BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Jurnal bursier, 26 ianuarie 2024: BET coboară uşor vineri, într-o şedinţă cu scăderi pe Aquila (-3,8%), Romgaz (-1,6%) şi Sphera (-1,2%). Cresc Purcari (1,6%), TeraPlast (1,4%), TTS (1,4%)

    Indicele BET s-a depreciat vineri cu 0,08%, într-o şedinţă cu lichiditate de 149,47 milioane de lei pe toate acţiunile listate pe piaţa principală şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare, în urcare cu 95,1% faţă de ziua precedentă. BET a afişat creşteri în cea mai mare parte a zilei, remarcându-se însă spre finalul şedinţei o creştere puternică a rulajului şi o scădere a cotaţiilor emitenţilor.

    De la 15.617,64 puncte vinerea trecută, indicele de referinţă a încheiat sesiunea de astăzi cu 15.126,22 puncte, în scădere cu 3,17%. De altfel, BET nu a înregistrat creşteri în nicio zi de săptămâna aceasta.

    Recent, benchmark-ul a recent în teritoriu negativ în 2024 pe fondul scăderilor generate de rapoartele de analiză ale unor giganţi bancari americani, îndreptate către acţiunile producătorului de energie Hidroelectrica (H2O).

    Din BET, cele mai ridicate dinamici au fost consemnate de Purcari (1,6%), TeraPlast (1,4%), TTS (1,4%), Nuclearelectrica (0,7%) şi Hidroelectrica (0,4%). Printre pierzători se numără Aquila (-3,8%), Romgaz (-1,6%), Sphera (-1,2%) şi Transelectrica (-1%).

    Toţi indicii au încheiat ziua pe minus, de la 0,01% pe ROTX la 0,46% în cazul BET-FI. BET este pe minus cu 1,6% de la începutul anului. 

    Lichiditatea medie zilnică din 2024 este de 79 de milioane de lei pe toate instrumentele financiare de la BVB.

     

  • Acţiunile Tesla scad cu 8% după un avertisment privind o încetinire a creşterii vânzărilor în 2024

    Acţiunile Tesla au scăzut joi cu 8% în tranzacţionarea înainte de piaţă, după ce compania a avertizat că avansul vânzărilor va fi „considerabil mai mic” în acest an din cauza cererii în scădere, a intensificării concurenţei şi a persistenţei ratelor ridicate ale dobânzilor, care au atenuat efectul unei serii de reduceri de preţuri, scrie Financial Times.

    Producătorul american de maşini electrice le-a spus investitorilor, într-un raport prezentat miercuri, că se află „între două valuri majore de creştere”.

    Directorul general Elon Musk a declarat că firma se pregăteşte să înceapă producţia unei noi maşini cu costuri mai mici în a doua jumătate a anului 2025, la cinci ani după ce a lansat primele planuri în acest sens, folosind pe această cale „o tehnologie de fabricaţie revoluţionară” care va reduce costul modelului.

    Tesla a precizat în scrisoarea adresată acţionarilor că „în 2024, rata de creştere a volumului de vehicule ar putea fi considerabil mai mică decât cea realizată în 2023, deoarece echipele firmei lucrează la lansarea următoarei generaţii de vehicule” la fabrica sa din Texas.

    După ani de creştere rapidă, cele mai recente câştiguri ale Tesla reflectă îngrijorările legate de stagnarea cererii globale pentru vehiculele electrice şi faptul că cel mai valoros producător auto din lume a intrat într-o nouă eră de creştere mai mică a vânzărilor şi a marjelor.

    Tesla a declarat că şi-a atins obiectivul de a livra 1,8 milioane de maşini în 2023, dar, spre deosebire de ultimii ani, nu a oferit o ţintă specifică de livrare pentru 2024. Wall Street a prezis că Tesla va vinde aproximativ 2,2m de vehicule în 2024, ceea ce ar marca o creştere de aproximativ 20% – mult mai mică decât rata de creştere anuală de 50% pe care a promis-o în urmă cu trei ani.

    Vânzările de vehicule electrice au continuat să crească până la niveluri record, dar într-un ritm mai lent, deoarece clienţii s-au împotrivit preţurilor mai mari în comparaţie cu maşinile pe benzină. Mai mulţi producători de vehicule electrice şi-au redus recent planurile de expansiune, inclusiv Ford şi General Motors, în timp ce grupul de închiriere Hertz a decis să vândă o treime din flota sa electrică pentru a cumpăra mai multe vehicule pe benzină.

    În acelaşi timp, concurenţa continuă să se intensifice la nivel global. Compania chineză BYD a depăşit Tesla ca principal producător mondial de vehicule electrice în trimestrul al patrulea al anului 2023, livrând 1,58 milioane de maşini complet electrice. Anul trecut, Tesla a fost nevoită să anuleze creşterile de preţuri pe care le-a făcut în 2022, reducând în schimb preţurile celor mai scumpe modele ale sale.

  • Valabilitatea ITP ar putea scădea la 6 luni. Care vehicule sunt afectate

    Valabilitatea ITP ar putea scădea la 6 luni, potrivit unui nou proiect de modificare a legii circulaţiei aflat îm acest moment în dezbatere publică.

    Schimbările propuse în cadrul legilor privind inspecţia tehnică periodică şi transportul alternativ ar putea intra în vigoare în curând. În acelaşi timp, vehiculele cu viteză redusă ar urma să fie scutite de această obligaţie de inspectare.

    Valabilitatea ITP ar putea scădea la 6 luni. pentru maşinile folosite în regim de taxi şi pentru cele care se închiriază
    Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică proiectul prin care se propune reducerea perioadei de valabilitate a ITP-ului la 6 luni pentru vehiculele închiriate, inclusiv cele din categoria „RENT A CAR” şi cele utilizate în regim de închiriere cu şofer.

    Conform noii propuneri legislative, autovehiculele destinate transportului de persoane în regim de taxi şi cele folosite în activitatea de închiriere auto, aşa cum sunt definite în Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, vor fi obligate să efectueze ITP la intervale de 6 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Veşti bune şi rele în acelaşi timp: deficitul comercial la bunuri scade în 2023 şi ajunge la sub 30 mld. euro, după 10 ani în care a crescut constant

    Deficitul comercial la bunuri al României, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri de bunuri, scade în 2023, pentru prima dată de la ultima criză încoace, aşa cum arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În mod normal, faptul că deficitul comercial scade este o veste bună în sine, pentru că înseamnă că poziţia economică externă a ţării se întăreşte, la fel şi moneda naţională. Cu toate acestea, atrag atenţia economiştii, este vorba şi de modul în care scade deficitul, pentru că, în cazul de faţă, cauza este la scăderea cererii interne, adică a vânzărilor din ţară, astfel că cererea pentru produse de import a scăzut. Practic, conform sursei citate, exporturile au continuat să crească, chiar dacă marginal, în vreme ce importurile ţării au scăzut ca valoare.

    „Statisticile exprimă consolidarea tendinţei de ajustare a deficitului comercial cu bunuri în penultima lună a anului trecut, evoluţie determinată de deteriorarea climatului la nivelul cererii interne, pe fondul creşterii costurilor reale de finanţare şi persistenţei factorilor de incertitudine la un nivel ridicat“, comentează cifrele Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania.

    O altă cauză a scăderii valorii importurilor este şi scăderea preţurilor la energie şi la materii prime de pe pieţele internaţionale, faţă de 2022, când preţurile în cauză explodaseră. 

     

  • Apple are probleme în China: Vânzările au scăzut cu 30% în prima săptămână a anului 2024. Producătorul american se chinuie din cauza concurenţei cu Huawei

    Vânzările de Iphone-uri au scăzut cu 30% în prima săptămână a anului în China, notează analiştii Jefferies într-o notă, adăugând că semnele unei competiţii intense cu producătorii locali se inteţesc, scrie Reuters.

    Scăderea vânzărilor produselor Apple are loc în ciuda mai multor runde de reduceri practicate de retailerii chinezi.

    De exemplu, modelele Iphone 15 Pro, respectiv 15 Pro Max au fost reduse cu 16% pe platforma de comerţ electronic Pinduoduo în prima săptămână a acestui an.

    Analiştii Jefferies arată că declinul Apple se datorează presiunilor din partea Huawei care a lansat seria Mate 60 în luna august a anului trecut.

    Această serie este văzută drept un comeback în piaţa high-end a telefoanelor inteligente, în ciuda sancţiunilor impuse de SUA.

    În trimestrul al patrulea al anului 2023 Huawei ocupa aproximativ 6% din piaţa chineză.

  • Turbulenţe în industria cripto: Bitcoin, cea mai valoroasă criptomononedă de pe piaţă, se străduieşte să-şi revină după ce a înregistrat recent o scădere bruscă de aproape 10%

    Bitcoin duce lupte temeinice pentru a se redresa după o scădere de până 9,22% înregistrată la începutul săptămânii, raportează Bloomberg.

    Criptomoneda a suferit puţine modificări joi dimineaţă, tranzacţionându-se la aproximativ 43.056 de dolari, marcând astfel o recuperare parţială a pierderilor recent înregistrate.

    Tokenul – alături de o parte semnificativă a industriei cripto – s-a prăbuşit brusc miercuri, eveniment pe care unii l-au legat de declaraţiile analistului Matrixport Markus Thielen, care a susţinut că SEC ar putea respinge toate propunerile de ETF-uri Bitcoin în această lună.

    Scăderea a dus la lichidarea a peste 600 de milioane de dolari în poziţii pe toate criptomonedele de pe principalele burse, potrivit datelor Coinglass. 

    Ca răspuns la reacţia pieţelor, fondatorul Matrixport, Jihan Wu, a scris pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, că este „nerealist să credem că un raport Matrixport ar putea declanşa prăbuşirea unei pieţe de mărimea unui trilion de dolari”.

  • Ţară unde preţurile locuinţelor scad drastic. Discrepanţa dintre mărturiile brokerilor şi datele oficiale alimentează temerile că autorităţile minimalizează amploarea crizei imobiliare

    Vânzătorii de imobile din Beijing reduc preţurile în mod agresiv, potrivit brokerilor, în pofida statisticilor oficiale care arată că piaţa imobiliară din capitala chineză rămâne dinamică, scrie Financial Times.
     
    O serie de interviuri cu brokerii imobiliari din capitală – de mult timp una dintre cele mai dorite pieţe imobiliare din China – arată că preţurile tranzacţiilor au scăzut între 10 şi 30% faţă de vârful atins în 2021.
     
    Potrivit BNS, preţurile locuinţelor existente în Beijing au scăzut cu 1,4% în noiembrie, în ritm anual, şi au crescut cu 5% faţă de acum doi ani.
     
    „Datele oficiale sunt cu mult diferite de ceea ce simte publicul”, a declarat Dan Wang, economist şef la Hang Seng Bank China. „Este posibil ca guvernul să vrea să folosească cifrele oficiale pentru a restabili încrederea în piaţă”.
     
    Discrepanţa a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea statisticilor oficiale din China. Unii investitori, dornici de date exacte pentru a răspunde la încetinirea economică din acest an, se tem că oficialii manipulează cifrele pentru a atinge obiectivele ambiţioase de creştere.
     
    „Scăderile reale ale preţurilor locuinţelor sunt mult mai mari decât cele proiectate de NBS”, a declarat Liu Yuan, cercetător la Shanghai la Centaline Property Agency. „Statisticile oficiale ar putea face ca factorii de decizie să creadă că piaţa merge bine, când de fapt are probleme mari.”
     
    Potrivit analiştilor, criza din sectorul imobiliar reprezintă un risc uriaş pentru economie, răcind activitatea de construcţie, reducând averea gospodăriilor şi diminuând încrederea consumatorilor. „Economia chineză nu va reveni pe drumul cel bun până când piaţa imobiliară nu va fi repusă pe picioare”, a declarat Wang.

  • Inflaţia din Marea Britanie încetineşte în luna noiembrie cu mult peste aşteptările analiştilor. Noile rezultate sporesc speranţele unor relaxări viitoare ale ratelor dobânzilor

    Inflaţia din Marea Britanie a încetinit în luna noiembrie peste aşteptările economiştilor, o surpriză care a determinat comercianţii să crească pariurile că Banca Angliei va adopta în curând o serie de scăderi ale ratelor dobânzilor, potrivit Bloomberg. 

    Preţurile de consum au crescut cu 3,9% faţă de anul precedent, în scădere de la 4,6% în octombrie, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Naţional de Statistică. Încetinirea a fost mult mai accentuată decât cea de 4,3% la care se aşteptau economiştii. Niciun economist intervievat de Bloomberg nu a prevăzut o creştere a preţurilor cu mai mică de 4,2%.

    În urma rezultatelor recente, taderii au reacţionat prin creşterea pariurilor privind reducerile ratei dobânzii BOE în 2024 până la 145 de puncte de bază. 

    Rezultatele au reflectat primul moment înregistrat din iunie 2022 când inflaţia preţurilor la alimente – unul dintre cei mai importanţi factori care determină criza costului vieţii din Marea Britanie – s-a poziţionat sub pragul de 10%. Inflaţia serviciilor, pe care BOE a citat-o în mod repetat ca o sursă persistentă de îngrijorare privind presiunea asupra preţurilor, a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat din ianuarie.

    Rezultatele au reprezentat a treia scădere din ultimele patru luni. Preţurile de consum au scăzut cu 0,2% între octombrie şi noiembrie, cel mai mare declin pentru această lună înregistrat din 2014.

  • Piaţa muncii se linişteşte în Marea Britanie: Creşterea salariilor din din UK a scăzut uşor T3, în timp numărul de locuri de muncă vacante a înregistrat cel mai lung declin din istorie

    Creşterea salariilor din Marea Britanie a scăzut uşor în cele trei luni până în octombrie, în timp numărul de locuri de muncă vacante a înregistrat cel mai lung declin din istorie, potrivit cifrelor oficiale publicate marţi, adăugându-se altor dovezi care arată că piaţa muncii se înmoaie.

    Salariul mediu a crescut cu 7,3% fără bonusuri, sau cu 7,2% cu bonusuri incluse, a precizat Oficiul Naţional de Statistică – în scădere faţă de vârfurile recente, deşi creşte în continuare în termeni reali, deoarece inflaţia a încetinit şi mai rapid în ultima vreme.

    Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 949.000 în cele trei luni până în noiembrie, a precizat ONS, cu 45.000 mai puţin decât în precedentele trei luni, deşi este încă peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

  • Preţurile de consum din China au scăzut în noiembrie cu 0,5% în ritm anual, cea mai accentuată scădere din ultimii trei ani, în condiţiile în care a doua mare economie a lumii se confruntă cu o deflaţie tot mai accentuată

    Preţurile de consum din China au scăzut în noiembrie cu 0,5% în ritm anual, cea mai accentuată scădere din ultimii trei ani, în condiţiile în care a doua mare economie a lumii se confruntă cu o deflaţie tot mai accentuată, scrie FT. 

    Preţurile de consum au scăzut cu mai mult decât declinul de 0,2% prognozat de un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor şi a depăşit scăderea de 0,2% din octombrie.

    Preţurile la producător, care sunt măsurate la poarta fabricilor şi sunt puternic influenţate de costul produselor de bază şi al materiilor prime, au scăzut cu 3% şi au rămas în teritoriu negativ în ultimul an.

    Preţurile de consum au intrat în teritoriu deflaţionist în iulie şi au crescut pentru scurt timp în august, înainte de a scădea din nou în octombrie. Tendinţa deflaţionistă se adaugă la o serie de presiuni economice cu care se confruntă factorii de decizie politică din ţară, inclusiv o criză de lichidităţi în sectorul imobiliar, date comerciale slabe şi o redresare mai lentă după trei ani de blocaje de tip “zero-Covidiu” şi închideri de graniţe.