BusinessMagazin

Tag: revista

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 februarie 2015

    COVER STORY:  Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai puternici manageri români răspund

    „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi dacă aş avea din nou 20 de ani, dar cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund în premieră la această întrebare şi vorbesc despre lucrurile pe care le-ar fi putut face diferit.

     

    MANAGEMENT: Depăşirea crizei şi goana cu care femeile încep să cumpere rujuri

    2015 este cumva un an de hotar pentru Coty România. Compania plănuieşte ca în următorii trei ani să dubleze vânzările de cosmetice decorative, iar anul acesta cifra de afaceri să crească cu un procent de două cifre, ca şi în anii trecuţi. În plus, hub-ul de la Bucureşti ar putea să înglobeze în anii urmætori operaţiunile din mai multe ţări vecine.

     

    AUTO: Goana Skoda după clienţi tineri interesaţi de maşini noi

    Cu noua linie de design a Skoda, marca doreşte să atragă şi pe piaţa locală clienţi mai tineri, care nu aleg un automobil după preţ şi specificaţii, ci şi după design. Strategia Skoda se potriveşte cum nu se poate mai bine cu profilul clientului care va accesa programul Prima Maşină.

    SPECIAL: Contrastul dintre curăţenia elveţiană şi banii murdari: 
cum a ascuns HSBC peste 100 de miliarde de dolari aparţinând unor traficanţi, vedetelor şi politicienilor corupţi

    Unda de şoc provocată de liberalizarea cursului francului elveţian de cætre  Banca Elveţiei nu s-a disipat încă, dar iată că un nou scandal uriaş loveşte industria financiară internaţională. Divizia elveţiană a HSBC, a doua mare bancă din lume, a ajutat la ascunderea de fisc a peste 100 de miliarde de dolari, aparţinând unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale, miliardari influenţi, precum şi clienţi din România.

     

    STRATEGIE: Trecerea ERP 
din zona „aşa spune 
manualul“ în „aşa spune 
clientul“

    Alin Ivan este consultant în management, pasionat de muzică, matematică şi ştiinţa economică, se ocupă şi de afaceri de 
familie, dar şi de Opera din Viena; acum vrea să schimbe paradigma aplicaţiiilor ERP, totul într-un produs testat deja. Pe scurt, „Management 2.1“.

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 9 februarie 2015

    COVER STORY:  Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. 

    COMPANII: Un antreprenor vorbeşte despre lecţia dură a afacerilor cu statul 

    Un antreprenor care îşi derula în totalitate afacerile cu parteneri din mediul privat a decis în 2014 că vrea să lucreze şi cu instituţii publice. A învăţat în ultimele şase luni mai mult decât la UN MBA. 

    ANTREPRENORIAT: Veteranii industriei de jocuri made in România

    Andrei Lopată a făcut parte din primele echipe ale marilor producători de jocuri care au intrat pe piaţa din România, iar acum se luptă cu ei pe nişa jocurilor pe mobil, în care a crezut încă dinainte de era Apple.

     

    STRATEGIE: Consultanţii din Big Four povestesc cum au trecut prin criză

    Criza economică a ajuns în birourile consultanţilor nu numai odată cu dosarele clienţilor din business, ci şi prin probleme specifice companiilor care s-au dezvoltat accelerat mizând pe creştere economică. Lecţia trecerii prin criză a companiilor din Big 4 a presupus noi strategii şi luciditate, deoarece şi specialiştii în consultantă trebuie să se adapteze la piaţă.

     

    CONSUM: 150 de motive de optimism în industria auto

    2015 se anunţă a fi un an foarte bun pentru industria luxului din România, unde peste 150 de automobile de peste 100.000 de euro urmează a fi livrate, dar şi pentru Republica Moldova, unde este aşteptat, printre altele, un Mercedes-Benz de peste 450.000 de euro.

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 2 februarie 2015

    COVER STORY:  Explozia cardului de credit

    3,5 milioane de români datorează băncilor 1,5 miliarde de euro prin carduri de credit şi descoperiri de cont. Cifrele sunt de trei ori mai mari decât în 2008, iar criza pare să fi avut cel mai greu cuvânt de spus în transformarea cardului de credit în cel mai de succes produs bancar din România.

    STRATEGIE: Omul care aduce Nobelul

    MANAGEMENT: Investitor de cursă lungă

    ANTREPRENOR: Ascensiune pe harta luxului

    IT: Libertatea de exprimare în viziunea Facebook

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 ianuarie 2015

    COVER STORY:  A reparat Hidroelectrica. Acum ar vrea să dreagă toată România

    Remus Borza, fondatorul Euro Insol, este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi. După restructurarea Hidroelectrica, Borza a căpătat şi ambiţii politice.

    TEHNOLOGIE: De ce s-au spart ochelarii Google?

    AUTO: Ce poate face în vremuri tulburi o marcă auto care vrea să crească?

    AFACERI: Puterea de a-ţi schimba traseul

    IDEI DE AFACERI: Doi fraţi antreprenori vor să schimbe percepţia românilor despre exerciţiile fizice

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 ianuarie 2015

    COVER STORY:  Valoarea clientului din România. Cine şi de ce calculează acest indice

    Ce este valoarea în timp a clientului? Cine şi de ce o calculează? Cui îi foloseşte? Care sunt factorii care o influenţează? În ce fel variază în timp şi de la o industrie la alta, de la individ la individ? Sunt doar câteva din întrebările la care am invitat să răspundă reprezentanţi din toate domeniile. Valoarea unui client este un indicator folosit mai degrabă în pieţele avansate şi sofisticate, prea puţin folosit pe piaţa locală. Cert este însă că firmele care l-au adoptat îşi cresc şi veniturile, şi profitabilitatea.

    STRATEGIE: Shimon Galon predă lecţia de utilizare a brandului personal

    AUTO: Arta de a vinde maşinile care se vând singure

    ANTREPRENORI: Inventarea berii artizanale româneşti Zăganu

    INTERNAŢIONAL: Masacrul de la Charlie Hebdo. Un război între două lumi

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 ianuarie 2015

    COVER STORY:  Anul cel mai bun de după criză

    Preţurile stabile, creşterea cererii şi a ofertei şi câteva tranzacţii record au readus optimismul pe piaţa imobiliară în 2014. 2015 este însă aşteptat să fie primul an de după criză cu adevărat bun.

    AUTO: Anul maşinii electrice

    LECŢIA DE ANTREPRENORIAT: Secretele dezvoltării afacerilor

    REPORTAJ: Oamenii din camera de comandă de la Cernavodă

    CLUB BUSINESS MAGAZIN: Noua uliţă a satului

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cărţile anului: de la o scânteie la cei care schimbă jocul

    Locul 5
    KRISTINE BARNETT, „SCÂNTEIA. POVESTEA UNEI MAME CARE A CRESCUT UN GENIU“, EDITURA PUBLICA.

    Geniul din titlu este Jacob Barnett, acum un adolescent în vârstă de 16 ani cu un IQ mai mare decât al lui Einstein, văzut deja drept un candidat serios la un premiu Nobel. Dar în fragedă copilărie Jake Barnett a fost diagnosticat cu autism. Copilul s-a retras într-o lume a lui, compusă din tăceri, cartonaşe cu litere colorate, cutii cu cereale răsturnate, rafturi de dulap şi fire de lână colorate aşezate laborios în motive geometrice, prin casă. A intrat într-un program pentru copii cu nevoi speciale, dar nu a înregistrat progrese. Drept urmare, mama a decis să aplice propriul său sistem de lucru cu copilul, sistem care i-a scos la iveală acestuia realele aptitudini; la trei ani conversa cu un astronom, la observator, asupra sateliţilor lui Marte. Ceva mai târziu Jake a dovedit că putea memora 200 de zecimale ale lui ”pi“, pe care le spunea şi într-un sens, şi în celălalt, iar la nouă ani lucra la propria teorie în astrofizică. Şi este vorba de un copil despre care ”sistemul“ a afirmat că nu va putea să citească vreodată. Cum a depăşit familia Barnett toate aceste obstacole, determinarea şi dârzenia lor sunt lucruri de mirare, iar povestea merită citită până la capăt.

    Locul 4
    MIKE DASH, ”MANIA LALELELOR“, EDITURA HUMANITAS.

    Subiectul este inedit: povestea uneia dintre primele, dacă nu chiar prima bulă speculativă din istoria omenirii. Mike Dash povesteşte minunat, documentat şi cu lux de amănunt despre nebunia lalelelor, ce a avut loc între 1633 şi 1637, cu un punct culminant în toamna şi iarna anilor 1636 şi 1637, perioadă în care preţurile bulbilor de lalea au atins valori de neimaginat, şi o cădere abruptă a valorii florilor în februarie 1637. De ce spun valori de neimaginat? Într-o perioadă în care 150 de litri de coniac franţuzesc costau 60 de guldeni, iar un meseriaş calificat, de genul unui dulgher, câştiga pe an 150 de guldeni, cel mai mare preţ plătit pentru un bulb de lalea, atestat şi verificat, a fost de 5.200 de guldeni. Alte comparaţii de preţuri: Rembrandt a primit pentru ”Rondul de noapte“ 1.600 de guldeni, în 1642, iar venitul anual mediu al unui mare negustor era, în 1630, de circa 3.000 de guldeni. Olanda a traversat atunci o aşa-zisă ”perioadă de aur“, de înflorire economică şi culturală, care a alimentat gustul oamenilor pentru frumos, pentru excentric şi pentru lucruri speciale. Mike Dash nu se mulţumeşte să relateze date şi momente, ci creează figuri, umanizează povestea, îi dă dimensiuni geografice, economice, culturale şi artistice.

    Locul 3
    DAVID BROOKS, ”ANIMALUL SOCIAL“, EDITURA PUBLICA.

    O carte ciudată şi unică, care îmbină o naraţiune elementară – viaţa unei familii – cu cercetarea ştiinţifică de top, cu idei moderne despre creşterea copilului şi formarea individului, despre şcoală, despre cultură, morală, maturitate sau moarte. Şi nu are nimic de-a face, în ciuda titlului, cu Facebook. Umanizându-şi discursul, integrând în istoria vieţii lui Harold şi a Ericăi pasaje de tom ştiinţific, descriind în amănunţime, de exemplu, complexele procese chimice, biologice şi cognitive care înseamnă dragostea părinţilor eroului principal şi conceperea acestuia, Brooks oferă un soi de nouă dimensiune literaturii de popularizare a ştiinţelor. Într-un discurs la TED, David Brooks vorbeşte despre devenirea insului modern: ”Timp de secole am moştenit o perspectivă asupra naturii umane bazată pe noţiunea că sinele nostru este divizat, că raţiunea este separată de emoţii şi că societatea progresează în măsura în care raţiunea poate suprima pasiunile. Se poate vedea în felul în care ne creştem copiii. Mergi la o şcoală elementară la trei după-amiaza şi îi priveşti pe copii ieşind, iar ei poartă aceste ghiozdane de 35 de kilograme… Vezi maşinile care se apropie – de obicei sunt Saab-uri, Audi-uri şi Volvo-uri… Sunt luaţi de către aceste creaturi pe care le-am numit supermame, care sunt femei de carieră de mare succes, care şi-au luat timp liber să se asigure că toţi copiii lor intră la Harvard. Şi de obicei îţi poţi da seama care sunt supermamele, pentru că de fapt cântăresc mai puţin decât copiii lor… Copiii sunt deci crescuţi într-un anumit fel, sărind prin cercuri ale realizării de lucruri pe care le putem măsura – pregătiri pentru SAT, oboi, antrenament de fotbal. Intră la facultăţi competitive, obţin slujbe bune şi uneori obţin succesul într-un mod superficial şi fac o grămadă de bani. Uneori îi poţi vedea în locuri de vacanţă precum Jackson Hole sau Aspen. Iar ei au devenit eleganţi şi supli – nu au cu adevărat coapse; au doar o pulpă elegantă deasupra altei pulpe… Au propriii lor copii şi au atins un miracol genetic prin căsătoria cu oameni frumoşi, în aşa fel încât bunicile lor arată ca Gertrude Stein, fiicele lor arată ca Halle Berry — nu ştiu cum au reuşit asta“.

  • 2014 a fost unul dintre cei mai plini din istoria de 10 ani a revistei. Cum am marcat un deceniu de Business Magazin

    STORYTELLERS, IMPORTANŢA POVEŞTII

    Storytellers, evenimentul care a marcat 10 ani de existenţă a Business Magazin, şi-a propus să prezinte poveştile de afaceri ale deceniului 2004 – 2014. A început într-o seară de februarie, cu istoriile spuse de oamenii de afaceri Dragoş Petrescu şi Bogdan Enoiu, de criticul literar Dan C. Mihăilescu şi de avocatul Gabriel Biriş, şi a continuat cu unele dintre cele mai cunoscute nume din societate şi din business: gimnasta Andreea Răducan, Mişu Negriţoiu, Bogdan Putinică, Gheorghe Muşat, Sergiu Oprescu, Adrian Bulboacă, Radu Florescu, Sergiu Biriş, Vladimir Sterescu, Dana Gruia-Dufaut, George Butunoiu, Dan Pascariu, Toni Iordache, Radu Enache, Mihai Albu, Lorand Szarvadi, Mariana Gheorghe, Dan Şucu, Cătălin Dumitru, Florin Manea şi Andrei Cionca. 

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS

    100 de doamne din mediul corporatist şi 100 de antreprenoare ne-au povestit istoriile lor de afaceri, prinse în catalogul ”Celor mai puternice femei din business“, aflat la a treia ediţie. Iar la Gala ”Woman in Power“ am premiat un grup reprezentativ de doamne: Mihaela Cristescu, fondatoare a MedLife; Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank; Severina Pascu, CEO UPC România & Ungaria; Daniela Bîzgan, director general adjunct al furnizorului de electrocasnice Marelvi; Tatiana Cimpoieşu, vicepreşedinte al Agricola Bacău; Măriuca Talpeş, manager al Intuitex, asociat la Softwin şi Bitdefender; Aurelia Vişinescu, proprietară a Domeniilor Săhăteni; Cristina Necula, CFO Strauss România; Carmen Şeitan – Canali, Distinto, Brunello Cucinelli, Moschino.

    800 PLUS 100

    Catalogul Tinerilor manageri de top, produsul-fanion al Business Magazin, a ajuns la a noua ediţie. Catalogul a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top. În acest an am putut remarca un ”val„ de tineri de 30 de ani care au ajuns în vârf arzând, într-un sens pozitiv al expresiei, etape.

    Aceasta este o schimbare de paradigmă ale cărei efecte se vor vedea în următorii ani, un câştig pentru societate şi mediul de business. Odată cu apariţia catalogului, Business Magazin a premiat, în cadrul Galei Tineri Manageri de Top, zece tineri care s-au făcut remarcaţi: Bogdan Ciubuc  – sales manager vans, Mercedes; Ramona Pergel – deputy general manager, E.ON; Dragoş Drăghici – director Direcţia IMM, Alpha Bank; Roxana Baias – marketing director, Romtelecom; Mădălina Racoviţan – partener KPMG; Anca Motcă – director general adjunct vânzări, Garanti Bank; Cătălina Porojan – director group large corporate, BCR; Ramona Gălăţeanu – finance manager, Rompetrol; Silviu Creţean – software development director, TotalSoft; şi Martin Zmelik – director de operaţiuni, CEZ.

    MEET THE CEO, SAU LOCUL PREFERAT DE ÎNTÂLNIRE AL MANAGERILOR

    2014 a fost un an bun pentru Meet the CEO, un eveniment care a ajuns să numere 43 de ediţii. Participanţii au putut face cunoştinţă cu poveştile şi cu experienţa de viaţă a şefului Bursei de Valori Bucureşti Ludwik Sobolewski, a directorului Automobile Dacia, Nicolas Maure, a lui Stephane Batoux, la acel moment CEO la Coca-Cola Hellenic Bottling Company, în prezent CEO la Albalact, a lui Greg Konieczny, directorul Fondului Proprietatea şi a Danielei Lulache, directorul Nuclearelectrica. În a doua jumătate a anului Meet the CEO i-a găzduit pe Daniel Boaje, şeful McDonald’s România, pe Liviu Drăgan, fondatorul companiei Totalsoft, pe Ravinder Takkar, nou-numitul şef al Vodafone România, şi pe Emilia Bunea, CEO la Metropolitan Life.

    100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO

    Iulian Stanciu, CEO şi acţionar la eMAG, a stabilit în 2014 o premieră, devenind primul antreprenor român desemnat cel mai admirat CEO din România, după patru ediţii ale catalogului care au fost conduse de corporatişti. Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut am avut 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren.

    CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA

    Revista a lansat anul acesta un nou demers editorial, catalogul ”Cele mai inovatoare companii din România„, care reuneşte 50 de proiecte puse în practică de firme cu activităţi pe plan local. Ideea a plecat de la faptul că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării, nu forţa de muncă ieftină, programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi felul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig.

  • Generaţia noii renaşteri

    Pe urmă, desigur, le-am dat dreptate; un exemplu este „tabla albă“, patentată în 1937, un obiect neplisit din sălile de şedinţe corporatiste, în lipsa căruia, poate, multe schimbări fundamentale din cultura companiilor ar fi rămas neîmpărtăşite. La fel de fireşti găsesc PIB, codul de bare, Organizaţia Statelor Producătoare de Petrol – OPEC, e-mailul, outsourcingul, transportul cu containerul sau avionul cu reacţie comercial, aflat pe primul loc, inovaţie care a redus considerabil dimensiunile lumii şi a făcut posibilă apariţia expresiei „satul planetar“.

    Dar, răsfoind, am avut un soi de surpriză: din cele 85 de inovaţii şi tehnologii, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint, moneda euro sau bascheţii Jordan de la Nike – şi doar şapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. O mare parte a oamenilor este tentată să creadă că trăim o epocă de uluitor avans tehnologic – telefoanele, informaţia, socializarea, televizoarele uriaşe, mobilitatea, sondele spaţiale, organismele clonate sau genomul uman. Iar demesrsul celor de la Businessweek poate părea nedrept şi discutabil, pentru că mută accentul spre o perioadă care pare, tinerilor cu mobil şi cont de Facebook, şi nu numai lor, preistorie. 

    Dar de fapt aşa este şi, cinstit vorbind, epoca de aur a inovaţiei umane a început după al doilea război mondial şi s-a terminat undeva la începutul anilor ‘80; vorbesc aici de cele mai importante medicamente, care au făcut ca populaţia lumii să crească exponenţial, de transportul aerian de masă, de computere, energie nucleară, sateliţi, agricultură industrială, pilulă sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este.

    Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură naţie care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spaţiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, şi oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovaţiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subţirică şi fără fond. Antreprenorul Peter Thiel a spus la un moment dat o vorbă mare, intens citată: „Am vrut maşini zburătoare şi am dobândit 140 de caractere“. Teoria plafonului tehnologic de care s-a lovit omenirea este adoptată, de altfel, de mulţi economişti sau oameni de afaceri; îl amintesc doar pe Tyler Cowen cu „The Great Stagnation“.

    Şi nu este vorba doar de ştiinţă sau de economie, putem vorbi aici şi de cultură, de literatură, film sau muzică – toată lumea reinterpretează la nesfârşit aceleaşi refrene sau aduc pe ecrane aceiaşi eroi din trecut, spidermani cărora le-am pierdut numărul.

    O să mă opresc acum şi o să invoc un studiu al EY, „Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor“, care prezintă nişte valori încurajatoare: mai mult de jumătate din tineri preferă antreprenoriatul şi nu o funcţie managerială, 52% vor propria afacere, 86% (!) sunt dispuşi să îşi asume riscuri şi 97% (!!!!) sunt dispuşi să muncească din greu. Dacă este aşa, generaţia Y ar avea şanse să transforme lumea în conformitate cu aşteptările care îi sunt atribuite. Pentru asta trebuie ca tinerii să iasă dintr-o zonă de conformism şi să devină generaţia viitoarei renaşteri, inventatori şi inovatori reali.

    Acestea sunt premisele anului 2015 şi pentru Business Magazin, un an în care ne propunem să continuăm ce am început în toamnă cu „Catalogul celor mai inovatoare companii“: să descoperim şi să promovăm oameni şi idei şi tehnologii care să ne facă să trăim mai bine, dincolo de cifrele seci din statistici, oameni şi idei şi tehnologii care să aducă bani, locuri de muncă şi bunăstare. Un bun exemplu este tânărul de pe coperta acestui număr al revistei, partener la o companie din tehnologie care a realizat una dintre cele mai mari tranzacţii care implică antreprenoriat românesc.

    Ilustrez cu un tablou al lui Adrian Ghenie, un tânăr pictor care a devenit un nume pe piaţa internaţională.

    La mulţi ani! tuturor cititorilor şi partenerilor Business Magazin.

  • 500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Problema este că respectiva informaţie nu este sistematizată şi se pierde în marea de zgomot orb a internetului, a lipsei de timp sau a nepăsării.Aşa că priviţi demersul Business Magazin de a prezenta 500 de oameni şi de momente care au marcat businessul românesc în cele două decenii şi jumătate scurse de la Revoluţie ca pe un act firesc. Cu suişuri şi cu coborâşuri, cu eroi şi cu antieroi, cu afaceri sau cu tunuri, este o perioadă pe care trebuie să ne-o asumăm şi să o cunoaştem pentru a nu repeta greşelile făcute deja.

    Priviţi acest demers ca o restituire pe care publicaţia noastră o face societăţii; veţi înţelege ce spun dacă veţi compara rezultatele pe care le obţineţi pe Google căutând decretul-lege 54 din 1990 – circa 5.000, multe mult prea seci şi oficiale, cu numărul de pagini disponibile pentru oricare dintre vedetele autohtone de ordinul sutelor de mii.

    Unii vor spune că este o comparaţie nepotrivită; eu spun că succesul vedetelor, cum şi reuşitele de astăzi ale unora şi nereuşitele altora, poveştile de succes sau eşecurile, au rădăcini în acel prim act normativ care a permis constituirea primelor companii private, care a permis coagularea de idei, de bani şi de talent care înseamnă astăzi mediul de afaceri şi societatea. Sigur, nu oferim o privire completă, care să includă toate evenimentele şi oamenii şi momentele interne şi internaţionale care au marcat un sfert de veac, dar oferim o imagine cuprinzătoare, fie ea şi concisă, a acestei perioade.

    Numărul 500 al Business Magazin capătă astfel o semnificaţie aparte şi pentru noi, şi, sperăm, pentru cititorii noştri. Aş vrea să le mulţumesc tuturor colaboratorilor, partenerilor şi clienţilor revistei, care au făcut posibili cei 10 ani de existenţă şi cele 500 de numere ale revistei.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

    Descarca editia electronica la pretul de 5,9 lei

    Comanda