuters.

    Este posibil ca acesta să poată fi accesat într-o aplicaţie specială, însă nu se ştie sigur. Estonia a declarat anul trecut că testează un „paşaport digital de imunitate” pentru a-i urmări pe cei care s-au recuperat după COVID-19 şi s-au imunizat într-o oarecare măsură, deşi au rămas întrebări dacă şi pentru cât timp oamenii rămân protejaţi.

    Până acum s-a reuşit vaccinarea a 1% din populaţie, fapt ce situează Danemarca în faţa majorităţii ţărilor europene.
    Vaccinările în cele aproximativ 900 de instituţii de îngrijire medicală din toată ţara ar trebui să se încheie vineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Ţara cu cea mai mare rată de vaccinare din lume plănuieşte să îşi imunizeze toţi cetăţenii cu vârste de peste 16 ani până în luna aprilie. Ce loc ocupă România la nivel mondial

    Israelul a semnat recent un acord cu gigantul american Pfizer pentru o nouă serie de doze ale vaccinului anti-COVID-19, autorităţile plănuind astfel să imunizeze toţi cetăţenii trecuţi de 16 ani până la finalul lunii martie. În schimb, compania farmaceutică va primi un set prelungit de date despre programul de inoculare, transmite Bloomberg.

    Peste 1,7 milioane de israelieni, circa 18% din populaţie, au primit până acum prima doză a vaccinului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, ceea ce reprezintă cea mai mare rată de imunizare la nivel mondial. Totuşi, autorităţile au avertizat că ritmul va scădea, de vreme ce noile doze vor ajunge în ţară abia în luna februarie.

    CEO-ul Pfizer Albert Bourla a declarat că Israelul poate deveni „un stat model” în ceea ce priveşte combaterea coronavirusului, iar sistemul medical din ţară îşi va împărţi datele pentru a ajuta la dezvoltarea a tot mai multe strategii de terminare a pandemiei.

    Cercetătorii băncii centrale din Israel spun că programul de vaccinare va rezulta într-o creştere economică de 6,3% în 2021 şi de 5,8% în 2022.

    Autorităţile pun ritmul rapid de vaccinare pe seama accesului universal la asistenţă medicală, sistemului sanitar centralizat şi digitalizării sistemelor de stocare a datelor.

    Potrivit datelor colectate de Bloomberg, România ocupă locul 14 la nivel global în funcţie de numărul de doze administrate, cu 76.400 până pe 7 ianuarie, întrecând ţări ca Franţa, Ungaria şi Portugalia. De asemenea, România deţine poziţia a cincisprezecea la nivel mondial în ceea ce priveşte rata de vaccinare, cu 0,39 per suta de locutori.

     

  • Fritz: Nouă din cele 17 centre de vaccinare din Timişoara vor funcţiona în spaţii private

    „Într-o cursă contracronometru, am identificat toate cele 17 spaţii care îndeplinesc condiţiile pentru desfăşurarea procesului de vaccinare şi acoperă întreg teritoriul oraşului astfel încât să nu vă punem pe drumuri.
    În ultimele săptămâni am avut multe discuţii cu oamenii de afaceri şi companii care au fost bucuroşi să ajute. Din cele 17 spaţii, 9 ne-au fost puse la dispoziţie gratuit din mediul privat”, a anunţat, pe Facebook, Dominic Fritz.

    Celelalte spaţii identificate sunt în proprietatea Primăriei Timişoara.

    „Pentru ca aceste spaţii să devină centre de vaccinare au nevoie de dotări, de la paturi până la frigidere. Suntem în etapa 1 a vaccinării personalului medical (în spaţiile proprii ale spitalelor). Am încredere că vom primi cât mai repede informaţii despre mecanismele de achiziţii şi finanţare de la Guvern, ca toate cele 17 centre să fie operaţionale în ziua 0 a vaccinării populaţiei generale”, a mai scris Dominic Fritz pe reţeaua de socializare.

    Acesta a anunţat că se va vaccina anti-Covid şi că îşi doreşte ca mulţi timişoreni să se vaccineze: „Eu o voi face, atunci când îmi va veni rândul. Cum sună: Timişoara primul oraş liber de COVID-19 şi de restricţii?”.