Tag: solutii

  • Liderul pe piaţa tichetelor de masă a intrat în acţionariatul companiei româneşti Benefit Seven. Ce beneficii vor primi de acum o parte din angajaţi

    Sodexo, lider pe piaţa tichetelor de masă, a tichetelor cadou şi soluţiilor de incentivare, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine furnizorul de abonamente de sport şi wellnes pentru angajaţii din România, 7card.Tranzacţia între Sodexo şi Benefit Seven a fost finalizată în februarie 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    În 2015, Benefit Seven a înregistrat o cifră de afaceri de 1.8 milioane de euro, aproape dublu faţă de anul precedent. 7card este un abonament lunar care permite în acest moment accesul la 230 de săli cu multiple activităţi sportive, de la fitness, aerobic, înot, la dans sportiv, arte marţiale, yoga şi squash, în opt oraşe din ţară: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara. „Cardul pentru sport vine în completarea ofertei salariale ca un beneficiu atractiv, care sporeşte satisfacţia angajaţilor la locul de muncă, încurajându-i să adopte un stil de viaţă sănătos şi are impact direct în gradul de loialitate şi retenţie al acestora” declară Andrei Creţu, cofondator Benefit Seven.

    În prezent, 7card are 10.000 de abonaţi activi, angajaţi ai companiilor din domenii precum IT&C, telecomunicaţii, pharma şi healthcare, retail, sistemul financiar-bancar şi asigurări, FMCG. „Parteneriatul cu Sodexo ne oferă oportunitatea de a accesa cea mai mare bază de companii interesate să le ofere angajaţilor lor soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii”, declară Iulian Cîrciumaru, cofondator Benefit Seven.

    Până la finalul anului în curs, Benefit Seven îşi propune, prin intermediul cardului pentru sport, să ofere acces la o reţea de 250 de săli de sport şi wellness din 10 oraşe şi, în acelasi timp, să ajungă la 20.000 de abonaţi activi.Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu. Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

  • Bogdan Pismicenco, Kaspersky lab: Capcanele unui birou inteligent

    Bogdan Pismicenco, Channel Manager Romania & Bulgaria şi Republica moldova, Kaspersky Lab  

    Aţi observat că spaţiile moderne de lucru nu mai sunt simple clădiri cu ferestre, pereţi şi birouri? pe măsură ce diferite sisteme automatizate sunt tot mai folosite, biroul a devenit un uriaş organism cibernetic. tot mai multe soluţii logistice şi inginereşti includ tehnologii care oferă control pe toate nivelurile – de la accesul în incintă şi monitorizare video, până la climatizare, furnizare de apă, iluminat, sistemul de stingere a incendiilor sau funcţionarea lifturilor.

    Toate aceste sisteme sunt interconectate într-o reţea sofisticată de telecomunicaţii cu un centru unic de control – un server sau orice computer modern cu software specializat de suport. Acelaşi sistem poate, de asemenea, într-o anumită măsură, să controleze informaţiile şi tehnologiile de comunicaţii, să monitorizeze starea canalelor folosite în comunicare, să restricţioneze accesul angajaţilor pe pagini nedorite de Internet şi să blocheze descărcarea de fişiere, în funcţie de dimensiune şi de tipul acestora.

    Aceste sisteme sunt concepute ca să creeze şi să menţină un mediu de lucru confortabil pentru angajaţii companiei, dar şi ca să centralizeze şi să simplifice administrarea tehnologiilor respective. Sistemele ajută, în plus, la creşterea eficienţei. De exemplu, descoperirea din timp a unei scurgeri de apă sau de gaze de către senzorii sistemului ar putea reduce semnificativ costurile pentru o companie.

    Un studiu derulat de Allied Market Research a arătat că piaţa sistemelor pentru clădiri inteligente creşte rapid. Compania preconizează că piaţa va creşte cu 29,5% până în 2020, ajungând la un volum de 35,3 miliarde de dolari. Acest lucru se traduce prin faptul că tot mai multe clădiri de birouri vor fi construite pe baza acestor principii.

    Dar v-aţi uitat vreodată la biroul vostru inteligent din punctul de vedere al securităţii IT? V-a trecut prin minte că echipându-vă biroul cu dispozitive menite să ofere confort, infractorilor cibernetici le este mai uşor să obţină acces la informaţii despre companie şi chiar să producă daune materiale? Nu contează, în contextul dat, dacă este vorba de un birou închiriat sau în proprietate, nici mărimea afacerii sau aria de activitate, pentru că o companie poate fi interesantă pentru infractorii cibernetici prin ea însăşi sau ca instrument de atac împotriva unor parteneri de afaceri.

    Asta pentru că reţeaua de telecomunicaţii a sistemului este atât un element-cheie pentru funcţionarea sa, cât şi punctul slab al sistemului, fiind utilizată pentru toate comunicaţiile dintre centrul de comandă şi dispozitive. Reţeaua poate folosi tehnologii tradiţionale sau wireless, iar computerul central poate avea o conexiune la Internet pentru a fi mai uşor de administrat.

    Pentru infractorii cibernetici, aceasta este ţinta principală, din moment ce accesul la centrul de comandă sau la reţeaua companiei le permite să preia controlul asupra întregului sistem. De exemplu, după ce reuşesc să intre în reţea, infractorii pot monitoriza operaţiunile companiei, folosind sistemul de supraveghere video – există posibilitatea să poată vedea chiar şi informaţia de pe monitoarele angajaţilor. Profitând de vulnerabilităţile sistemului de acces, răufăcătorii pot intra în clădire ca şi cum ar fi angajaţi, fără să atragă atenţia. Până la urmă, serviciul de pază nu îi ştie neapărat pe toţi angajaţii din vedere. Dacă preiau controlul altor sisteme importante, infractorii pot afecta serios ecosistemul biroului, până la a face munca imposibilă. Astfel, apar întârzieri, încălcări de deadline-uri, afectarea proprietăţii şi alte pierderi financiare.

    De aceea este obligatorie o abordare complexă, pe mai multe niveluri, a securităţii IT. Este esenţial ca securitatea să nu fie limitată la protejarea resurselor companiei şi la folosirea de soluţii de securitate IT endpoint pentru angajaţi. Este crucial să avem o protecţie de încredere pe toate elementele unui sistem de management al clădirilor inteligente, care sunt conectate cu sistemul companiei.
    Pentru a se asigura că sistemele sunt protejate companiile ar trebui să investească în:

    • Un audit complex de securitate IT, care va ajuta la identificarea tuturor punctelor slabe din reţeaua IT
    • Dezvoltarea unui pattern de ameninţări ce va creiona o hartă detaliată de potenţiali vectori de atac
    • Implementarea unei soluţii de securitate, pe mai multe niveluri, care va contribui la protecţia tuturor punctelor-cheie din reţeaua companiei, inclusiv la protecţia împotriva ameninţărilor de pe Internet, criptarea datelor, protecţia tranzacţiilor financiare, protecţia pe dispozitive mobile, server de e-mail şi servicii de stocare a datelor conectate la reţea, software actualizat şi update-uri ale bazelor de date etc.
    • Trainingul angajaţilor pe teme de securitate IT şi reguli de operare ale sistemului, precum şi privind regulile de conduită în situaţii critice, va contribui la reducerea şanselor atacatorilor de a obţine acces la datele companiei.

    Având în vedere ritmul rapid de evoluţie al pieţei de soluţii înglobate, unii dintre furnizori caută acum să dezvolte tehnologii specializate pentru această piaţă în creştere.

    Până la urmă, toate aceste dispozitive sunt microcomputere care au nevoie de protecţie la fel ca orice computer. Din moment ce instrumentele convenţionale de securitate nu pot fi instalate aici, o soluţie specializată poate să protejeze sistemele clădirilor inteligente împotriva atacurilor cibernetice care folosesc sistemul drept punct de acces în reţeaua companiei.
     

  • Ixia anunţă prima soluţie de validare a reţelelor de 50 Gigabit Ethernet (GbE) cu eficienţă dovedită în teren

    Modulul de load al interfeţei Ixia Xcellcom-Multis QSFP28 optimizează lăţimea de bandă a reţelelor şi reduce costurile de operare pentru clienţi cu centre de date hyper-scale

    Ixia a lansat, de curând, cea mai nouă soluţie de testare a vitezelor Ethernet. Noul produs le va permite clienţilor să lanseze reţele de 50 GbE care să răspundă nevoilor pentru lăţimii de bandă mai mari, reducând în acelaşi timp costurile şi spaţiul necesar pentru centrele de date hyper-scale. Soluţia Ixia de validare a reţelelor de 50 GbE a fost iniţial demonstrată la nivel teoretic în cadrul târgului de tehnologie Interop de anul trecut. Soluţia are la bază gama de module de load Xcellon-Multis cu viteze de testare de 50GbE, completând, astfel, soluţiile existente ce pot susţine viteze de 10, 25, 40 şi 100 GbE.

    În aprilie 2015, Ixia a lansat pe piaţă singura soluţie din lume dedicată reţelelor de 25GbE, punând astfel bazele dezvoltării a unei soluţii de 50GbE folosing platforma Xcellon-Multis QSFP28.Soluţia pentru reţelele de 50GbE a fost demonstrată cu succes de către Ixia prin realizarea unei transmisiuni de 50Gbps folosind cabluri de cupru între echipamentul Xcellon-Multis QSFP28 şi placa de reţea ConnectX-D Dual-Port.

    „Suntem încântaţi că Ixia a completat atât de rapid platforma Xcellon-Multisprin capabilităţi de testare ale reţelelor Ethernet de 50GbE, oferind astfel, în prezent, soluţii complete de testare pentru implementări de reţele de 10/25 şi 40/50/100GbE”,a menţionat Kevin Deierling, Vice President Marketing, Mellanox Technologies. „Soluţia Xcellon-Multis a accelerat validarea propriului nostru portofoliu de soluţii Ethernet, portofoliu ce includeswitchuri, carduri şi cabluri pentru plăcile de reţea din gama Spectrum, ConnectX-4 şi LinkX. Acest anunţ marchează disponibilitatea unui nou ecosistem ce va oferi un portofoliu complet de produse şi echipamente de testare şi începutul implementărilorîn teren a centrelor de date Ethernet cu viteze de 25, 50 şi 100 Gbps.”

    Xcellon-Multis este soluţia Ixia de ultimă generaţie dedicată testării reţelelor şi a fost creată special pentru nevoile extreme de testare ale companiilor web 2.0., ale furnizorilor de servicii cloud şi telecomunicaţii şi ale producătorilor de echipamente de reţea.

  • GECAD NET a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 4.2 milioane de euro şi mizează pe cel puţin 5 milioane de euro în 2016

    Compania GECAD NET a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4,2 milioane euro, în creştere cu 15% faţă de 2014.

    “Anul trecut principalul nostru obiectiv a fost să creştem cât se poate de mult business-ul de cloud ceea ce am şi reuşit, investind totodată în resursele umane existente în companie pentru dezvoltarea competenţelor, atât pe tehnologii Microsoft, cât şi de securitate. Investiţiile s-au cifrat la peste 200.000 de euro dar beneficiile se vor vedea în următorii ani”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    În 2016, compania se aşteaptă la depăşirea pragului de 5 milioane de euro, mizând pe o creştere a veniturilor cu 25% faţă de anul anterior.
    “Ne vom focaliza în acest an pe atragerea a cât mai multe proiecte cloud, servicii complexe pentru Enterprise, soluţii de comunicare şi de tip Business Intelligence. Concomitent vom continua să venim către clienţii noştri cu cele mai bune pachete de securitate IT şi soluţii de proiectare”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    Privind retrospectiv, cele mai dinamice linii de business în 2015 au fost: soluţiile bazate pe platforme cloud (Office 365, Microsoft Azure şi nu în ultimul rând Adobe Creative Cloud), unde numărul total de proiecte a crescut în doar un an cu peste 100%, soluţiile de securitate IT şi cele pentru proiectare asistată. “Am constatat că în 2015, clienţii Autodesk au optat încă într-o proporţie destul de mare pentru licenţierea prin subscripţie (licenţa tip abonament), care le oferăîn primul rândcosturi mai reduseşi totodată, mai multă flexibilitate în alocarea de resurse financiare pentru achiziţia de software. Ne aşteptăm ca în 2016, odată cu conştientizarea beneficiilor pe care le oferă noul tip de licenţiere, numărul utilizatorilor de soluţii de proiectare bazată pe platformele Autodesk să crească cu 30%”, declară Cristina Anton, Autodesk Business Manager la GECAD NET.

    În 2015, a crescut şi cererea de soluţii de securitate cu peste 20%.

  • Opinie Lavinia Raşca: Există un portret-robot al antreprenorului?

    A apărut întrebarea: „Dacă ar fi să le dai un sfat cititoarelor noastre care iau în calcul o afacere proprie, ce le-ai spune? Cum ar trebui ele să fie? Ce să facă? La ce ar trebui să fie atente?”. În economia acelei conversaţii nu îşi avea locul un răspuns lung. În timp ce îl dădeam, nu m-am putut opri să mă gândesc în fugă la două lucruri. Ce mult mă bucură că interesul faţă de antreprenoriat creşte şi cât de rău îmi pare că nu pot da un răspuns precis la întrebări de genul celei de mai sus, pentru că nu s-a inventat încă portretul-robot al antreprenorului.

    ŞI TOTUŞI, CE SPUN STUDIILE?

    În perioada când mă pregăteam să devin consultant, am parcurs câteva chestionare care testează capacitatea de adaptare a individului la viaţa antreprenorială, ale U.S. Small Business Administration. Ele conţin unele întrebări comune, printre care: eşti ambiţios şi performant? Ai iniţiativă? Eşti dispus să rişti? Dar să munceşti 10-12 ore pe zi, pe termen lung? Ştii să iei deciziile corecte?

    Întrebările sunt importante şi e bine ca cei pe care-i entuziasmează ideea lor de afacere să cugete bine la ele înainte de a porni la drum. Dar nu sunt suficiente, pentru că nu surprind particularităţile fiecărui individ în parte. Şi nici nu reprezintă o garanţie a succesului. Or, „după îndelungi cercetări, ştim că nu există un set clar de caracteristici comportamentale care să-i separe pe antreprenori de nonantreprenori” – după cum afirmă William Bygrave (The Portable MBA in Entrepreneurship).

    De altfel, nimic nu poate garanta succesul unui antreprenor. Ce e drept, şansele cresc dacă ideea de afacere este bună, dacă antreprenorul are profilul, motivaţia şi atitudinea cerute, iar strategia, modelul de business şi execuţia sunt adecvate.

    Deşi există multe excepţii, statisticile arată că mediul familial şi educaţia ajută. Aşa cum demonstrează realitatea internaţională, copiii de antreprenori pornesc şi răzbat mai uşor în afacerile proprii, sau le duc mai departe cu bune şanse de reuşită pe cele moştenite de la părinţii lor. Am văzut nu numai în filme, ci şi în viaţa reală discuţii vii şi lungi, în familie, în jurul mesei, sau în weekenduri şi concedii, despre realizările, bucuriile sau provocările antreprenoriale, despre soluţii ale unor situaţii. Doar este bine ştiut că antreprenorii nu se pot opri în nicio împrejurare să discute despre afacerile lor. Şi am văzut cum copiii mici şi mari îşi urmăreau cu atenţie părinţii sau rudele, ba chiar că erau deja obişnuiţi să intervină cu întrebări, sau chiar cu soluţii potrivite.

    Privesc viitorul cu optimism. La noi în ţară sunt tot mai numeroase astfel de familii, deci vom spune din ce în ce mai rar că lipsa de modele apropiate reprezintă o barieră care-i împiedică pe tineri să devină antreprenori.

    De fapt, conform Global Entrepreneuship Monitor 2015, în România intenţiile antreprenoriale şi antreprenoriatul timpuriu s-au dezvoltat: 11,3%, adică 1,5 milioane de membri ai populaţiei active se aflau în 2014 în diferite etape de pregătire a afacerilor, sau în primii trei ani de la înfiinţarea lor.

    Majoritatea antreprenorilor din grupul mai sus amintit sunt bărbaţi sub 44 de ani, cu studii superioare. Conform aceluiaşi studiu, motivaţia lor principală provine în primul rând din observarea de oportunităţi interesante şi mai puţin din lipsa altor posibilităţi de câştig.

    CE-I AJUTĂ PE ANTREPRENORI?

    S-a scris foarte mult despre ce să facă şi despre cum să fie antreprenorii. Evident, bazându‑se pe cercetarea realităţii, lucrările semnificative conţin multe elemente comune. Consider a fi de referinţă concluziile cercetării întreprinse de Walter Kuemmerle, profesor la Harvard Business School. Acesta a studiat, pe parcursul a 15 ani (1987-2002), peste 50 de companii din 20 de ţări şi din foarte multe industrii, care la începutul demersului său se aflau în faza de start‑up. Kuemmerle arată că antreprenorii de succes au cinci caracteristici comune: (1) sunt îndrăzneţi şi găsesc soluţii noi şi ingenioase pentru situaţii clasice, chiar dacă uneori întind coarda – cum se spune; (2) ştiu să se descurce cu concurenţii puternici; (3) au înţelepciunea şi răbdarea să înceapă de la zero; (4) sunt gata să-şi modifice repede strategiile; (5) ştiu să încheie tranzacţii („A Test for Fainthearted” – Harvard Business Review, mai 2002).

  • Opinie Lavinia Raşca: Există un portret-robot al antreprenorului?

    A apărut întrebarea: „Dacă ar fi să le dai un sfat cititoarelor noastre care iau în calcul o afacere proprie, ce le-ai spune? Cum ar trebui ele să fie? Ce să facă? La ce ar trebui să fie atente?”. În economia acelei conversaţii nu îşi avea locul un răspuns lung. În timp ce îl dădeam, nu m-am putut opri să mă gândesc în fugă la două lucruri. Ce mult mă bucură că interesul faţă de antreprenoriat creşte şi cât de rău îmi pare că nu pot da un răspuns precis la întrebări de genul celei de mai sus, pentru că nu s-a inventat încă portretul-robot al antreprenorului.

    ŞI TOTUŞI, CE SPUN STUDIILE?

    În perioada când mă pregăteam să devin consultant, am parcurs câteva chestionare care testează capacitatea de adaptare a individului la viaţa antreprenorială, ale U.S. Small Business Administration. Ele conţin unele întrebări comune, printre care: eşti ambiţios şi performant? Ai iniţiativă? Eşti dispus să rişti? Dar să munceşti 10-12 ore pe zi, pe termen lung? Ştii să iei deciziile corecte?

    Întrebările sunt importante şi e bine ca cei pe care-i entuziasmează ideea lor de afacere să cugete bine la ele înainte de a porni la drum. Dar nu sunt suficiente, pentru că nu surprind particularităţile fiecărui individ în parte. Şi nici nu reprezintă o garanţie a succesului. Or, „după îndelungi cercetări, ştim că nu există un set clar de caracteristici comportamentale care să-i separe pe antreprenori de nonantreprenori” – după cum afirmă William Bygrave (The Portable MBA in Entrepreneurship).

    De altfel, nimic nu poate garanta succesul unui antreprenor. Ce e drept, şansele cresc dacă ideea de afacere este bună, dacă antreprenorul are profilul, motivaţia şi atitudinea cerute, iar strategia, modelul de business şi execuţia sunt adecvate.

    Deşi există multe excepţii, statisticile arată că mediul familial şi educaţia ajută. Aşa cum demonstrează realitatea internaţională, copiii de antreprenori pornesc şi răzbat mai uşor în afacerile proprii, sau le duc mai departe cu bune şanse de reuşită pe cele moştenite de la părinţii lor. Am văzut nu numai în filme, ci şi în viaţa reală discuţii vii şi lungi, în familie, în jurul mesei, sau în weekenduri şi concedii, despre realizările, bucuriile sau provocările antreprenoriale, despre soluţii ale unor situaţii. Doar este bine ştiut că antreprenorii nu se pot opri în nicio împrejurare să discute despre afacerile lor. Şi am văzut cum copiii mici şi mari îşi urmăreau cu atenţie părinţii sau rudele, ba chiar că erau deja obişnuiţi să intervină cu întrebări, sau chiar cu soluţii potrivite.

    Privesc viitorul cu optimism. La noi în ţară sunt tot mai numeroase astfel de familii, deci vom spune din ce în ce mai rar că lipsa de modele apropiate reprezintă o barieră care-i împiedică pe tineri să devină antreprenori.

    De fapt, conform Global Entrepreneuship Monitor 2015, în România intenţiile antreprenoriale şi antreprenoriatul timpuriu s-au dezvoltat: 11,3%, adică 1,5 milioane de membri ai populaţiei active se aflau în 2014 în diferite etape de pregătire a afacerilor, sau în primii trei ani de la înfiinţarea lor.

    Majoritatea antreprenorilor din grupul mai sus amintit sunt bărbaţi sub 44 de ani, cu studii superioare. Conform aceluiaşi studiu, motivaţia lor principală provine în primul rând din observarea de oportunităţi interesante şi mai puţin din lipsa altor posibilităţi de câştig.

    CE-I AJUTĂ PE ANTREPRENORI?

    S-a scris foarte mult despre ce să facă şi despre cum să fie antreprenorii. Evident, bazându‑se pe cercetarea realităţii, lucrările semnificative conţin multe elemente comune. Consider a fi de referinţă concluziile cercetării întreprinse de Walter Kuemmerle, profesor la Harvard Business School. Acesta a studiat, pe parcursul a 15 ani (1987-2002), peste 50 de companii din 20 de ţări şi din foarte multe industrii, care la începutul demersului său se aflau în faza de start‑up. Kuemmerle arată că antreprenorii de succes au cinci caracteristici comune: (1) sunt îndrăzneţi şi găsesc soluţii noi şi ingenioase pentru situaţii clasice, chiar dacă uneori întind coarda – cum se spune; (2) ştiu să se descurce cu concurenţii puternici; (3) au înţelepciunea şi răbdarea să înceapă de la zero; (4) sunt gata să-şi modifice repede strategiile; (5) ştiu să încheie tranzacţii („A Test for Fainthearted” – Harvard Business Review, mai 2002).

  • Planuri pentru a conecta milioane de dispozitive IoT

    Ericsson şi Verizon vor colabora pentru dezvoltarea şi lansarea unei soluţii de conectare la reţea de tip LPWA (cellular low-power wide-area) care va servi unei game largi de aplicaţii IoT.

    „Reţeaua LTE Verizon furnizează platforma ideală pentru accelerarea implementării soluţiilor IoT destinate consumatorilor, oraşelor şi industiilor”, a menţionat Adam Koeppe, Vice President, Network Technology and Planning, Verizon. „Suntem dedicaţi simplificării aplicaţiilor IoT şi, în acest sens, am lansat o platformăpentru dezvoltatori – ThingSpace – şi am făcut progrese în ceea ce priveşte performanţa reţelelor noastre. Noul software Ericsson ne va permite să extindem acoperirea dispozitivelor IoT low-cost, în acelaşi timp garantând o durată de viaţă a bateriilor acestora de câţiva ani.”

    Reţelele LTE pot deja susţine aplicaţii de înaltă capacitate şi cu latenţă scăzută. Soluţia LPWA a Ericsson va îmbunătăţi reţeaua LTE a Verizon pentru a putea conecta mai multe dispozitive IoT, răspunzând, în acelaşi timp, nevoilor de conectivitate ale operatorului pentru consum diminuat de energie, costuri scăzute şi complexitate redusă a operaţiunilor.

    „Verizon este un partener ideal în procesul de dezvoltare a tehnologiilor celulare destinate cerinţelor de reţea pentru aplicaţiile IoT”, a spus Arun Bansal, Senior Vice President and Head of Business Unit Radio, Ericsson.„Aplicaţiile IoT sunt cele care vor stimula dezvoltarea 5G, astfel încât este esenţial pentru noi să lucrăm împreună cu operatori de top precum Verizon pentru a continua să aducem inovaţii în industrie şi ecosistemul IoT.”

    IoT va schimba modul în care lucrăm şi trăim, folosind noi nivele de inteligenţă care ne vor putea conecta cu lumea înconjurătoare în moduri necunoscute până acum. Acest lucru va necesita stabilirea unor conexiuni la nivele mai înalte decât cele folosite până acum şi dezvoltarea unor soluţii scalabile care pot funcţiona împreună pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai diverse ale utilizatorilor.

    Luna aceasta, Ericsson a demonstrat în cadrul CES 2016, în Las Vegas, modul în care pot fi folosite aplicaţiile IoT pentru a conecta scutere,motociclete sau dispozitive purtabile, pentru a administra contoare şi reţele inteligente de energie şi pentru a monitoriza calitatea apei.
     

  • SAP are un nou director general în România

    Compania globală de soluţii software de business şi tehnologie SAP l-a numit pe Mihai Oros în funcţia de director general al subsidiarei locale, începând cu ianuarie 2016.

    Mihai Oros se realătură SAP după nouă ani în cadrul OMV Petrom, unde a ocupat din 2007 diverse funcţii, ultima fiind service line manager, OMV Petrom Global Solutions. Anterior, a lucrat la SAP AG în perioada 2001-2007, iar înainte de aceasta, a contribuit la dezvoltarea departamentelor de IT ale multor companii din România.

    Oros are o diplomă de inginer în telecomunicaţii de la Universitatea din Timişoara. De-a lungul carierei sale a supravegheat dezvoltarea celui mai mare centru de Customer Competence al SAP din Europa de Sud-Est, având o vastă experienţă în dezvoltarea, gestionarea şi implementarea multor iniţiative IT bazate pe soluţii SAP.

    De asemenea, el a condus cele mai mari şi mai provocatoare proiecte SAP ale Petrom pentru toate diviziile de business, crescând performanţa companiei. În plus, fiind fluent în engleză, germană, română şi maghiară, Mihai Oros a fost un speaker de succes la multe conferinţe internaţionale şi a primit numeroase premii pentru activitatea sa.

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
     

  • Industria 4.0 – nou portofoliu de soluţii de business tip M2M

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.