Tag: trimitere

  • Ambasadorii români în străinătate trebuie trimişi să caute forţă de muncă pentru România

    Daniel Guzu, un antreprenor român din agrobusiness: Am avut nevoie de 100 – 150 de oameni pentru cules în livezi şi nu a venit nimeni. Trebuie să aducem oameni din Republica Moldova şi Ucraina.

    Rareş Măcinică, managing director la Lagermax AED România, un grup de logistică: Există o lipsă acută de şoferi. Eu m-aş gândi chiar să aducem sirieni pentru a acoperi cererea. Companiile de transport nu mai au de unde să ia oameni.

    Mai mult ca sigur, cel puţin 10.000 de companii care operează în România, atât româneşti cât şi multinaţionale, se confruntă cu problema resursei umane: au comenzi, au finanţare, nu au cu cine să execute proiectele.

    Cum rezolvăm această problemă în care, după estimări, există un necesar de cel puţin 500.000 de oameni, iar oferta reală este zero?

    În România mai există între 500.000 şi 1.000.000 de oameni, apţi de muncă, dar care au altceva mai bun de făcut decât să se scoale de dimineaţă, să ia autobuzul, să tragă la bandă şi la finalul lunii să ia salariul minim pe economie. Din ajutoare, de toate felurile, pot câştiga mai bine.

    Ar putea să se întoarcă măcar 200.000 din 3 milioane de români care au plecat să muncească în străinătate? Greu, greu de spus şi mai ales de îndeplinit.

    Joburile disponibile şi salariile oferite acum în România nu se apropie de ceea ce primesc ei în afară.

    Dacă s-ar pune problema întoarcerii, un nivel aşteptat, cerut, pentru un job mediu se situează undeva între 3.000 şi 4.000 de lei net (650 – 850 de euro), ceea ce piaţa românească nu poate oferi în acest moment, unde salariul mediu este de 2.000 de lei, salariul minim net de 1.065 lei (corespunzător unui salariu minim brut de 1.450 de lei), iar salariul mediu în Bucureşti este de 2.700 de lei net.

    Pentru cei care vor să se întoarcă ca să-şi deschidă propria afacere este cu totul altă poveste. Mai există o categorie a celor care se întorc, dar care de-a lungul anilor şi-au pus bani deoparte, au cumpărat apartamente sau alte active imobiliare şi trăiesc din chirii. Nu sunt mulţi, dar ei nu revin pentru a ponta dimineaţă în fabrică sau într-un birou.

    Cazurile în care românii se întorc pe poziţii de directori sau de management nu sunt atât de numeroase astfel încât să existe o masă. Dacă există 2.000 – 3.000 într-un an, e bine.

    În aceste condiţii, deschiderea către alte popoare trebuie să fie o prioritate de stat. Asta dacă înţelege cineva.

    Republica Moldova şi Ucraina trebuie să fie priorităţi pentru politica externă a noastră de a atrage oameni de acolo să lucreze în România. Măcar atâta lucru să facă, dacă politică comercială, de export, de obţinere de contracte, de deschideri de pieţe nu au făcut în ultimii 20 de ani.

    Ambasadorii noştri ar trebui să bată toate centrele universitare, să lipească afişe, să ţină conferinţe şi seminarii în care îi invită pe moldoveni şi ucraineni să vină în România, să studieze, să muncească şi să se stabilească aici. Dacă nu găsesc suficienţi moldoveni şi ucraineni, să se ducă şi mai departe. Poate găsesc ruşi care vor să vină în România, să muncească şi să se stabilească.

    Dacă mergi cu metroul în Bucureşti vezi continuu afişe legate de joburi în SUA pentru studenţi. La afişierele facultăţilor din România sunt oferte legate de studii în străinătate, de burse, chiar de joburi.

    Odată ce cineva a ajuns acolo, şansele să rămână în Franţa, Germania, Marea Britanie sunt mult mai mari.

    Noi de ce nu am putea avea aceeaşi politică? Să colindăm estul ca politică naţională şi să atragem tineri, familii şi chiar şi seniori în România.

    După al doilea război mondial, Germania vestică a deschis graniţele turcilor, care în câteva decenii au format comunităţi importante şi au ajuns să dea jucători echipei naţionale de fotbal a ţării.

    După căderea comunismului, Germania a închis ochii şi a deschis porţile est-europenilor pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă. Nu au avut nicio problemă să-i primească şi să-i tolereze pe absolvenţii de facultate, studii medii sau chiar pe ţigani.

    Acum Germania, principala economie a Europei, deschide porţile sirienilor pentru că au nevoie de peste 2 milioane de noi oameni care să acopere cererea de joburi.

    În faţa necesarului din economie, nimic nu stă în cale. Companiile dictează politica guvernului, chiar dacă pe faţă nu arată acest lucru.

    PSD vrea să creeze în patru ani 750.000 de noi locuri de muncă în România. Dar cine să muncească? Pentru că nu sunt prea mulţi doritori. Nu toate companiile româneşti pot plăti 1.000 de euro pe lună ca să readucă români în ţară.

    Trebuie aduşi oameni din alte ţări care să lucreze pentru 500 – 600 de euro, peste nivelul din ţările lor. Aşa cum românii au plecat să lucreze în ţară pentru 700 – 800 de euro în condiţiile în care salariile din România erau 200 – 300 de euro.

    Dragi antreprenori, dragi companii, româneşti şi multinaţionale, cereţi guvernului, cereţi Ministerului Afacerilor Externe să vă aducă oameni din alte ţări ca să vă acoperiţi necesarul de joburi!

  • Povestea omului care a inventat tehnologia folosită de aproape toţi utilizatorii de internet, dar cu toate astea nu a reuşit să facă profit

    Bram Cohen este deştept, introvertit şi cam ciudat. „Ştiam că sunt ciudat. Mi‑am dat seama de asta când eram copil şi nu îi înţelegeam foarte bine pe alţii“, a spus Cohen pentru Fortune. A absolvit liceul Stuyvesant, apoi a mers la Universitatea din Buffalo, dar a renunţat după doi ani. Cohen suferă de sindromul Asperger, o condiţie pe care nu s-a sfiit să o facă publică. Nu-i place să strângă mâna oamenilor şi nici să poarte pantofi. Când era tânăr, după ce a lucrat la mai multe companii de IT, Cohen a petrecut mai mult de nouă luni cocoşat deasupra unei tastaturi încercând să rezolve un puzzle pe care mulţi programatori încercau să-l descifreze: cum să trimiţi fişiere mari pe internet. Rezultatul celor nouă luni de muncă a fost protocolul BitTorrent.

    Unele startup-uri sunt norocoase, apar la momentul potrivit cu ideea potrivită şi sunt conduse de oameni capabili să le transforme în companii globale. Un reporter al publicaţiei Backchannel a încercat să afle ce s-a întâmplat cu BitTorrent.

    În 2004, Cohen a realizat o metodă ingenioasă de a trimite fişiere mari pe internet, spărgând informaţia în bucăţi mai mici, trimiţând-o printr-o reţea peer-to-peer; informaţia este apoi reasamblată la destinatar. A inventat astfel una dintre uneltele fundamentale ale internetului şi nu părea că ar fi fost prea greu să facă o afacere din asta. Cohen a denumit protocolul BitTorrent, start-up-ul primind acelaşi nume.

    În 2004, Cohen alături de fratele său Ross şi de Ashwin Navin, un alumn al Goldman Sachs şi Yahoo, au încercat să facă o afacere în jurul protocolului. Au reuşit să strângă 8,75 de milioane de dolari de la Doll Capital Management, iar un prim business plan era ca ei să creeze un marketplace precum eBay pentru artiştii care ar vrea să-şi vândă conţinutul direct consumatorilor. Ar fi obţinut bani fie din reclamă, fie păstrând un procent de la artişti. Au început să apară probleme de personal, fratele lui Cohen a plecat, apoi în 2007 Bram Cohen a cedat postul de CEO, lăsându-l pe Eric Klinker la conducere.

    Ideea afacerii nu a funcţionat aşa cum ar fi trebuit. În 2008, după a treia rundă de finanţare, compania a recunoscut că nu are destulă tracţiune şi a fost de acord să facă o recapitalizare. A înapoiat investitorilor 17 milioane de dolari şi a strâns alte 7 milioane, de la aceeiaşi investitori, în schimbul unei evaluări mai mici. Nu era un semn bun. Navin a plecat. Viaţa a mers mai departe, compania a încercat diferite strategii, a angajat şi a dat afară oameni în mod regulat.

    Încă de la început, BitTorrent a avut o problemă cu brandingul deoarece produsul lor, fiind open source, a fost folosit de „piraţi“ pentru trimiteri ilegale de fişiere şi filme. BitTorrent, compania, nu a putut opri „piraţii“. Timp de 12 ani investitorii şi fondatorii au încercat să găsească o metodă pentru a face bani, în acelaşi timp încercând să convingă oamenii că deşi BitTorrent este folosit în activităţi ilegale, este o unealtă grozavă ce poate fi folosită şi în alte moduri. Nu minţeau. 170 de milioane de oameni foloseau protocolul în fiecare lună, potrivit site-ului companiei. Facebook şi Twitter îl folosesc pentru a distribui actualizările, Blizzard le-a oferit posibilitatea utilizatorilor să descarce jocul video World of Warcraft prin BitTorrent, iar unele universităţi îl folosesc pentru a putea trimite multe date către cercetătorii săi. Mai mult de atât, compania susţine că prin protocolul lor se transmite 40% din tot traficul de pe internet. Însă transformarea acestei tehnologii într-o afacere s-a dovedit a fi dificilă.

  • Surse AP: Motivul pentru care Donald Trump vrea să trimită armata în Mexic

    Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a avertizat pe omologul său mexican, Enrique Pena Nieto, că ar putea trimite trupe americane în Mexic pentru contracararea infracţionalităţii, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Associated Press, însă Casa Albă a catalogat “neserioase” aceste informaţii.

    “Aveţi grupuri de oameni răi acolo”, i-a spus Donald Trump preşedintelui Mexicului, Enrique Pena Nieto, conform stenogramei înregistrării audio a conversaţiei telefonice de săptămâna trecută.

    “Nu luaţi măsurile necesare pentru a-i opri, cred că armata mexicană se teme. Armata noastră nu se teme, aşa că aş putea să îi trimit acolo pentru a se ocupa de problemă”, a avertizat Donald Trump, citat de site-ul agenţiei Associated Press.

    Ca reacţie, Preşedinţia Statelor Unite a catalogat informaţiile difuzate de AP drept “neserioase”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surse AP: Motivul pentru care Donald Trump vrea să trimită armata în Mexic

    Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a avertizat pe omologul său mexican, Enrique Pena Nieto, că ar putea trimite trupe americane în Mexic pentru contracararea infracţionalităţii, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Associated Press, însă Casa Albă a catalogat “neserioase” aceste informaţii.

    “Aveţi grupuri de oameni răi acolo”, i-a spus Donald Trump preşedintelui Mexicului, Enrique Pena Nieto, conform stenogramei înregistrării audio a conversaţiei telefonice de săptămâna trecută.

    “Nu luaţi măsurile necesare pentru a-i opri, cred că armata mexicană se teme. Armata noastră nu se teme, aşa că aş putea să îi trimit acolo pentru a se ocupa de problemă”, a avertizat Donald Trump, citat de site-ul agenţiei Associated Press.

    Ca reacţie, Preşedinţia Statelor Unite a catalogat informaţiile difuzate de AP drept “neserioase”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul record de pasageri care au tranzitat anul trecut aeroporturile din Bucureşti

    Din total, pe AIHCB s-au înregistrat 10,98 milioane de pasageri şi 108,2 mii de mişcări de aeronave. Faţă de anul 2015, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în 2016 a înregistrat o creştere substanţială, de 18,3%.Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti depăşeşte tendinţa generală înregistrată la nivel european. În plus, pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat o creştere substanţială a numărului de mişcări de aeronave, devansând şi la acest capitol trendul european. Astfel, anul trecut, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 11,2% faţă de anul 2015. 
     
    În anul 2016, 85% dintre pasagerii Aeroportului Henri Coandă au avut ca origine sau destinaţie aeroporturi din statele Uniunii Europene.
    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au operat anul trecut 37 de companii aeriene, care au transportat pasageri către 92 de destinaţii. 
     
  • Boris Johnson susţine vizita lui Trump la Londra, facând trimitere la vizita lui Nicolae Ceauşescu

    Ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a insistat,în cadrul unei sesiuni din Camera Comunelor, că este de părere că majoritatea membrilor vor recunoaşte că trebuie să se facă pregătirile pentru ca Trump să fie primit în ţară,făcând trimitere la vizita lui Nicolae Ceauşescu în Marea Britanie.

    “Din câte ştiu, atât Nicolae Ceauşescu cât şi Robert Mugabe (n.r. preşedintele Republicii Zimbabwe) au fost primiţi în vizită de Majestatea Sa, şi cred că majoritatea membrilor Camerei vor recunoaşte că este datoria noastră (…) să facem acum pregătirile pentru a-l primi pe prietenul nostru, pe partenerul nostru şi liderul celei mai vechi şi importante democraţii şi cel mai important aliat pe care-l avem”, a spus Johnson, citat de the Independent.

    Ministrul britanic de Externe a respins însă unele comparaţii ale parlamentarilor dintre Donald Trump şi Hiltler.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • USR a trimis o scrisoare deschisă oficialilor europeni în care critică OUG privind justiţia

    ”Trebuie să folosim toate mijloacele pentru a opri cele două proiecte OUG. Efectele ar fi catastrofale pentru proiectul de reformă a Justiţiei din România. Ne-am întoarce în timp la începutul reformei Justiţiei, am anula zece ani de muncă. În acest sens, parlamentarii USR au trimis o scrisoare deschisă atât preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, domnului comisar pentru afaceri interne, domnul Avramoppoulos, şi doamnei Jourova, preşedintele Comisiei pentru Justiţie”, a precizat miercuri deputatul USR Iulian Bulai.

    El a spus că în scrisoarea deschisă este prezentat conţinutul celor două OUG şi se explică contextul în care acestea au fost pregătite.

    ”Am decis să ne adresăm Comisiei Europene pe aceste probleme pentru că este foarte important să avem susţinere în momente de criză din partea partenerilor de la Bruxelles”, a explicat deputatul USR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultilizatorii de iPhone pot trimite mesaje offline pe WhatsApp

    Cei care vor să beneficieze de noua îmbunătăţire  trebuie să îşi descarce ultima versiune WhatsApp. Aceasta îţi va permite, de asemenea, să trimiţi 30 de fotografii sau videoclipuri odată, până acum limita fiind de 10.  WhatsApp a făcut o serie de îmbunătăţiri în ultimile luni. De exemplu, în decembrie, compania deţinută de Facebook a permis utilizatorilor să editeze mesajele trimise, înainte de a fi citite.

    WhatsApp pare să testeze noua opţiune pentru iPhone, conform unei imagini postate pe Twitter. În noiembrie, aplicaţia a lansat oficial şi serviciul de video calling la nivel global pentru utilizatorii iOS, Android şi Windows Phone.

     

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Ion Iliescu, fost preşedinte al României, audiat în dosarul Mineriadei

    Ion Iliescu, fost preşedinte al României, a ajuns luni dimineaţa la Parchetul General, unde a fost chemat de procurorii militari pentru a i se aduce la cunoştinţă actul de inculpare în dosarul Mineriadei, cauză în care fostul şef de stat este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

    Întrebat de jurnalişti dacă se consideră vinovat de evenimentele din 1990, Ion Iliescu a declarat : “Nu, bineînţeles că nu”. Potrivit procedurii, fostului preşedinte i s-a prezentat actul de inculpare, punerea în mişcare a acţiunii penale fiind una dintre măsurile luate înainte de trimiterea dosarului în judecată. În condiţiile în care va dori, Ion Iliescu poate da declaraţii anchetatorilor în legătură cu acuzaţiile care i se aduc. Ion Iliescu este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro