Tag: serviciu

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

    În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Decizia CCR invocată de avocaţi

    Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

    Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

    Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Ţuţuianu: Directorul SRI şi adjuncţii să aibă mandat de 4 ani. Numărul de mandate, limitat la 2

    Ţuţuianu a spus că în acest moment legea nu prevede care este durata mandatului directorului SRI, care este durata mandatului pentru adjuncţi, neexistând prevederi nici privind posibilitatea de a deţine mai multe mandate.
     
    Întrebat dacă ar fi o variantă ca directorul SRI să fie numit pentru un mandat pe durata mandatului şefului statului, care face numirea (cinci ani, n.r.), Ţuţuianu a precizat că poate fi o soluţie, dar că, în opinia sa, mandatul trebuie limitat la patru ani.
     
    ”Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că am putea să avem mandat de patru ani. E o opinie personală, nu însuşită politic sau a Comisiei. Cred că un mandat de patru ani pentru directorul SRI, pentru adjuncţi, este util. Cred că am putea stabili că două mandate, aşa cum are preşedintele, înseamnă maximum. Acestea sunt variante de lucru”, a explicat el.
     
  • Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

    În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Decizia CCR invocată de avocaţi

    Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

    Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

    Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Autovit.ro a lansat un serviciu pentru cei care caută piese auto de schimb

    Platforma de anunţuri auto Autovit.ro, parte a grupului Naspers, lansează un nou serviciu care facilitează vânzarea şi cumpărarea de piese de schimb pentru maşini.
     
    Noul serviciu de piese auto a fost dezvoltat pentru a îmbogăţi experienţa utilizatorilor Autovit.ro prin oferirea de facilităţi suplimentare, dincolo de modelul actual al site-ului bazat pe publicarea de anunţuri auto şi intermedierea comunicării între vânzători şi cumpărători.
     
    “Am plecat de la o realitate simplă: fiecare maşină înglobează în medie 30.000 de repere (piese), iar multitudinea de mărci şi modele aflate în circulaţie ar presupune adăugarea pe Autovit.ro a câteva milioane de anunţuri pentru piesele existente în stocuri la magazinele şi distribuitorii specializaţi. Drept urmare, am gândit un sistem de interogare a stocurilor astfel încât să facilităm interacţiunea dintre cei care caută piese de schimb noi sau din dezmembrări şi vânzătorii care au pe stoc aceste repere”, explică Cristian Cojocaru, Sales Manager la Autovit.ro.
     
    Vizitatorii site-ului au astfel posibilitatea de a solicita, prin completarea unui scurt formular, către toţi partenerii Autovit.ro, piesele sau consumabilele auto de care au nevoie pentru lucrările de reparaţie şi mentenanţă a maşinilor pe care le deţin.
     
    După completarea formularului, utilizatorii noului serviciu lansat de Autovit.ro pot alege cele mai avantajoase oferte dintre cele primite şi se pot adresa imediat vânzătorilor pentru finalizarea tranzacţiei.
     
    Comercianţii de piese pot vedea în timp real cererile venite din piaţă şi pot oferta clienţilor piesele care sunt în stocul lor, precizând totodată şi condiţiile de livrare. Un astfel de sistem generează o importantă economie de timp ce are ca efect imediat o creştere a eficienţei activităţii, înregistrând la finalul fiecărei zile un volum mai mare de piese vândute.
     
     
    “În prezent, noul serviciu lansat de Autovit.ro este într-o perioadă de testare şi, prin urmare, nu vor fi costuri asociate acestuia nici pentru vânzători, nici pentru cumpărători. La finalul perioadei de testare, el va rămane în continuare gratuit pentru cumpărători”, adaugă Cristian Cojocaru.
     
     
    Autovit.ro are, în prezent, peste 12.700 de anunţuri cu piese de schimb. În prezent, în România sunt peste 7 milioane de autovehicule în circulaţie, conform DRPCIV, dintre care peste 5,4 milioane de autoturisme.
     
     
     
     
     

     

  • Preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu: Serviciul de informaţii să spună dacă mulţinaţionalele s-au implicat în proteste

    “Există anumite informaţii, şi am să vă dau un detaliu, poate ne înţelegem juridic: dacă o firmă foloseşte bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activităţi, legea 31/1990 spune că este infracţiune. Folosirea creditului sau bunurilor societăţii în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuţie de făcut şi trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securităţii naţionale. Există un articol 11 în legea securităţii naţionale care prevede foarte clar că atunci când se urmăreşte înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente şi aşa mai departe, problema este una de securitate naţională”, a declarat preşedintele Comisiei pentru controlul SRI, senatorul PSD Adrian Ţuţuianu.

    Întrebat dacă România se află într-o astfel de situaţie, Tuţuianu a afirmat că SRI trebuie să răspundă la această întrebare.

     

    “Nu ştiu, ăsta e un răspuns pe care îl va da SRI. Nu îl dau eu. Îmi pun o întrebare pentru că, de exemplu, un ziar din Prahova a spus că salariaţii de la o firmă cu capital străin au fost forţaţi să iasă la miting. Lucrul ăsta e nelegal. Chiar nu vreţi să înţelegi ce spun eu? Vorbesc de lucruri nelegale. Nu aduc acuze nimănui, dar cred că instituţiile abilitate ale statului trebuie să ne dea un răspuns”, a răspuns Ţuţuianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O grijă mai puţin pentru oamenii de afaceri

    „Încă de la bun început ne‑am dorit să dezvoltăm un serviciu care să ofere timp oamenilor“, spune Flaviu Dumitraşcu, cofondatorul CasePlease, despre ideea de afaceri care i-a venit în urmă cu un an şi pe care a pus-o în practică cu Marian Posăceanu, fostul său coleg de bancă din liceu. La dezvoltarea serviciului CasePlease au stat două componente: experienţa personală şi dorinţa de a lansa ceva nemaiîntâlnit în România. Hotărâţi să treacă de la statutul de angajaţi la cel de antreprenori, cei doi tineri au căutat idei de afaceri atât din România, cât şi din străinătate şi, spun ei, au descoperit o nişă neexploatată local. În cercetările lor au descoperit firme care oferă tot soiul de servicii corporatiştilor ocupaţi: curăţarea hainelor şi livrări la birou, curăţarea automobilului, cumpărături pentru acasă, suveniruri etc., care li s-au părut interesante şi cu potenţial pentru piaţa locală. Iar la aceste idei au adăugat şi o parte din experienţa personală. „Am urmat un program de masterat la Oslo şi mereu când veneam în ţară de sărbători îmi displăcea să-mi pregătesc bagajul şi să aştept la check-in şi check-out. În plus, ajungeam mereu cu hainele şifonate“, povesteşte Dumitraşcu.

    Odată ce a stabilit împreună cu asociatul său nişa spre care se vor îndrepta, au început să îşi facă o documentare ca la carte: au citit forumuri de business travel – unde au descoperit oameni care se plâng de stresul bagajelor asociat călătoriilor de afaceri; dar au studiat şi studii de piaţă, pentru a determina potenţialul ideii şi validarea conceptului.

    În august 2016, după un an de tatonări, cei doi tineri au înfiinţat firma. Două luni mai târziu lansau serviciul în Bucureşti, singurul oraş în care CasePlease are deocamdată activităţi. Investiţia iniţială se învârte în jurul sumei de 5.000 de euro, din surse proprii ale celor doi antreprenori; au folosit banii pentru promovare şi spaţiul în care desfăşoară activitatea. Pentru a-şi rafina ideea, povesteşte Dumitraşcu, „am urmat diferite cursuri de antreprenoriat, am discutat cu oameni de afaceri, potenţiali clienţi şi profesionişti din diverse domenii“. În cele din urmă, au renunţat şi la slujbele de IT-işti pentru a se ocupa exclusiv de afacere.

    CasePlease se adresează oamenilor de afaceri români şi străini, care călătoresc de cel puţin 3-4 ori pe an în Bucureşti şi se cazează la hoteluri de 3, 4 şi 5 stele sau închiriază un apartament. Cum funcţionează serviciul? Clientul trebuie să-şi rezerve un loc pe platforma CasePlease şi să stabilească o întâlnire cu reprezentanţii firmei în Bucureşti; clientul îşi predă hainele din garderoba personală, precum şi un set de cosmetice, dacă doreşte. Din acel moment, CasePlease se ocupă de aceste bagaje; lucrurile sunt depozitate, hainele sunt spălate şi călcate, iar în momentul în care clientul alege, bagajul său este dus la hotelul unde se cazează; apoi bagajul său este preluat, din nou, în circuitul firmei. Pentru fiecare călătorie de business în parte, cel care apelează la serviciile CasePlease trebuie să precizeze prin intermediul site-ului când şi unde soseşte dar şi când pleacă, pentru ca un reprezentant al firmei să aducă sau să preia bagajul.

    Serviciul presupune un abonament lunar de cinci euro pentru spaţiul de stocare. Pe lângă aceasta, clientul plăteşte o sumă fixă pentru fiecare călătorie în care foloseşte serviciile CasePlease, în funcţie de pachetul ales. Stocarea a 10 articole vestimentare (inclusiv încălţări) şi a unei genţi de cosmetice presupune un cost de 50 de euro pentru fiecare călătorie, cost care acoperă curăţarea, călcarea hainelor şi transportul bagajului la şi de la hotel. Al doilea pachet include 25 de articole vestimentare şi costă dublu pentru fiecare călătorie. Toate plăţile se fac online, clientul introducând datele cardului în momentul în care îşi face cont pe platformă. Abonamentul lunar este achitat la început, iar plata pentru pachetul ales se face la sfârşitul călătoriei.

    Primii clienţi au apelat la serviciile firmei care se ocupă de bagajele turiştilor în a doua lună de la lansare; „au venit pe bază de recomandări, în urma evenimentelor de business networking“, spune Flaviu Dumitraşcu, care nu dă niciun detaliu despre numărul actual de persoane care s-au înregistrat pe platformă. Potrivit antreprenorului, acum poartă discuţii cu o serie de firme – cum ar fi agenţii de turism care lucrează cu corporaţii, firme concierge, platforme ce oferă diverse servicii angajaţilor multinaţionalelor, pentru a se susţine şi recomanda reciproc. „Acum, cheltuielile cele mai mari sunt legate de creşterea vizibilităţii pe piaţă“, spune Dumitraşcu; el adaugă că deocamdată nu au angajaţi; de la înfiinţarea firmei a colaborat cu mai multe persoane în regim de freelancing, dar cei doi fondatori sunt singurii care se ocupă 100% de afacere.

    Antreprenorul spune că este prea devreme pentru a putea face predicţii despre mersul afacerii, influenţat de mai mulţi factori, dar cei doi fondatori dau ca reper pentru anul în curs o cifră de afaceri de 15.000 de euro, corespunzătoare unui număr aproximativ de 200 de călătorii. Dacă totul va merge conform planului, fondatorii speră ca în prima parte a lui 2018 CasePlease să intre pe profit.

    Pe termen scurt, cei doi tineri îşi propun să îşi facă businessul cunoscut în mediul de afaceri, promovarea fiind principalul lor obiectiv în următoarea perioadă. Pe termen lung însă, planurile lor vizează extinderea în alte oraşe din România, precum şi în alte ţări. „Dacă un om de afaceri din Varşovia călătoreşte săptămâna aceasta la Bucureşti, săptămâna următoare la Cluj şi apoi la Viena, ne dorim ca bagajul să «îl urmărească» peste tot. Acest lucru presupune o colaborare cu o companie de curierat sau de transport“, spune Dumitraşcu. Se declară optimist pentru că, spune el, numărul călătoriilor de afaceri creşte, deopotrivă la nivel naţional şi dar şi internaţional. „În Bucureşti, spre exemplu, cel puţin 60% dintre turiştii sosiţi, români sau străini, vin în interes de afaceri.  Numărul călătoriilor de afaceri creşte de la an la an, atât în ţară, cât şi în Europa, Asia şi America de Nord“, afirmă antreprenorul. Vorbind strict de turiştii străini, afacerile reprezintă principalul motiv al venirilor lor în România, aceştia având o pondere de 55,9% din totalul turiştilor nerezidenţi, în 2015. „Aşadar, CasePlease prezintă un potenţial de dezvoltare şi în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Constanţa. Totodată, avem avantajul primului sosit pe o piaţă“, conchide Flaviu Dumitraşcu.

  • Airbus Helicopters a livrat 418 elicoptere anul trecut

    Airbus Helicopters a livrat 418 elicoptere în 2016, cu 5% mai mult decât în 2015, în condiţiile unei pieţe în scădere. Compania şi-a întărit poziţia de lider pe segmentele civil şi public-privat, menţinându-şi în acelaşi timp poziţia pe piaţa militară.

    Airbus Helicopters a înregistrat comenzi brute de 388 de elicoptere în 2016, o performanţă stabilă, comparabilă cu 2015 când a avut 383 de comenzi brute. În 2016 au fost comandate, printre altele, 188 de elicoptere uşoare mono-motor, 163 de aparate H135/H145 şi 23 de aparate din familia Super Puma. La finalul anului 2016, comenzile în curs erau de 766 de elicoptere.

    „Multiplele provocări pe care le-am avut în 2016 ne-au întărit dorinţa de a ne sprijini clienţii,  angajându-ne mai mult ca oricând în favoarea calităţii şi securităţii zborurilor, graţie portofoliului nostru care include cele mai moderne produse şi servicii”, a spus Guillaume Faury, CEO Airbus Helicopters. „Anul 2016 a fost probabil cel mai dificil din ultima decadă pentru întreaga industrie producătoare de aparate de zbor. În ciuda contextului de piaţă complex, am reuşit să ne atingem toate obiectivele operaţionale şi să punem în aplicare planul nostru de transformare a companiei”, a adăugat Faury.

    Printre evenimentele notabile care au marcat anul 2016 se numără licitaţii-cheie câştigate în domeniul achiziţiilor militare cu elicopterul H225M, care a fost selectat de Singapore şi Kuweit, precum şi cu familia de elicoptere H135/H415 care a fost aleasă de Marea Britanie pentru instruirea militarilor. Tot anul trecut au fost livrate primele exemplare ale noului elicopter AS565 Mbe Panther în versiune navală şi a avut loc primul zbor al NH90 Sea Lion pentru marina germană.

    Referitor la versiunea civilă, primul elicopter H175 de clasă medie, cu dublu motor, în configuraţie VIP a intrat în serviciu în 2016 şi tot atunci au început testele de zbor pentru versiunea sa dedicată serviciilor publice, în vederea obţinerii certificării în 2017. Un consorţiu din China a semnat o comandă de 100 de elicoptere tip H135s care vor fi asamblate local în următorii 10 ani. În noiembrie 2016, Agenţia Europeană pentru Securitate Aeriană (EASA) a certificat versiunea H135 dotată cu echipament Helionix iar pe parcursul întregului an au avut loc zboruri-test pentru noua generaţie de elicoptere H160, creând premisele semnării primelor contracte în 2017.

    În 2016, flota globală de aproximativ 12.000 de elicoptere Airbus, aflată în serviciul a peste 3.000 de operatori, a ajuns la 90 de milioane de ore de zbor. Airbus este lider mondial în aeronautică şi servicii în domeniul spaţiului. În 2015 a generat venituri de 64,5 miliarde de euro şi a avut 136.000 de angajaţi. Airbus oferă cea mai complexă gamă de avioane de pasageri, cu capacităţi între 100 – 600 de locuri. Airbus este de asemenea lider european în domeniile avioanelor cargo, de luptă, transport şi misiuni de  salvare precum şi numărul 1 în Europa şi numărul 2 mondial în industria spaţială. În domeniul elicopterelor, Airbus livrează cele mai eficiente soluţii civile şi militare din lume.