BusinessMagazin

Tag: sef

  • In premiera in Romania! Cum vor fi amendati soferii din Timisoara, dupa omologarea si certificarea radarelor si a detectiilor de trecere pe rosu?

    Petru Rumega a explicat intreaga procedura de dupa surprinderea abaterii de la disciplina rutiera a unui sofer cu ajutorul tehnicii din cadrul Sistemului de Trafic Management.

    „Conducatorul auto va fi indentificat, dupa care va primi procesul verbal si i se va retine permisul de conducere. Constatarea contraventionala se face de catre politistul rutier, personal sau cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat. Constatarea contraventionala nu o face nimeni din Primaria Timisoara, doar politistul rutier„, a spus cms sef Petru Rumega.

    Odata obtinute imaginile care arata ca un conducator auto a trecut pe rosu sau a depasit viteza, incepe o inevstigatie simpla. Proprietarul masinii primeste acasa o instiintare.

    „Instiintarea primita acasa va contine o solicitare: va rugam sa ne comunicati cine a condus masina cu nr. de inmatriculare indicat, la data de… ora de…, persoana care a fost surprinsa savarsind o abatere. Nu se va spune ce abatare. Si proprietarul va trebui ca in termen de 5 zile de la primirea instiintarii sa comunice Politiei Rutiere datele persoanei care a condus si aceleia i se va aplica sanctiunea„, a precizat seful Serviciului Politiei Rutiere Timis.

    Proprietarul autovehicolului trebuie sa stie ca o declaratie falsa cu privire la identitatea celui care a condus masina in culpa este fapta penala.

    „Daca a condus masina un prieten din Serbia, verificam la frontiera daca a fost sau nu in tara, iar daca e o declaratie falsa, e deja o fapta penala. Si sarbii, ca toti strainii, sunt sanctionati in Romania pentru astfel de abateri. Exista proceduri legale pentru toti, fie din UE, fie din afara„, a mai spus Petru Rumega.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

     

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Cum poţi scăpa când şeful vrea să te dea afară. Ce trebuie neapărat să facă altfel concedierea se anulează

    Daca angajatorul nu acorda preavizul, atunci concedierea se anuleaza, dupa cum a stabilit Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) printr-o decizie publicata recent in Monitorul Oficial. Totodata, durata preavizului trebuie sa fie inclusa obligatoriu in decizia de incetare a contractului de munca, insa judecatorii au considerat ca acest element poate fi omis in anumite conditii.

    Decizia ICCJ nr. 8/2014 a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 138 din 24 februarie si este obligatorie pentru instantele judecatoresti de la data publicarii.

    Conform documentului, neacordarea duratei minime de preaviz de 20 de zile lucratoare atrage nulitatea absoluta atat a masurii de concediere, cat si a deciziei de concediere, dupa cum au apreciat judecatorii.

    “In ceea ce priveste consecintele de ordin juridic ale nerespectarii de catre angajator a dreptului la preaviz al angajatului asupra masurii concedierii si deciziei de concediere, au procedat in mod corect instantele care au considerat ca in acest caz intervine sanctiunea nulitatii absolute a concedierii si a deciziei prin care se dispune masura de incetare a contractului individual de munca”, scrie in Decizia ICCJ nr. 8/2014.

    Concret, Codul muncii stabileste ca salariatii au dreptul la preaviz daca sunt concediati din cauza ca sunt inapti din punct de vedere fizic si/sau psihic, nu corespund profesional sau pentru ca s-a desfiintat postul pe care-l ocupa. Totodata, cei dati afara din cauza unor motive care nu tin de persoana lor beneficiaza, de asemenea, de preaviz. Singura exceptie este in privinta celor concediati pentru necorespundere profesionala si care se afla in perioada de proba.

    In actul normativ citat se subliniaza ca este nula concedierea dispusa de catre angajatorii care nu respecta procedura legala. In aceasta privinta, Curtea a gasit ca acordarea preavizului este o formalitate inclusa in procedura concedierii si, prin urmare, trebuie respectata.”Se poate considera ca dreptul la preaviz, ca o garantie impotriva abuzurilor si nelegalitatilor la care poate recurge angajatorul in caz de concediere, a fost reglementat de legiuitor pentru protectia salariatului de buna-credinta, de vreme ce ipotezele legale in care preavizul trebuie acordat nu presupun culpa persoanei in cauza. (…) Acordarea termenului de preaviz reprezinta o etapa premergatoare procedurii concedierii, incluzandu-se, in consecinta, in aceasta procedura, iar nerespectarea cerintei legale imperative in discutie conduce la aplicarea sanctiunii nulitatii absolute a concedierii, la cererea angajatului”, arata judecatorii.

    In alta ordine de idei, in decizie este mentionat ca angajatorul nu poate sa inlocuiasca preavizul cu despagubiri sau sa acopere nulitatea concedierii prin acordarea de despagubiri si recunoasterea vechimii in munca, pentru ca aceste masuri ar fi in dezavantajul salariatului.

    De asemenea, concedierea este nula si in situatia in care angajatorul acorda preavizul, insa acesta este mai mic decat cel prevazut de Codul muncii sau decat cel stabilit in contractul colectiv de munca aplicabil (daca preavizul este mai mare de 20 de zile lucratoare).

    “Lovita de nulitate absoluta este si concedierea dispusa cu acordarea unui termen de preaviz mai mic decat cel stabilit de Codul muncii, republicat, respectiv prin contractele colective de munca incheiate la nivel de sectoare de activitate, de grupuri de unitati sau de unitate ori prin contractul individual de munca, evident in ipoteza in care aceste din urma acte prevad un termen de preaviz mai mare decat cel legal sau stabilit prin contracte colective de munca incheiate la nivel superior”, se arata in Decizia ICCJ nr. 8/2014.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Cum să fii un lider fără să fii tiran: reţeta succesului a fost DEZVĂLUITĂ

    „Leaderhip-ul este despre două lucruri: cum influenţezi rezultatele şi cum îi inspiri pe alţii.

    În primul rând, nu este vorba de titlul postului, nu este vorba despre autoritatea conferită de poziţie sau de mărimea biroului. Este vorba despre abilitatea ta de a influenţa.

    Apoi gândeşte-te la tine ca la o persoană care poate ajuta la facilitarea construirii echipei. Elementul principal a ceea ce am învăţat în Corpul Marin este că un lider trebuie să prioritizeze nevoile celorlalţi, iar nevoile lor sunt mai importante decât ale mele.

    Când dai prioritate echipei tale,  poţi să transformi un grup de indivizi care probabil au propriul lor interes într-o echipă care se concentrează asupra nevoilor comune. Ori de câte ori suntem parte din echipă, trebuie să renunţăm la ceva pentru a câştiga echipa. Şi asta face echipele atât de unite.  Cum poţi contribui individual la construirea unei echipe între colegii din jurul tău? Vă împărăşesc cu sinceritate – dacă vă dedicaţi întru totul şi îi ajutaţi pe pe cei din jurul vostru, veţi construi acea echipă.” 

  • Noul şef H&M responsabil de România: Continuăm expansiunea, însă numărul de magazine noi depinde de inaugurările de malluri

    Ea afirmă însă că grupul merge cu magazine în special în malluri, aşa că numărul de unităţi nou inaugurate depinde de numărul de malluri şi centre comerciale care se deschid.

    „Căutăm oportunităţi să deschidem noi magazine, potenţial de creştere există. Suntem însă dependenţi de deschiderile de malluri, pentru că în România 99% din shopping se face la mall. De fapt este o relaţie de co-dependenţă, pentru că şi ei au nevoie de branduri. Noi avem o singură unitate stradală, restul sunt în centre comerciale şi malluri“, adaugă ea.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum să obţii o MĂRIRE de SALARIU fără să ceri una

    Potrivit Huffington Post, există câţiva paşi simpli ce trebuie urmaţi dacă vrei să ai succes în viaţa profesională.

    Primul Pas: Dincolo de dezvoltarea abilităţilor necesare pentru slujbă, învaţă despre industria companiei, concurenţi, ultimele evoluţii şi provocări din domeniu

    Dezvoltarea profesională este importantă, dar de ce să te opreşti acolo? Dacă vrei cu adevărat să îţi impresionezi şeful, învaţă tot ce poţi despre domeniul şi industria în care activezi. Astfel, îţi poţi transfera cunoştinţele de pe hârtie în viaţa reală şi este o modalitate foarte bună de a adăuga valoare muncii tale.

    Pasul 2: În loc să ai întotdeauna un răspuns, împiedică apariţia întrebării

    Ai un sentiment bun atunci când poţi să răspunzi la întrebările şefului tău, pe loc, fără să apelezi la hârtii, dar dacă vrei cu adevărat să-l impresionezi, fă în aşa fel încât întrebarea să nu apară. Anticipează ceea ce vrea să ştie şi dă-i tu update-uri fără să-ţi ceară acest lucru. O să îi salvezi timp şi energie, iar şeful îţi va aprecia entuziasmul.

    Pasul 3: În loc să îţi asumi greşelile atunci când sunt descoperite, fii tu cel care le dezvăluie

    Prea mulă lume încearcă să îşi acopere greşelile atunci când le comite, din frica consecinţelor. Fii diferit. Da, toată lumea greşeşte, dar tu vei ieşi în evidenţă dacă eşti cel care recunoaşte primul. În acest mod, îi arăţi şefului tău că eşti de încredere şi proactiv.

    Pasul 4: În loc să ceri instruire, ocupă-te singur de asta

    Fă-ţi training singur, în timpul liber. Nu trebuie să fie ceva scump, există cursuri online gratuite sau foarte ieftine. În timp ce restul coelgilor îl roagă pe şef să le asigure instruiri, tu îi poţi spune ce ai făcut deja singur, iar iniţiativa ta va fi cu siguranţă răsplătită. Vei economisi banii companiei şi vei continua să îţi extinzi competenţele în acelaşi timp.

    Pasul 5: În loc să faci ce ţi se spune să faci, fii proactiv

    Aproapte toată lumea poate face ceea ce li se cere. Pentru a-ţi impresiona superiorul, trebuie să fii proactiv. Dacă întâmpini o problemă, rezolv-o. Vezi dacă cineva are nevoie de ajutor, oferă-te. Fă un ghid pentru noii angajaţi, orice poţi pentru a face diferenţa.

    Pasul 6: Cosntruieşte-ţi relaţii cu celelalte departamente

    La un moment dat, sarcinile jobului se vor extinde şi cel mai probabil vei avea nevoie şi de alt departament. Interacţiunile de la persoană la persoană sunt mai de efect, decât cele dintre departamente. Poţi să-ţi ajuţi enorm şeful dacă îi spui: ”Mă ocup eu de asta. Cunosc pe cineva care ne poate ajuta imediat”.

    Pasul 7: Fii cel calm într-o criză

    Puţine lucruri atrag cu adevărat atenţia şefului, iar capacitatea de a rămâne calm în timpul unei crize este unul dintre ele. În orice situaţie neplăcută, care are tendinţa de a agita spiritele, încearcă să îţi păstrezi calmul şi emoţiile stăpânite.

  • Cum să obţii o MĂRIRE de SALARIU fără să ceri una

    Potrivit Huffington Post, există câţiva paşi simpli ce trebuie urmaţi dacă vrei să ai succes în viaţa profesională.

    Primul Pas: Dincolo de dezvoltarea abilităţilor necesare pentru slujbă, învaţă despre industria companiei, concurenţi, ultimele evoluţii şi provocări din domeniu

    Dezvoltarea profesională este importantă, dar de ce să te opreşti acolo? Dacă vrei cu adevărat să îţi impresionezi şeful, învaţă tot ce poţi despre domeniul şi industria în care activezi. Astfel, îţi poţi transfera cunoştinţele de pe hârtie în viaţa reală şi este o modalitate foarte bună de a adăuga valoare muncii tale.

    Pasul 2: În loc să ai întotdeauna un răspuns, împiedică apariţia întrebării

    Ai un sentiment bun atunci când poţi să răspunzi la întrebările şefului tău, pe loc, fără să apelezi la hârtii, dar dacă vrei cu adevărat să-l impresionezi, fă în aşa fel încât întrebarea să nu apară. Anticipează ceea ce vrea să ştie şi dă-i tu update-uri fără să-ţi ceară acest lucru. O să îi salvezi timp şi energie, iar şeful îţi va aprecia entuziasmul.

    Pasul 3: În loc să îţi asumi greşelile atunci când sunt descoperite, fii tu cel care le dezvăluie

    Prea mulă lume încearcă să îşi acopere greşelile atunci când le comite, din frica consecinţelor. Fii diferit. Da, toată lumea greşeşte, dar tu vei ieşi în evidenţă dacă eşti cel care recunoaşte primul. În acest mod, îi arăţi şefului tău că eşti de încredere şi proactiv.

    Pasul 4: În loc să ceri instruire, ocupă-te singur de asta

    Fă-ţi training singur, în timpul liber. Nu trebuie să fie ceva scump, există cursuri online gratuite sau foarte ieftine. În timp ce restul coelgilor îl roagă pe şef să le asigure instruiri, tu îi poţi spune ce ai făcut deja singur, iar iniţiativa ta va fi cu siguranţă răsplătită. Vei economisi banii companiei şi vei continua să îţi extinzi competenţele în acelaşi timp.

    Pasul 5: În loc să faci ce ţi se spune să faci, fii proactiv

    Aproapte toată lumea poate face ceea ce li se cere. Pentru a-ţi impresiona superiorul, trebuie să fii proactiv. Dacă întâmpini o problemă, rezolv-o. Vezi dacă cineva are nevoie de ajutor, oferă-te. Fă un ghid pentru noii angajaţi, orice poţi pentru a face diferenţa.

    Pasul 6: Cosntruieşte-ţi relaţii cu celelalte departamente

    La un moment dat, sarcinile jobului se vor extinde şi cel mai probabil vei avea nevoie şi de alt departament. Interacţiunile de la persoană la persoană sunt mai de efect, decât cele dintre departamente. Poţi să-ţi ajuţi enorm şeful dacă îi spui: ”Mă ocup eu de asta. Cunosc pe cineva care ne poate ajuta imediat”.

    Pasul 7: Fii cel calm într-o criză

    Puţine lucruri atrag cu adevărat atenţia şefului, iar capacitatea de a rămâne calm în timpul unei crize este unul dintre ele. În orice situaţie neplăcută, care are tendinţa de a agita spiritele, încearcă să îţi păstrezi calmul şi emoţiile stăpânite.

  • Ei bine, da, câteodată trebuie să aştepţi şi la privat

    Este doar un fragment din peroraţia unei doamne ajunse cu 10 minute mai devreme la clinică, să nu cumva să piardă programarea; nu a aşteptat nicio clipă în plus peste ora 7, dar pesemne că a considerat că acest lucru este o victorie, mulţumită felului „în care a pus problema”. E adevărat, am preferat să o las să intre înaintea mea, doar ca să nu o mai aud, deşi eram programată înainte.

    Nu numai că nu am cum să fiu de acord cu doamna respectivă, dar recunosc că m-am şi amuzat cumva. Este tipul acela de om cu care dacă te nimereşti vecin de scaun în tren te va asalta cu întrebări şi explicaţii, chiar dacă nu ai niciun fel de nevoie de conversaţie. De data aceasta a fost cu atât mai amuzant, după ce am respirat profund pentru a reface starea de zen (atât cât se poate când copilul face febră 40), pentru că doamna este o mamă tânără. Ca exerciţiu de imaginaţie, am încercat un joc. Corporatistă? Genul care spune tuturor ce e bine şi ce nu, unde şi de ce greşesc sau nu, pentru care e o tragedie dacă s-a ciobit o unghie, sau şerveţelele nu sunt perfect împăturite la restaurant. Avea o programare pentru un consult anual, iar cei care ieşiseră din cabinet, înaintea ei, aveau doi copii pe care îi purtau pe braţe, deşi nu erau bebeluşi. „Ha! Ei au intrat fără programare!” Da, aveau o urgenţă…

    Pe la stat, pe la privat, am aşteptat să îmi vină rândul să intru în cabinet. Uneori motivele de aşteptare au fost aberante, alteori nu. S-a întâmplat să fiu scoasă pe uşă afară, de la privat, după cele 20 de minute ale consultaţiei, deşi medicul nu apucase să citească RMN-ul. Am mers la un alt medic, tot la privat; consultaţia a durat 1 oră şi 40 de minute; când am plecat de acolo ştia nu doar el, ci şi noi, care sunt recomandările, ce se poate face, riscuri, costuri estimative, plan de tratament etc. Nu l-am ales pe şeful de secţie care m-a scos pe uşă afară, ci pe celălalt (şef de secţie la stat). Chiar dacă a trebuit să aştept şi 2 ore, apoi, pentru consult de verificare. Deşi nu obişnuiesc să fac conversaţie nici în tren, nici la rând la clinică, ulterior le-am explicat unor pacienţi, mai agitaţi, că şi ei ar prefera ca doctorul să se gândească la cazul lor atunci când sunt în cabinet, nu la numărul celor care aşteaptă pe hol. Sunt convinsă că nu toţi medicii se distrează ţinând pacienţii pe hol. Aşa cum ştiu şi că nu sunt toţi competenţi, interesaţi, preocupaţi. Dar putem să facem diferenţa.