BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Ucraina lansează cel mai violent atac cu drone de până acum în interiorul teritoriului rusesc: Mai multe avioane militare de marfă au fost distruse în regiunea Pskov în cadrul unui asalt aerian de amploare lansat de armata ucraineană

    Dronele ucrainene au lovit peste noapte un aeroport din regiunea rusă Pskov, distrugând mai multe avioane militare de marfă, în cel mai amplu atac aerian al Kievului în interiorul teritoriului inamic înregistrat în 18 luni de război, scrie Financial Times.
     
    Potrivit agenţiei de ştiri de stat Tass, cel puţin patru avioane Ilyushin Il-76, avioane militare mari de transport de marfă, au fost distruse în atac.
     
    Dronele au atacat, de asemenea, mai multe ţinte în regiunile Oryol, Kaluga şi Ryazan, precum şi în Briansk, unde au vizat, printre alte clădiri, turnul televiziunii locale. O altă dronă care viza Moscova a fost doborâtă în districtul Ruzsky, la vest de oraş, a afirmat Ministerul rus al Apărării.
     
    Aeroportul din Pskov a fost închis miercuri pentru uz civil, a anunţat agenţia aviatică rusă. Guvernatorul a declarat că autorităţile trebuie să evalueze dacă pista sa de aterizare a fost afectată.
     
    Serviciile de urgenţă au declarat pentru agenţia de ştiri de stat Tass că patru avioane Il-76 au fost avariate. 
     
    Ucraina şi-a extins în mod constant capacitatea de a lovi ţinte mai adânc în spatele liniilor inamice. Kievul a folosit sisteme de artilerie şi de rachete furnizate din străinătate, cum ar fi rachetele americane Himars şi rachetele britanice Storm shadow, pentru a lovi ţinte ruseşti pe teritoriul ucrainean.
     
    Dar pentru a lovi în interiorul teritoriului rusesc, Ucraina a trebuit să dezvolte soluţii interne, deoarece aliaţii săi occidentali au refuzat să îi ofere arme pentru a ataca teritoriul rusesc.
     
    Astfel de atacuri „au o utilitate militară”, a declarat pe reţelele de socializare Mick Ryan, fost general australian şi comentator frecvent al războiului din Ucraina, deoarece „ar putea forţa redistribuirea activelor forţelor aeriene ruseşti din Ucraina”.
     
    Deoarece dronele ucrainene zboară mai încet şi la o altitudine mai mică decât rachetele şi sunt adesea realizate din piese nemetalice, analiştii spun că uneori au reuşit să evite apărarea aeriană rusă.
     
    Între timp, apărarea aeriană îmbunătăţită a Ucrainei a fost din ce în ce mai capabilă să intercepteze atacurile aeriene ruseşti. Rusia a lansat în cursul nopţii un atac masiv cu rachete şi drone asupra Kievului, care s-a soldat cu cel puţin doi morţi şi doi răniţi. Dar apărarea aeriană ucraineană a reuşit să doboare toate cele 28 de rachete şi 15 din cele 16 drone ruseşti, potrivit lui Valery Zaluzhny, comandantul-şef al forţelor armate ucrainene.
     

  • Dispariţia celui mai puternic mercenar rus: Ce scrie presa internaţională despre prăbuşirea avionului în care se afla Prigojin, duşmanul lui Putin

    Cel mai puternic mercenar rus, Evgheni Prigojin, se afla la bordul unui avion care s-a prăbuşit miercuri seara la nord de Moscova, fără supravieţuitori, au anunţat autorităţile ruse, la două luni de la ziua în care a condus o revoltă eşuată împotriva conducerii armatei, raportează Reuters.

    Nu a existat niciun comentariu oficial din partea Kremlinului sau a Ministerului Apărării cu privire la soarta lui Prigojin, şeful grupului de mercenari Wagner şi un duşman autodeclarat al conducerii armatei.

    Cu toate acestea, un canal Telegram aflat în legătură cu grupul Wagner, Grey Zone, l-a declarat mort pe Prigojin şi l-a aclamat ca pe un erou şi un patriot care, potrivit acestuia, a murit din cauza unor persoane neidentificate pe care le-a numit „trădători ai Rusiei”.

    Pe fondul unor speculaţii febrile şi în absenţa unor dovezi verificabile, unii dintre susţinătorii lui Prigojin au arătat cu degetul spre statul rus, alţii spre Ucraina, care urma să îşi sărbătorească joi Ziua Independenţei.

    Oricine sau orice s-ar fi aflat în spatele accidentului, moartea lui Prigojin l-ar scăpa pe Putin de un rival care a reprezentat cea mai serioasă provocare la adresa autorităţii sale de când a venit la putere în 1999.

    Un fost oficial de rang înalt de la Kremlin a declarat pentru Financial Times că este absolut sigur de faptul că moartea liderului Wagner a fost cauzată de conducerea Rusiei: „Eram absolut convins că îl vor elimina. Şi aşa au făcut. Astfel de lucruri nu pot fi iertate. Toată lumea înţelege că răspunsul la trădare va fi ireversibil şi rapid. Acest incident reprezintă un semnal pentru întreaga elită rusească”. 

    Cu ceva timp înainte de revoluta lui Prigojin, unul dintre aliaţii săi a declarat pentru FT că acesat „riscă să sfârşească la fel de tragic ca Icar”.

    The Guardian a raportat, de asemenea, moartea mercenarului rus: „Tocmai am vorbit cu nişte muzicieni de excepţie”, a scris Vladimir Rogov, şeful instalat de ruşi în regiunea ocupată Zaporozhia, referindu-se la membrii grupului Wagner, organizaţie adesea numită de către presă drept „Orchestra”. „Ei confirmă faptul morţii lui Evgheni Prigozhin şi Dmitri Utkin”.

    Potrivit BBC, avionul s-a prăbuşit în apropierea satului Kuzhenkino, la jumătatea distanţei dintre Moscova şi Sankt Petersburg.

    Un raport a afirmat că trupul lui Prigojin, în vârstă de 62 de ani, a fost găsit şi identificat – acest lucru nu a fost confirmat oficial.

    Toate cele 10 cadavre ale persoanelor aflate la bordul avionului au fost recuperate, a declarat agenţia de ştiri rusă de stat Interfax.

  • Semnal tulburător pentru întreaga elită rusească: Dispariţia lui Evgheni Prigojin. Avionul liderului de război rus s-a prăbuşit la două luni după lovitura de stat planificată împotriva regimului lui Vladimir Putin

    În timp ce imaginile cu flăcările care mistuie rămăşiţele avionului liderului de război Evgheni Prigojin se răspândesc în întreaga lume, Vladimir Putin şi-a făcut apăriţia la un lugubru memorial de război sovietic, unde a ţinut un discurs despre „devotamentul soldaţilor faţă de patria mamă”, raportează Financial Times.

    Pe o scenă din Kursk, un oraş aflat la câteva ore la sud de capitala Moscova, preşedintele rus a fost scăldat într-o lumină roşie şi flancat de o orchestră simfonică în timpul unui discurs ţinut în onoarea soldaţilor ruşi.

    Dacă liderul paramilitar Wagner va fi declarat mort, acest lucru ar putea fi strâns corelat cu revolta eşuată de acum două luni, dusă împotriva modului în care Ministerul rus al Apărării a gestionat războiul din Ucraina.

    Cele opt săptămâni pe care Prigojin le-a petrecut în semi-exil în Belarus şi Africa – în timpul cărora s-a întors în Rusia în mai multe rânduri şi chiar s-a întâlnit cu Putin la Kremlin – par acum să fi fost un simplu preludiu la o răzbunare elaborată, pusă în practică de rivalii liderului grupului Wagner.

    Un fost oficial de rang înalt de la Kremlin a declarat pentru FT: „Eram absolut convins că îl vor elimina. Şi aşa au făcut. Astfel de lucruri nu pot fi iertate. Toată lumea înţelege că răspunsul la trădare va fi ireversibil şi rapid. Acest incident reprezintă un semnal pentru întreaga elită rusească”.

    Susţinătorii lui Putin ar putea aprecia moartea lui Prigojin ca un brânci dat de pendului dreptăţii, după ce trupele Wagner au doborât mai multe elicoptere şi un avion de transport în timpul marşului lor spre Moscova, atac în care au murit cel puţin 13 militari ruşi.

    „În mod evident, acţiunile lui Prigojin au fost condamnate”, a declarat o persoană apropiată Ministerului rus al Apărării. „Până la urmă, oamenii lui au fost cei care i-au ucis pe aviatorii rusţi. Trăieşti prin sabie, mori prin sabie”.

    Moartea lui Prigojin va fi reprezenta un punct culminant al unuia dintre cele mai remarcabile capitole din invazia Ucrainei, precum şi din istoria recentă a Rusiei.

    Chemat pentru a ajuta la redresarea situaţiei după ce invazia iniţială s-a dovedit a fi un eşec dezastruos, Prigojin a devenit şeful unei forţe de securitate paralele de facto, cu aprobarea lui Putin.

    El a adunat o armată vastă, formată în mare parte din prizonieri ruşi eliberaţi pentru a lupta în război, a concurat cu armata regulată pentru oameni şi resurse şi a publicat în mod regulat comentarii dureroase despre generalii acesteia.

    Chiar şi înainte de răzvrătirea fatală, au existat întotdeauna unii aliaţi ai lui Prigojin care se temeau că ascensiunea sa meteorică nu ar putea avea ecoul dorit, unul dintre ei avertizând Financial Times în februarie că există „riscul ca el să sfârşească precum Icar”.

    La început, toleranţa lui Putin faţă de comportamentul nonconformist al lui Prigojin părea să facă parte dintr-o încercare de a ţine sub control facţiunile rivale ale serviciilor de securitate ale Rusiei. Dar răzvrătirea a arătat că „Prigojin a scăpat de sub controlul lui Putin”, potrivit declaraţiilor Tatianei Stanovaya, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center. Comportamentul liderului Wagner a fost, a adăugat ea, „o surpriză foarte neplăcută pentru Putin, chiar un şoc”.

    După întâlnirea sa cu Prigojin şi câteva zeci de luptători Wagner la Kremlin, în iulie, Putin a declarat că le-a oferit mercenarilor de rând opţiunea de a continua să lupte în Ucraina sub comandă militară regulată. Dar Prigojin a respins oferta şi transferul nu a mai avut loc.

    Episodul a arătat că „Putin a vrut să păstreze nucleul Wagner datorită eroismului lor pe câmpul de luptă şi a valorii lor geopolitice”, a declarat Stanovaya, adăugând: „Dar nu am văzut niciun semn că Prigojin ar mai avea vreo valoare pentru Putin. Probabil că scopul întâlnirii a fost ca Putin să poată înderpărta în linişte grupul Wagner de fostul lor lider”.

  • Care este tara Est-Europeană va achiziţiona elicoptere de atac, rachete, şi radare pentru aproximativ 12 miliarde de dolari

    Departamentul de Stat al SUA a aprobat cererea Poloniei de a cumpăra elicoptere de atac AH-64E Apache, motoare şi alte echipamente în valoare de12 miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat anul trecut intenţia de a dubla cheltuielile pentru armată, Polonia fiind în fruntea ţărilor care au solicitat livrarea de armament către Ucraina pentru a respinge invazia Rusă.

    Pe lângă elicopterele Apache, produse de Boeing Co. în Mesa, Arizona, vânzarea ar include până la 210 motoare produse de GE Aviation, 1.844 de rachete AGM-114R2 Hellfire şi 460 de rachete AGM-179A Joint Air-to- Rachete de sol produse de Lockheed Martin Corp, precum şi sisteme de avertizare a rachetelor, radare şi senzori.

    Departamentul de Stat a spus că vânzarea, odată finalizată, „va îmbunătăţi capacitatea Poloniei de a face faţă ameninţărilor actuale şi viitoare, oferind o forţă credibilă care este capabilă să descurajeze adversarii şi să participe la operaţiunile NATO”.

  • Un deputat german cere Berlinului să oprească planurile unor ţări de a livra avioane F-16 Ucrainei

    Deciziile Olandei şi Danemarcei de a furniza Ucrainei, cu acordul SUA, avioane de vânătoare F-16 reprezintă “depăşirea unei noi linii roşii”, afirmă deputatul Sören Pellmann, membru al Partidului Stângii (Die Linke, opoziţie).

    “Guvernul Germaniei trebuie să facă tot posibilul pentru a opri aceste livrări prin presiuni politice. Nu este posibil ca anumite state NATO să ia astfel de hotărâri, care generează escaladarea conflictului pentru toate celelalte. Cerem ca Germania să se opună clar acestei decizii. Majoritatea cetăţenilor noştri se opun deciziei. Guvernul Germaniei trebuie să acţioneze în cadrul NATO în sensul evitării escaladării crizei, oprind orice livări de către state membre”, a insistat Sören Pellmann, citat de site-ul Tagesschau.de.

    Olanda şi Danemarca au semnalat intenţiile de a furniza Ucrainei avioane de vânătoare F-16, cu aprobarea Statelor Unite. Guvernul de la Copenhaga a precizat că şase avioane de vânătoare F-16 vor fi transferate Ucrainei până la sfârşitul acestui an, opt aparate în 2024 şi alte cinci în 2025.

    Rusia a avertizat Occidentul că furnizarea de avioane F-16 Ucrainei va contribui la escaladarea conflictului militar. “Sub pretextul că Ucraina trebuie să stabilească ea însăşi condiţiile de pace, Danemarca încearcă, prin acţiuni şi prin vorbe, să nu lase Ucrainei altă opţiune decât continuarea confruntării militare cu Rusia. Decizia Danemarcei va împinge Ucraina spre prăpastie şi condamnă populaţia ucraineană la noi victime”, a declarat Vladimir Barbin, ambasadorul Rusiei la Copenhaga.

  • Washington Post: Rusia a recrutat online agenţi pentru atacarea convoaielor de armament în Polonia

    Serviciile secrete ruse au recrutat agenţi pentru operaţiuni de sabotare a transporturilor de armament occidental care tranzitează Polonia spre Ucraina, afirmă surse citate de cotidianul The Washington Post.

    Anunţurile pentru presupuse distribuiri de pliante au apărut online la începutul anului 2023, iar aplicanţii au aflat ulterior că trebuiau să participe la o campanie de propagandă în favoarea Rusiei. Însă, la câteva săptămâni de la începerea activităţilor, persoanele angajate au primit sarcini precum instalarea de camere de luat vederi în porturi din Polonia, montarea de dispozitive de localizare pe nave-cargo şi chiar deraierea trenurilor care transportau armament spre Ucraina.

    Autorităţile poloneze cred că angajatorul misterios era Serviciul rus de Informaţii Militare (GRU) şi că operaţiunea dejucată a fost cea mai gravă ameninţare rusă pe teritoriul NATO de când Moscova a lansat invazia militară în Ucraina, în februarie 2022.

    Obiectivul Rusiei era perturbarea unui coridor din Polonia prin care sunt furnizate de Occident 80% din armele destinate Ucrainei, afirmă oficiali polonezi şi occidentali.

    Autorităţile poloneze au dejucat complotul rus, care se baza în principal pe recrutarea unor amatori din Polonia, în special prin campanii online accesate de refugiaţi ucraineni.

    Ministerul rus de Externe nu a făcut niciun comentariu pe acest subiect.

    În ultimele luni, Polonia a suplimentat forţele militare la frontiera cu Belarus, de teama riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner.

  • Militarii germani văd şanse de succes pentru contraofensiva ucraineană. Care este condiţia pentru ca Ucraina să învingă Rusia

    La două luni de la începerea contraofensivei ucrainene , expertul militar german Christian Mölling de la Consiliul German pentru Relaţii Externe vede şanse realiste de succes pentru Ucraina.
     

    “Dacă ucrainenii reuşesc să treacă de prima linie de apărare rusă, ofensiva va fi un succes”, a declarat Mölling sâmbătă pentru presa din Germania.

    Ar fi suficient ca trupele “să avanseze până la liniile de aprovizionare pe calea ferată şi pe şosea în direcţia Melitopol”, a spus Moelling. “Apoi ar putea bombarda întreaga zonă până la Marea Azov. Atunci, terenul nu ar mai fi apărabil pentru ruşi”, a adăugat el.

    Mölling a subliniat că “faza principală a ofensivei” nu a început încă, iar ucrainenii încă testează terenul cu o “înaintare prudentă”, relatează Der Spigel.

    Expertul militar crede chiar că este posibil ca trupele ucrainene să elibereze toate teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea, care a fost anexată în 2014.

    “Este suficient ca ei să se poziţioneze atât de bine încât să nu mai fie posibil ca ruşii menţină controlul asupra sudul. Atunci ei trebuie să se retragă. Acest război poate fi căştigat fără o bătălie decisivă. Nu trebuie să se termine ca într-un film de la Hollywood”, a declarat Mölling.

    Potrivit lui Mölling, ofensiva progresează “încet, dar sigur”. În vest, a existat o aşteptare falsă conform căreia trupele ucrainene ar putea avansa spre Marea Azov într-un timp foarte scurt, a spus el.

    Alţi experţi nu sunt la fel de optimişti ca Mölling în ceea ce priveşte situaţia: Generalul german Christian Freuding, de exemplu, anticipează lupte grele pentru forţele armate ucrainene în contraofensiva lor.

    “Trebuie doar să vă uitaţi pe hartă şi acolo avem un raport de putere de aproximativ unu la unu. Şi o apărare pregătită timp de nouă luni. Aceasta este realitatea”, a spus acesta.

  • Zelenski: o bombă a ruşilor a lovit un centru de transfuzie sanguină din Ucraina

    O bombă ghidată a lovit un centru de transfuzie sanguină din nord-estul Ucrainei, provocând moartea şi rănirea unor persoane, a declarat preşedintele Ucrainei, potrivit BBC.

    „Înfrângerea teroriştilor este o chestiune de onoare pentru toţi cei care preţuiesc viaţa. Această crimă spune totul despre agresiunea rusă”, a spus liderul ucrainean.

    El nu a precizat câte persoane au fost ucise şi rănite în urma atacului. Informaţia nu a putut fi verificată din surse independente, iar ruşii nu au comentat acuzaţiile ucrainenilor.

    Preşedintele Zelenski a mai spus că sâmbătă seara Rusia a efectuat un atac cu rachete care a vizat o companie aeronautică condusă de grupul Motor Sich în vestul regiunii Khmelnytskyi.

    Atacurile ruseşti au loc după ce Moscova a acuzat Ucraina că a lovit un petrolier rusesc în Marea Neagră.

  • Polonia ameninţă Ucraina cu limitarea asistenţei militare

    Ucraina trebuie să înţeleagă clar că Polonia va avea dificultăţi în continuarea asistenţei, “în contextul actualelor dispute bilaterale”, a declarat miercuri Radoslaw Fogiel, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul de la Varşovia, potrivit agenţiei de presă PAP şi site-ului Tagesschau.de.

    Pe fondul tensiunilor, ambasadorul Ucrainei a fost convocat, marţi, la Ministerul polonez de Externe, după o acţiune similară a autorităţilor de la Kiev. “Decizia a fost luată ca reacţie la comentariile reprezentanţilor autorităţilor ucrainene”, a transmis marţi seară Ministerul de Externe de la Varşovia.

    La rândul său, Administraţia de la Kiev a anunţat, marţi, convocarea ambasadorului Poloniei pentru a oferi clarificări în legătură cu declaraţiile unui oficial de rang înalt de la Varşovia care a denunţat lipsa de recunoştinţă a oficialilor ucraineni. Marcin Przydacz, un oficial din cadrul Administraţiei prezidenţiale de la Varşovia, a reiterat că Polonia vrea menţinerea restricţiilor privind importurile de cereale ucrainene. În acest context, Marcin Przydacz a declarat, conform publicaţiei poloneze Gazeta, că “Ucraina ar trebui să înceapă să aprecieze” susţinerea masivă primită din partea Poloniei de la începerea războiului generat de invazia militară rusă.

    Ambasadorul Poloniei a fost convocat marţi la Ministerul ucrainean de Externe. “În cursul întrevederii, a fost evidenţiat faptul că afirmaţiile privind presupusa lipsă de recunoştinţă a ucrainenilor pentru ajutorul Poloniei sunt neadevărate şi inacceptabile”, a declarat Oleh Nikolenko, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev.

    Polonia a semnalat în mod constant, spre nemulţumirea Ucrainei, că nu va accepta anularea restricţiilor privind importurile de cereale ucrainene după 15 septembrie.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în mai multe rânduri că eventuala prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina ar fi “inacceptabilă”.

  • Polonia nu va accepta anularea restricţiilor privind cerealele din Ucraina -2-

    Polonia nu va accepta anularea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina după 15 septembrie, afirmă vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, îndemnând şi alte ţări, inclusiv România, să nu ofere concesii Uniunii Europene, care a semnalat că măsurile nu vor fi prelungite.

    Jaroslaw Kaczynski, vicepremier şi lider al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, dreapta), a afirmat, într-un interviu acordat presei poloneze, că Guvernul de la Varşovia va trebui să protejeze piaţa cerealelor şi după 15 septembrie, când ar putea expira actualele restricţii impuse importurilor din Ucraina.

    “Polonia nu poate să îşi sacrifice agricultura, iar prietenii noştri ucraineni trebuie să fie conştienţi de acest lucru”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, citat de agenţia DPA şi de publicaţia Handelsblatt.

    Kaczynski a subliniat că Polonia va menţine restricţiile şi după 15 septembrie, indiferent de hotărările Uniunii Europene, îndemnând Ungaria, România, Slovacia şi Bulgaria să adopte poziţii similare. Vicepremierul polonez a amintit că Polonia susţine masiv Ucraina, din punct de vedere politic şi militar, în eforturile de respingere a invaziei ruse.

    Restricţiile privind importurile de cereale ucrainene, cerute de cinci state est-europene, inclusiv de România, probabil nu vor fi prelungite după 15 septembrie, a afirmat marţi Janusz Wojciechowski, comisarul european al Agriculturii, precizând că vor fi noi negocieri. “Decizia de stopare a importurilor în cazul a patru produse agricole spre cinci state UE a fost luată de două ori, din 2 mai până în 5 iunie, apoi a fost prelungită până pe 15 septembrie. Aceasta este data finală în acest moment. Însă sunt convins că în septembrie va trebui să venim cu o sinteză a tuturor circumstanţelor şi să analizăm noile circumstanţe, inclusiv blocarea Mării Negre de către Rusia. Vom analiza şi recoltele de anul acesta, vom avea date suplimentare, căci acum avem estimări (…)”, a declarat marţi Janusz Wojciechowski în conferinţa de presă organizată la finalul Consiliului UE pe tema Agriculturii. Janusz Wojciechowski a precizat că în august şi septembrie vor fi noi consultări, inclusiv cu fermierii, pentru stabilirea noilor măsuri.

    Săptămâna trecută, cinci state din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România şi Polonia, au cerut Comisiei Europene prelungirea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina. “Am semnat o declaraţie comună a cinci ţări – Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România – privind prelungirea embargoului asupra importurilor de cereale din Ucraina în statele noastre până la sfârşitul anului”, a afirmat miercurea trecută Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, după o reuniune a miniştrilor Agriculturii desfăşurată la Varşovia. Măsurile, implementate pentru protejarea fermierilor locali, permit doar tranzitul cerealelor ucrainene prin ţările vecine cu Ucraina, importurile directe fiind restricţionate. Acordul privind restricţiile urmează să expire pe 15 septembrie.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, luni, că eventuala prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina este “inacceptabilă”. “Poziţia noastră este clară: blocarea exporturilor de cereale pe cale terestră după 15 septembrie, când ar urma să expire actualele restricţii, este inacceptabilă”, a susţinut Volodimir Zelenski. Franţa şi Germania au semnalat că susţin poziţia Ucrainei, nu pe cea a statelor central şi est-europene din Uniunea Europeană.