Tag: sanctiuni

  • Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Menţinerea amenzilor pentru petrolişti, decisă în 2015

    “Efectele, consecinţele amenzilor noastre depind de abilitatea de a convinge instanţele de a le menţine. Cele mai importante şi care în cursul anului viitor urmează să fie soluţionate, fiind pe rolul instanţelor, sunt sancţiunile acordate firmelor din domeniul petrolier. Din cele şapte cazuri, avem şapte procese. Consiliul a pierdut unul şi a câştigat şase la Curtea de Apel. Ne aşteptăm ca în cursul anului viitor Înalta Curte să soluţioneze definitiv toate cele şapte procese şi să avem un răspuns, dacă firmele au încălcat legea şi dacă bugetul păstrează cele 200 de milioane de euro pe care le-a încasat. Mă întreb ce se va întampla dacă nu se va decide asta? Banii au intrat în buget şi s-au cheltuit”, a afirmat Chiriţoiu, într-o conferinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia ar urma să piardă 32 de miliarde de euro pe an din cauza sancţiunilor occidentale

    “Vom înregistra o pierdere de ordinul a 40 de miliarde de dolari (32 de miliarde de euro) pe an din cauza sancţiunilor geopolitice şi am putea pierde 90-100 de miliarde de dolari (72-80 de miliarde de euro) din cauza scăderii cu 30 la sută a cursului petrolului”, a declarat ministrul rus, citat de agenţia de presă Tass.

  • Razie a poliţiştilor printre taximetriştii de la aeroporturi: amenzi de peste 100.000 lei

    La data de 20 noiembrie, Direcţia de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R. a coordonat o acţiune pentru verificarea legalităţii desfăşurării transportului rutier în regim de taxi, în zona aeroporturilor internaţionale Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti – Henri Coandă.

    Activităţile s-au derulat pe parcursul a două ore, în funcţie de traficul de pasageri din fiecare aeroport.

    Poliţiştii de la transporturi şi rutieri au acţionat pe traseele dinspre şi către aeroport, precum şi în zonele unde are loc debarcarea şi preluarea pasagerilor, pentru depistarea persoanelor care practică ilegal activitatea de taximetrie, care acostează persoane pentru a le oferi astfel de servicii, precum şi pentru sancţionarea celor care, deşi sunt autorizaţi, nu respectă regulile de tarifare sau calitatea serviciilor.

    Pe parcursul activităţilor desfăşurate, echipele de control au verificat 1.357  de autovehicule,  2 societăţi rent-a-car şi au aplicat 554 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 102.110 lei.

    Din totalul sancţiunilor aplicate, 428 au vizat încălcări ale normelor prevăzute de O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 84 de sancţiuni au fost aplicate pentru încălcări ale Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, 15 la Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, iar 27 sancţiuni au fost aplicate pentru nerespectarea altor acte normative.

    De asemenea, în urma neregulilor constatate, au fost retrase 20 certificate de înmatriculate şi  reţinute 7 certificate de înmatriculate.

    La activităţi au participat şi jandarmi, precum şi specialişti ai Registrului Auto Român şi Metrologiei Legale.

    S.R.P.T. CONSTANŢA: A fost depistat un bărbat de 30 de ani, din Călăraşi, care efectua activităţi de taximetrie pe raza municipiului Călăraşi, fără a avea afişate pe portierele din faţă ale taxiului tarifele practicate. În cauză, operatorul de transport a fost sancţionat cu amendă în valoare de 1.000 de lei.

    S.R.P.T. GALAŢI: Poliţiştii din cadrul Biroului Judeţean de Poliţie Transporturi Feroviare Buzău, în cooperare cu poliţişti ai Serviciului Poliţiei Rutiere Buzău, au depistat în trafic un bărbat 51 de ani, din judeţul Buzău, care conducea un autoturism, efectuând activităţi de transport persoane în regim de taxi. În urma verificărilor efectuate s-a constat că nu deţinea atestat şi nu avea în dotare caseta taxi. Persoana în cauză a fost sancţionată contravenţional conform O.U.G. nr. 195/2002 şi Legea nr. 38/2003.

    I.P.J. GORJ: A fost depistat un bărbat de 54 de ani din Tg-Jiu, în timp ce conducea un autoturism, efectuând transport rutier de persoane în regim de taxi, fără a deţine certificat de competenţă profesională. De asemenea, autovehiculul avea anvelopele uzate peste limita legal admisă. Conducătorul auto a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor O.U.G 195/2002 şi Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 360 de lei, fiindu-i reţinut şi certificatul de înmatriculare. Operatorul de transport a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 500 lei.
     

  • UE va extinde sancţiunile pe tema Ucrainei, dar vrea să-l aducă pe Vladimir Putin la negocieri

    Sancţiunile, constând în blocarea conturilor şi interzicerea acordării de vize, vizează persoane din conducerea separatiştilor proruşi, au declarat mai multe surse diplomatice. De altfel, sancţiunile reprezintă “unul dintre punctele principale ale agendei”, a declarat ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, la sosirea la reuniunea miniştrilor europeni de Externe de la Bruxelles.

    “Sancţiunile nu reprezintă un obiectiv, ci pot fi un intrument, dacă sunt însoţite de alte” soluţii, a subliniat Federica Mogherini. Ea a menţionat necesitatea ca autorităţilor de la Kiev să li se ceară “să se angajeze în favoarea reformelor (..) astfel încât Ucraina să devină o poveste de succes” şi de a “relansa dialogul” cu Rusia.

    După organizarea, la 2 noiembrie, a alegerilor în autoproclamatele republici separatiste, calificate drept “ilegale” de UE, confruntările s-au intensificat în estul Ucrainei, iar occidentalii au acuzat Rusia că trimite trupe şi echipament militar rebelilor, acuzaţii respinse în mai multe rânduri de Moscova. În ultimele 24 de ore, şase militari şi trei poliţişti ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei, potrivit autorităţilor de la Kiev.

    “Este necesar ca dialogul să continue şi să fie intensificat. Este singura modalitate de soluţionare a conflictului. Este necesar să înceteze confruntările armate, care au provocat prea multe victime”, a afirmat, la rândul său, secretarul de Stat francez pentru afaceri europene, Harlem Désir. “În acest moment, situaţia este extrem de tensionată şi periculoasă, iar UE va depune toate eforturile pentru a sublinia necesitatea respectării armistiţiului şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru a permite desfăşurarea unor iniţiative care vor favoriza negocierile diplomatice”, a adăugat oficialul francez.

    Noi sancţiuni economice sunt excluse în acest moment, a confirmat ministrul ceh de Externe, adăugând că problema va fi discutată la summitul european din decembrie.

    Uniunea Europeană a impus deja sancţiuni Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina, interzicând accesul băncilor şi companiilor din sectorul apărării şi petrolului, printre care Rosneft, la împrumuturi din Europa. Măsurile, decise în iulie şi septembrie, au provocat dificultăţi pentru economia rusă, dar nu au flexibilizat poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la criza din Ucraina.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Nereguli la vot înregistrate în primele zece ore ale scrutinului

    Cele mai multe aspecte care au fost sesizate au vizat continuarea propagandei electorale, posibile situaţii de turism electoral şi de corupere a alegătorilor.

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au verificat toate sesizările pentru a stabili cu certitudine existenţa sau nu a aspectelor semnalate. Până în prezent, 90 dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat Monica Dajbog.

    Au fost sesizate 45 de situaţii privind posibile infracţiuni, care sunt în curs de verificare. S-au aplicat măsuri sancţionatorii pentru 32 de contravenţii, respectiv 9 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 14.100 lei.

    Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale faţă de preşedintele unei secţii de votare din sectorul 2. Acesta nu i-a permis să voteze unui alegător care are domiciliul în Târgovişte, dar reşedinţa în sectorul 1 al Capitalei, îndrumându-l către secţia de votare de la adresa de reşedinţă.

    Poliţiştii din Timiş au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt pe numele unui student care, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, a luat de pe masa comisiei un buletin de vot neştampilat şi a părăsit secţia de votare. Menţionez că tânărul a fost oprit de către forţele de ordine, iar buletinul de vot a fost recuperat.

    În judeţul Neamţ, poliţiştii au întocmit dosar penal într-un caz de completare în fals a unor cereri pentru urna specială.

    Poliţiştii din Giurgiu efectuează cercetări după ce o persoană a reclamat faptul că a fost agresată de un cetăţean în momentul în care ar fi vrut să sesizeze o încălcare a legislaţiei electorale.

    Un bărbat din comuna Micleşti, judeţul Vaslui a provocat scandal într-o secţie de votare din localitate, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional de către jandarmi cu amendă de 300 de lei.

    În judeţul Dolj o femeie a fost sancţionată contravenţional cu 1.500 lei pentru că a sfătuit un bărbat în vârstă de 76 de ani să voteze cu un anumit candidat.

    Referitor la sesizările privind cazurile de turism electoral, poliţia verifică fiecare situaţie în parte pentru a stabili cu certitudine dacă aspectele semnalate se confirmă sau nu. Precizez că Poliţia Română a organizat astăzi 513 .filtre în întreaga ţară pentru a verifica legalitatea efectuării transportului public de persoane.

    Până la ora 17, din numărul total de persoane aflate în centrele de reţinere şi arest preventiv, 1.009 au votat, Inspectoratul General al Poliţiei Române asigurând măsurile necesare exercitării dreptului de vot.
     

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • Cel mai mare producător de petrol din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari

    Astfel, sancţiunile internaţionale şi deprecierea rublei au “şters” profitul companiei conduse de Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Rosneft a solicitat recent un ajutor de 2 trilioane de ruble din partea statului, pentru a putea menţine activitatea pe durata anului în curs. Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că o astfel de cerere este imposibil de onorat fără a pune o presiune uriaşă asupra populaţiei.

    Problemele Rosneft arată cât de afectată este economia rusă de deprecierea rublei, fapt datorat în mare măsură sancţiunilor impuse ca urmare a crizei din Ucraina.

  • Noul război rece al petrolului. SUA şi Arabia Saudită împing Rusia şi Iranul în colaps

    ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ŞI SIRIA, PREŢURILE ŢIŢEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

    Analiştii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producţia mare din SUA, creşterea economică lentă din Europa şi China, precum şi producţia constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele şi anume reducerea încasărilor Rusiei şi Iranului şi ce înseamnă acest lucru.

    Cine are de câştigat? Statele Unite vor ca sancţiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiţii cât şi americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

    Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât şi Iranul încep să simtă efectul scăderii preţurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculaţiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâştiga influenţa puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relaţiile cu elita rusească şi mediul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice„,  scrie Richter.

    În privinţa Iranului, Richter spune că un preţ al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive şi subminează poziţia ţării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

    În prezent, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, şi-a revenit uşor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

    În Rusia, presa urmăreşte cu atenţie evoluţiile cotaţiilor petrolului. „Dependenţa economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale şi petrol, este deseori comparată cu dependenţa de droguri„, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev şi Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleţ că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că şeicii petrolului îşi vor veni în fire, vor reduce producţia şi stabiliza preţurile la cel puţin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

    ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCŢIA SUA
    Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculaţii ale momentului. Pentru unii analişti, scăderea preţurilor petrolului are legătură directă cu producţia mare din Statele Unite, care pune în pericol poziţia de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia şi Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenţi.

    „Saudiţii au asigurat stabilitatea preţurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creşterea producţiei pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria şi Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creşterea producţiei Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

    Situaţia s-a schimbat însă, în ultimii şase ani având loc o creştere de 70% a producţiei de petrol a Statelor Unite.
    „În încercarea de a restabili echilibrul, saudiţii ar putea profita de costurile mai mici de producţie de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de şist din Statele Unite. Saudiţii ar putea avea nevoie să permită preţurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril şi să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a preţurilor petrolului creează câştigători şi perdanţi clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

    Scăderea cotaţiilor petrolului a provocat şi declinul cotaţiilor acţiunilor producătorilor de petrol şi gaze din SUA, evoluţie care aduce în atenţie un nou factor decisiv în acest război al preţurilor, şi anume încrederea investitorilor.

    După trei ani de calm ciudat pe piaţa petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- şef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenţie a Arabiei Saudite de a lăsa preţurile să scadă pentru a-şi lovi concurenţii va testa susţinerea de către pieţele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluţia exploatărilor de şist începută în 2009.

    Pentru a putea continua activităţile de forare la exploatările de şist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligaţiuni şi acţiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de şist vor continua să fie relativ atractive.

  • Şedinţă BPN al PSD, după demisia lui Hrebenciuc din Parlament. Ce prevede Statutul partidului

    Totodată, social-democraţii au fost convocaţi în condiţiile în care discuţiile dintre Hrebenciuc şi purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, privind succesiunea la şefia PSD, redate în dosarul DNA, au devenit publice.

    CExN al PSD, convocat în urmă cu câteva luni, la Orăştie, a decis ca membrii partidului care discută despre sucesiunea la conducerea formaţiunii înainte de încheierea campaniei electorale pentru prezidenţiale să fie excluşi din partid

    Deputatul PSD Sebastian Ghiţă a solicitat ca Hrebenciuc şi Şova să se autosuspende din partid.

    Calitatea de membru PSD se pierde prin excludere sau demisie şi încetează prin autosuspendare, care e o decizie personală, în timp ce suspendarea, care e una dintre sancţiuni, este luată pe timp limitat şi vizează funcţia într-un organ de conducere a partidului, dar şi calitatea de membru.

    Astfel, potrivit art. 27, alineatul (1) din Statutul PSD, calitatea de membru al PSD se pierde prin demisie, radiere, excludere sau înscriere în alt partid.

    Mai mult, potrivit articolului. 28, alineatul (1), calitatea de membru al PSD încetează prin autosuspendare, decizie personală luată în situaţia în care calitatea de membru de partid a acestuia devine incompatibilă cu o funcţie sau cu o demnitate publică pe care urmează să o ocupe.

    Articolul 31 este cel care vorbeşte despre sancţiunile care li se aplică membrilor PSD care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în funcţie de gravitatea acestora.

    Prima sancţiune este avertisment – care este o sancţiune pentru membrul de partid adoptată de către Biroul organizaţiei locale din care face parte sau sancţiune pentru membrul de partid care ocupă o funcţie în cadrul organelor de conducere ale partidului de la toate nivelurile, adoptată de organul de conducere respectiv.

    Suspendarea pe timp limitat din funcţia pe care o deţine în cadrul unui organ de conducere a partidului este o altă sancţiune, care e propusă de organul de conducere din care face parte şi aprobată prin hotărâre a conducerii ierarhic superioară.

    A treia sancţiune este retragerea sprijinului politic, permanent sau temporar, pentru funcţiile de parlamentar, europarlamentar, preşedinte al Consiliului Judeţean, primar, viceprimar, precum şi pentru funcţiile numite în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, pentru care membrul respectiv a beneficiat de susţinerea politică a partidului.

    A patra sancţiune este excluderea, aceasta fiind aplicată prin hotărâre a Biroului organizaţiei locale din care face parte membrul de partid care deţine o funcţie în cadrul organelor de conducere ale partidului de la nivelul organizaţiei PSD. Acesta poate fi exclus, la propunerea organului de conducere din care face parte, de către organul de conducere ierarhic superior.

    Există prevăzută, de asemenea, în statut şi sancţiunea de suspendare pe o perioadă de 6-12 luni din calitatea de membru al partidului.