Tag: sector

  • Clotilde Armand, atac dur la adresa Gabrielei Firea. “Ne acuză că folosim minciuni şi dezinformări când ea este membră în partidul condus de un condamnat penal pentru falsificarea unor alegeri”

    Clotilde Armand, candidata USB pentru funcţia de primar al Sectorului 1, i-a răspuns Gabrielei Firea, noul primar al Capitalei, care a spus că nu a fost nimic „necurat” la numărarea voturilor în secţiile din sectorul 1.

    Gabriela Firea a spus, după ce Uniunea Salvaţi Bucureştiul a cerut renumărarea voturilor în secţiile de votare unde USB nu a avut observatori, că „dacă ar fi fost ceva necurat la mijloc ar fi sesizat celelalte partide, cum ar fi PNL, M10 şi PMP”. „Nu cred că ne bănuiţi de legături primejdioase cu aceste formaţiuni politice”, a spus noul primar al Capitalei.

    Clotilde Armand, care a pierdut alegerile, deşi exit poll-urile o dădeau învingătoare duminică seară, i-a răspuns Gabrielei Firea prin intermediul unui mesaj postat pe Facebook.

    „Doamna Gabriela Firea şi PSD ne poartă de grijă. Ne acuză că folosim minciuni şi dezinformări. Ca membră în partidul condus de un condamnat penal pentru falsificarea unor alegeri, doamna Firea ştie desigur din proprie experienţă ce înseamnă falsul electoral. Este ca un banc la Radio Erevan; doamna Firea are dreptate, numai că nu Nicuşor Dan ci Dragnea a încălcat legea”, a scris Clotilde Armand.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Clotilde Armand despre respingerea renumărării voturilor: E un abuz complet

    ”Întâmpinarea noastră a fost respinsă de Biroul Electoral al sectorului 1, compus exclusiv de partidele parlamentare, cu mulţi membri PSD, sunt cel mai bine reprezentaţi. Să ştiţi că este o mare problemă. Am fost anunţaţi la ora 15 să revenim la ora 19, la 19 ni s-a spus să revenim la 21, la 21 ni s-a spus să revenim la 22, am aşteptat, la 22,30, după multe tergiversări, ne-au respins această cerere legitimă şi legală şi justificată. Nu este corect să nu clarificăm situaţia. Nu este în regulă, era bine să rezolvăm problema aceasta şi pentru domnul Tudorache. El a anunţat că nu se va opune, dar colegii lui de partid s-au opus. Eu până acum am avut încredere că totul se va rezolva în mod civilizat, acum încep să am dubii. Va trebui să mă susţineţi pentru a obliga PSD să fie mai corect, mai transparent şi să nu folosească aceste metode care sunt antidemocratice. Sunt extrem de supărată, mi se pare că este normal într-o ţară ca România, în Bucureşti, în sectorul 1 trebuie să facem acest efort minim de renumărare a unor voturi. Nu este o cerere abuzivă, oricine care are cifre în faţa lui cifre înţelege că are rost să facem această verificare, e un abuz complet”, a transmis Clotilde Armand prin intermediul unui mesaj video postat pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Salvaţi Bucureştiul cere renumărarea voturilor în Sectorul 1 pentru Clotilde Armand

    Surse din interiorul Biroului Electoral al Sectorului 1 au declarat pentru MEDIAFAX că solicitarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul a fost primită marţi dimineaţă, în jurul orei 9.20, pe e-mail.

    “Invocă discrepanţe statistice, în sensul că ei au un număr de voturi, iar rezultatul arată alt număr de voturi. Vom lua decizia după ce centralizăm toate procesele verbale“, au arătat sursele citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clotilde Armand pierde Primăria Sectorului 1, potrivit datelor provizorii Biroului Electoral Central

    Rezultatele provizorii oferite de Biroul Electoral Central la ora 6.00 arată o răsturnare de situaţie la Sectorul 1, acolo unde Clotilde Armand are 28,7%, în timp ce Daniel Tudorache a trecut pe prima poziţie cu 31,1%.

    Exit-poll-urile şi primele date oficiale de la BEC, de duminică seara, au dat-o câştigătoare pe Clotilde Armand.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI LOCALE 2016. Biroul Electoral Central, rezultate parţiale: Firea 45,5%, Nicuşor Dan 27,5%, Predoiu 11%. Cine a câştigat în celelalte judeţe

    Clasamentul pentru a fi edilul Capitalei este: Gabriela Firea (PSD+UNPR) – 45,5%, Nicuşor Dan (USB) – 27,5%, Cătălin Predoiu (PNL) – 11%, Robert Turcescu (PMP) – 6,3%, Daniel Barbu (ALDE) – 2,9%, Adrian Severin (PDS) – 2%, Cătălin-Ioan Berenghi – 1,8%, Bogdan Diaconu (PRU) – 1,5%, Iulia Gorea (PNŢCD) – 0,4%.

    La sectorul 1 Clotilde Armand (USB) conduce cu 32,3 %, urmată de Dan Tudorache (PSD) – 31,9%, Alexandru Nazare (PNL) – 16,6% şi Euegen Tomac (PMP) cu 7,2%.

    La sectorul 2 pe primul loc se află Mugur Toader (PSD) cu 40%, Dan Cristian Popescu (PNL) cu 21,8%, Dumitru Pelican cu 13,2% şi Antoneta Bugner (USB) cu 9,6%.

    La sectorul 3 Liviu Negoiţă (PSD) a câştigat detaşat cu 64,4%, urmat de Roxana Wring (USB) – 13%, Cristina Pocora (PNL) cu 8,8% şi Cristian Petrescu (PMP) – 4,6%.

    La sectorul 4 Daniel Băluţă (PSD) a obţinut 37,3% dintre voturi, Răzvan Sava (PNL) 23,4% şi Dumitru Dobrev (USB) – 17,1%.

    La sectorul 5 Daniel Florea (PSD) are 36,1% din opţiunile electoratului, urmat de Ovidiu Raeţchi (PNL) cu 30,9% şi Marian Vanghelie (PDS) cu 15,6%.

    La sectorul 6 Gabriel Mutu (PSD) adună 38,7% din voturi, Mihai Daneş (USB) 18,5%, Ştefan-Viorel Florescu – 16,7%, iar Răzvan Mironescu (PNL) – 11,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitala României va fi condusă pentru prima dată de o femeie

    Pentru prima dată, Bucureştiul va fi condus de o femeie. PSD a câştigat Primăria Capitalei prin Gabriela Firea, confirmă rezultatele oficiale provizorii comunicate de Biroul Electoral Central luni, la ora 6:30. Gabriela Firea, candidatul social-democraţilor, a convins peste 40 la sută dintre bucureştenii care au mers la urne să o voteze şi i-a învins detaşat pe principalii contracandidaţi, Nicuşor Dan şi Cătălin Predoiu.

    PRIMĂRIA GENERALĂ A CAPITALEI

    1. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + UNPR FIREA GABRIELA – 42,989%
    2. PARTIDUL UNIUNEA SALVAŢI BUCUREŞTIUL DAN NICUŞOR DANIEL – 30,517%
    3. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL PREDOIU MARIAN-CĂTĂLIN – 11,196%

    BUCUREŞTI SECTORUL 1

    1. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + UNPR TUDORACHE DANIEL – 31,130%
    2. PARTIDUL UNIUNEA SALVAŢI BUCUREŞTIUL ARMAND CLOTILDE-MARIE-BRIGITTE – 28,754%

    BUCUREŞTI SECTORUL 2

    1. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + UNPR TOADER MUGUR-MIHAI – 32,849%
    2. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL POPESCU DAN-CRISTIAN – 23,097%

    BUCUREŞTI SECTORUL 3

    1. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + UNPR NEGOIŢĂ ROBERT SORIN – 60,309%
    2. PARTIDUL UNIUNEA SALVAŢI BUCUREŞTIUL WRING ROXANA-SANDA – 16,999%

    BUCUREŞTI SECTORUL 4

    1. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + UNPR BĂLUŢĂ DANIEL – 39,032%
    2. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL SAVA IOAN-RĂZVAN – 22,086%

    BUCUREŞTI SECTORUL 5

    1. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + UNPR FLOREA DANIEL – 36,511%
    2. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL RAEŢCHI OVIDIU-ALEXANDRU – 26,527%

    BUCUREŞTI SECTORUL 6

    1. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + UNPR MUTU GABRIEL – 36,881%
    2. PARTIDUL UNIUNEA SALVAŢI BUCUREŞTIUL DANEŞ MIHAI – 20,828%

  • Conform sondajului IRES, Clotide Armand ar fi câştigat Primăria Sectorului 1 cu 31%

    Clotilde Armand, născută în Franţa şi căsătorită cu un cetăţean român, Sergiu Moroianu, a candidat din partea USB, partid condus de Nicuşor Dan, la Primăria Sectorului 1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI 2016: Bucureşti, cea mai slabă prezenţă la vot din ţară – ora 16:00 – 20,4%. În ce sector s-au prezentat cei mai mulţi alegători

    UPDATE ora 16:00 – În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători – 22,5%, în sectorul 2 – 20,28%, în sectorul 3 – 19,14%, în sectorul 4 – 20,14%, în sectorul 5 – 18,2%, în sectorul 6 – 21,15%.

    Cea mai slabă prezenţă la vot a fost înregistrată în Capitală (20,14%), urmată de Timiş (24,97%), Sibiu (27,28%) şi Cluj (27,9%) .

    Sector 1: 20,2%

    Sector 2: 18%

    Sector 3: 17,1%

    Sector 4: 18,1%

    Sector 5: 16,2%

    Sector 6: 19,1%

    Până la ora 13.00, în Capitală s-au prezentat la vot 13,56% din alegătorii trecuţi pe liste. 
     
    În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători – 15,08%, în sectorul 2 – 13,58%, în sectorul 3 – 12,93%, în sectorul 4 – 13,63%, în sectorul 5 – 12,14%, în sectorul 6 – 14.37%.

    Până la ora 12.00, în Capitală s-au prezentat la vot 10,3% din alegători, reprezentând 171.000 de oameni.

    Sector 1: 12,3%

    Sector 2: 11, 1%

    Sector 3: 10,6%

    Sector 4: 11, 2%

    Sector 5: 10%

    Sector 6: 11,8%

    Potrivit  până la ora 10.00, în Capitală s-au prezentat la vot 4.36% de bucureşteni.

    În Sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători – 4,62%.

    În Sectorul 2 s-au prezentat la urne 4.44% din românii înscrişi pe listele electorale

    În Sectorul 3 au votat 4.17% din alegători.

    În Sectorul 4 s-au prezentat la vot 4.43% din români tecuţi pe listă

    În sectorul 5 au votat, până la ora 10.00, 3.98%.

    În sectorul 6 s-au prezentat la urne 4.59% din alegători.

     

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Gastronomie de corporaţie

    „Caserola şi mâncarea premium se pot îmbina. Trebuie să gândeşti caserola puţin diferit, nu doar ca pe un mod de transport. Plecăm de la premisa că toţi clienţii noştri mănâncă direct din caserolă; astfel că încercăm să ne folosim de aceasta ca de o farfurie clasică din restaurant. Aranjăm mâncarea – combinăm culori şi texturi diverse“, descrie Cristian Postolache combinaţia atipică dintre preparatele Sector Gurmand şi livrarea acestora în caserole din plastic. Sector Gurmand, una dintre afacerile în care antreprenorul este implicat, a fost construită pe baza acestei îmbinări, alăturată unui concept gândit în jurul unui meniu zilnic diferit, inspirat din ingredientele de sezon. Toată mâncarea este preparată de la zero, inclusiv sosurile şi pâinea, şi caută să folosească tehnici precum slow cooking, gătitul la abur sau poşarea. Mâncarea este livrată angajaţilor din companiile din Bucureşti.“ În prezent, livrează către câteva sute de persoane, majoritatea angajaţi în companii, iar ţinta pentru următoarea perioadă este să depăşească pragul de 500 de comenzi zilnice. Nu au încheiat contracte cu firme, însă există unele companii care cumpără zilnic mâncare de la ei pentru angajaţii lor.

    Cristian Postolache şi partenera sa de afaceri, Carmen Urs, au lansat Sector Gurmand în noiembrie 2014, printr-o investiţie aproximativ 100.000 de euro, bani pe care i-au direcţionat în achiziţionarea de echipamente şi în capitalul de lucru. „Banii au venit din resursele noastre proprii şi nu urmărim să îi recuperăm în viitorul apropiat“, spune Postolache. Toate veniturile generate sunt orientate în prezent către investiţii, iar un termen realist de recuperare a investiţiei este de aproximativ doi ani. El nu se afllă la prima afacere şi a pariat pe antreprenoriat începând cu anul 2004, odată cu fondarea unei companii de consultanţă specializate în obţinerea de fonduri europene. Doi ani mai târziu, împreună cu alţi parteneri, a pus bazele unei afaceri în domeniul BPO (Business Process Outsourcing), Blue Point Telecom. Este în continuare implicat în aceste companii, dar spune că principala concentrare este acum pe dezvoltarea afacerii Sector Gurmand.

    Postolache spune că ideea acestui proiect a început de la parteneri: experienţa lui Carmen Urs, bucătarul‑şef, a reprezentat punctul de pornire al afacerii. Următorii paşi au constat în studierea altor pieţe, mai ales pe cea din Statele Unite ale Americii. „Două aspecte ne-au atras atenţia: primul, se pune accentul pe calitatea mâncării, pe ingrediente de calitate, din ferme locale, mâncare mai echilibrată caloric, doi, accesul la mâncarea bună este mai uşor – mai rapid, mai confortabil. Americanii îl numesc «confort food».“

    Postolache spune că, deşi piaţa românească nu se află la acelaşi nivel de dezvoltare şi sofisticare ca şi cea din SUA, tendinţele sunt aceleaşi. „Consumatorul vrea o mâncare de calitate mai bună şi vrea să aibă acces uşor la aceasta. În ultimii 3-4 ani, s-a mutat accentul dinspre mâncarea de acasă spre cea din restaurant, livrată la adresa proprie. Au apărut multe restaurante, mai mici, care oferă o mâncare de calitate şi folosesc ingrediente proaspete, care pun accentul pe sezon.“

    Timp de aproape şase luni s-au concentrat pe testarea afacerii, făcând ajustările necesare pentru a ajunge la formula ideală în care să funcţioneze. A urmat o perioadă de mărire a echipei şi a capacităţii de producţie şi livrare, etapă ce a adus şi mutarea bucătăriei într-un nou spaţiu, moment în care şi-au modificat zona de livrare spre nord.

    După un an şi jumătate de activitate, au ajuns în prezent la perioada de consolidare şi dezvoltare a afaceri, însă spun că mai au pe agendă multe lucruri de făcut pe agendă. Una din principalele provocări o constituie livrarea. „Statisticile arată că Bucureştiul este al şaselea cel mai aglomerat oraş din lume. În contexul acesta, livrarea este o provocare continuă, mai ales în perioadele cu vreme nefavorabilă, când nu poţi folosi scutere ca mijloc de transport.“

    Au ajuns la un număr de 22 de angajaţi şi spun că până acum au gătit circa 2.000 de reţete. Consideră că „mâncarea premium la caserolă“ este un concept pe care mulţi îl primesc cu deschidere, sau, cel puţin, cu curiozitate. Clienţii lor au aflat, de pildă, că ceea ce nu permite caserola este amestecul de temperaturi: potrivit lui Postolache, nu poţi alătura mâncarea caldă şi cea rece în acelaşi recipient, dezavantaj pe care au încercat să îl aducă în favoarea lor. „Îi lăsăm clientului posibilitatea construcţiei mâncării. De exemplu, în funcţie de burger, poţi primi până la patru caserole: burger şi cartofii wedges, un sos pentru burger, o salată rece, un sos rece pentru salată.“

    Pentru a defini profilul clienţilor afacerii lor, au apelat la un expert în marketing, care le-a spus că acesta este al tinerilor din domeniile creative. Postolache consideră însă că au clienţi din cele mai diverse domenii. „Segmentarea clienţilor nu cred că este neapărat pe domenii sau în funcţie de venit – deşi preţurile noastre probabil ne împing către o zonă de piaţă cu venit mediu – ci ţine mai mult de deschiderea pe care ei o au faţă de un preparat nou.“

    În perioada următoare, antreprenorii şi-au propus să mărească capacitatea de livrarea şi să mărească echipa de bucătari a firmei. Perspectivele de creştere a afacerii sunt mari dacă ne gândim la faptul că, potrivit unui studiu făcut de reprezentanţii platformei online de comenzi de mâncare foodpanda.ro,
     corporatistul din Bucureşti este client fidel al restaurantelor fine dining şi plăteşte aproape 100 de lei pentru foie gras şi risotto, pe care le comandă de cele mai multe ori la birou, la ora prânzului. Potrivit aceluiaşi studiu, preparatele culinare preferate de clienţii fideli sunt risotto, foie gras, fructe de mare, antricot şi steak tartare. În prezent, în platforma foodpanda se regăsesc şase restaurante fine dining din Bucureşti, care asigură livrarea la domiciliu. Restaurantele de profil cu care colaborează compania sunt La Fianca by Alioli, cu specific mediteranean, Villa Romana, cu profil italian, Nan Jing, specializat în bucătăria asiatică, Zahana 33, care prepară mâncare mediteraneană şi cu specific românesc, Le Oac Oac Bistro By Taverna Racilor, care prepară mâncare mediteraneană, şi Red Angus Steakhouse, cu specific american.

    În ce priveşte Blue Point, Cristian Postolache spune că responsabilităţile sale din prezent sunt legate de zona strategică şi dezvoltare ale companiei. Compania înfiinţată în 2007 a înregistrat o creştere de 53% a cifrei de afaceri faţă de anul anterior, când valoarea acesteia se plasa la 7,6 milioane de lei. „Creşterea a provenit în principal din dezvoltarea portofoliului de clienţi, dar şi din dezvoltarea proiectelor existente.“ Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără Heineken, Hochland, Reader’s Digest, Synevo, Ţiriac Auto, Vodafone, Xerox.