BusinessMagazin

Tag: retail

  • România este codaşă în ce priveşte volumul investiţiilor imobiliare în regiune

    Volumul investiţiilor imobiliare în Europa Centrală şi de Est a crescut în trimestrul al treilea din 2015 cu 14%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până la un nivel record de 2.97 miliarde de euro. În total, s-a înregistrat o creştere anuală de 6%, conform celui mai recent raport al companiei de consultanţă imobiliară CBRE privind pieţele imobiliare din regiune.

    Dacă în 2014, segmentul de birouri a fost cel mai tranzacţionat (44% din total), în acest an, segmentul de retail domină piaţa, cu 41% din volumul total de investiţii. Mai mult de două treimi din tranzacţiile de retail au fost de Grad A, poziţionate în principal fie în capitalele ţărilor central şi est-europene, fie în oraşe regionale mari. Investitorii au fost atraşi de astfel de produse imobiliare, deoarece performanţa acestor produse este deja confirmată de istoricul de vânzări ale chiriaşilor şi de vadul comercial, asigurând astfel o stabilitate a veniturilor viitoare.

    Vedeta regiunii este Cehia, cu o creştere anuală extraordinară, de 130%, cu tranzacţii precum schema Palladium sau portofoliul rezidential RPG Byty. Doar aceste două tranzacţii însumează aproape un sfert din totalul investiţiilor din 2015 în regiune. Polonia îşi menţine de asemenea atractivitatea pentru investiţii imobiliare, cu un profil divers de tranzacţii deja încheiate şi multe altele în curs de finalizare în trimestrul al patrulea; volumul total al investiţiilor pe aceste trei trimestre este însă cu 15% sub cel al anului trecut.

    Rusia înregistrează o scădere a investiţiilor cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, economia resimţind astfel climatul de instabilitate politică. Totuşi, portofoliul de birouri este perceput ca o investiţie sigură; de aceea, acest sector a înregistrat diferenţe nesemnificative faţă de anii trecuţi.

    Pieţele din Romania şi Slovacia au înregistrat o oarecare scădere a volumului investiţional. Pentru ambele ţări, anumite tranzacţii strategice ar putea avea un impact pozitiv asupra rezultatelor anuale, până la finalul lui 2015, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii CBRE.

    Pe ansamblul pieţelor central şi est-europene, preţurile continuă să crească pentru produse prime  iar interesul investitorilor pentru acest tip de produse este de asemenea pe un trend ascendent. Aceste spaţii sunt ocupate în general de chiriaşi din clasa A, care asigură stabilitate pe termen lung şi un randament pozitiv al investiţiilor.

     

     

     

  • Compania care opera în trecut magazinele DOMO a intrat în insolvenţă. Ce se va întâmpla cu reţeaua

    Compania SC FAMILY HOME CONCEPT SRL (fosta Domo Retail SRL) a intrat în insolvenţă la propria cerere, potrivit datelor publicate pe site-ul Tribunalului din Covasna, judeţul unde a fost fondată afacerea de către familia de antreprenori locali Szarvadi. Acest dosar a fost conexat la altele prin care creditori precum SC Candy Hoover România SRL şi SC Samsung Electronics România SRL cereau insolvenţa companiei.

  • Record pentru România: 80 de noi branduri au intrat în România în ultimii doi ani

    Un numar record de 80 de noi retaileri au intrat in Romania din 2013 pana in prezent, iar suprafata de retail ocupata de acestia este de 30.000 mp, conform unui nou raport lansat de CBRE astazi (“ How Active is the Romanian Retail Market”). In total, aceste 80 de noi branduri au deschis aproape 170 de noi magazine si au in plan sa deschida alte 30 in urmatoarele 12 luni.

    Tipologia marcilor, suprafata ocupata de acestea, amplasarea primului magazin variaza foarte mult. Brandurile nou intrate sunt atat branduri de lux, precum Vionnet sau Michael Kors, branduri de fashion precum Sinsay si Mohito, dar si magazine de decoratiuni (H&M Home, English Home) si chiar si cafenele (Tchibo Coffee Store sau Columbus Café). Acest numar record de noi intrari este corelat cu performanta macro-economica, mai precis cu cresterea PIB in perioada analizata de 3,3%, substantial peste cresterile inregistrate in alte tari Europene.

    In general, chiriasii aleg pentru primul lor magazin o amplasare centrala (94%), in cadrul centrelor comerciale (82%), in Bucuresti (68%). A doua optiune, valabila in special pentru brandurile de lux, este de a alege un spatiu stradal sau in cadrul unor galerii comerciale. Chiar daca orasul Bucuresti este favorit, asta nu inseamna ca orasele regionale sunt ignorate – 1 din 3 retaileri a ales un astfel de oras pentru primul lor magazin si jumatate din marcile analizate au deschis magazine aici. Cele mai atractive orase regionale sunt: Constanta, Timisoara, Brasov, Ploiesti, Iasi si Cluj Napoca.

    Sectorul moda este majoritar, aproape jumatate dintre comercianti analizati provinenind din acest sector. Daca in perioada de boom din 2006 – 2008, modelul operational preferat era pentru franciza, acest model este valabil intr-o oarecare masura, 65% dintre noii intrati opereaza in sistem franciza, si doar unul din trei a intrat prin compania mama. De mentionat ca 88% dintre cafenele&restaurante, 71% dintre magazinele de lux si 86% dintre cele moda opereaza in franciza, dar doar 40% din magazine de decoratiuni casa sunt francizati si nici un supermarket nu opereaza sub acest model.

    Retailerii din Italia, SUA si Franta reprezinta jumatate din noii intrati in piata, iar cei din Polonia, Germania si Marea Britanie au deschis cele mai multe magazine.

  • Cum a salvat cinematograful un mall de faliment

    Să te urci în maşină pentru un drum de 180 km până la Bucureşti sau, mai bine, pentru unul de 120 km până la Bacău? Grea dilemă pentru cinefilii din Focşani, care şi-ar fi dorit să urmărească noile producţii cinematografice în format 3D. Odată deschis un astfel de cinematograf, la finalul anului trecut, traficul din Focşani Mall a crescut cu 60%. Inaugurarea constituie o veritabilă gură de oxigen pentru centrul comercial aflat în insolvenţă. Este însă suficient?

    Am preluat un centru comercial aflat în insolvenţă, iar unii chiriaşi înţelegeau să nu-şi mai onoreze datoriile comerciale. În acest moment credem că vom ieşi din insolvenţă în următoarele şase luni, iar gradul de încasări este de peste 95%“, spune Ionuţ Dogaru, country manager la Resolute Lar România.

    Compania se ocupă de administrarea mallului, având în portofoliu alte două centre comerciale – Hello Shoping Park Bacău şi Liberty Center – şi două proiecte rezidenţiale în Bucureşti (Natura Residence şi Serena Apartments). „Societatea noastră este consultantul mai multor instituţii bancare pentru valorificarea şi administrarea unor portofolii de active imobiliare cu o valoare de peste 1 miliard de euro“, adaugă Dogaru. Focşani Mall, deţinut de belgienii de la Bel Rom, a intrat în insolvenţă la jumătatatea lui 2013, iar la finalul aceluiaşi an centrul comercial a intrat în administrarea companiei Resolute Lar România.

    O decizie esenţială în schimbarea cursului afacerii Focşani Mall a fost aceea de a investi într-un cinematograf, iar de la momentul hotărârii până la inaugurarea cinematografului au trecut zece luni. „Am reuşit să deschidem singurul cinematograf 3D din oraş, completat de o zonă de restaurante, fapt care a fost esenţial pentru creşterea traficului de clienţi pe de o parte şi pentru menţinerea şi creşterea încrederii din partea chiriaşilor pe de altă parte“, spune Dogaru. Tot el afirmă că până în decembrie 2014 nu exista un cinema de acest tip în Focşani, iar „vrâncenii mergeau la film la Bacău sau Bucureşti“.

    Creşterea traficului de clienţi are corespondent şi în încasările chiriaşilor, care au crescut în primele şase luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară din 2014. Operate de Cinema Colours, companie românească cu alte două digiplexuri în Craiova şi Alba Iulia, cele două săli au o capacitate de 218 locuri. „În proiectul iniţial al centrului comercial exista ideea extinderii acestuia, dar ţinând cont de dimensiunea pieţei din Focşani am decis să amenajăm o zonă a clădirii care era deja construită şi nu fusese folosită anterior“, explică Dogaru. Investiţia dedicată primenirii centrului comercial vrâncean a ajuns la 700.000 de euro, iar în această sumă este inclus şi bugetul alocat amenajării zonei de restaurante, care găzduieşte patru astfel de spaţii, cu o zonă de mese cu 190 de locuri.

    Deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, centrul comercial din Focşani are o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp şi 1.250 de locuri de parcare, fiind închiriat în proporţie de peste 90%. „La deschidere centrul avea 32 chiriaşi, gradul de ocupare fiind de 58%“, spune reprezentantul Resolute Lar România. Spre comparaţie, acum numărul chiriaşilor este mai mult decât dublu, Focşani Mall având 67 de clienţi, iar cifra de afaceri anuală plasându-se în jurul a 4,5 milioane euro, conform lui Ionuţ Dogaru. Chiar dacă în ultimii şase ani mai multe proiecte comerciale au întâmpinat dificultăţi, coşurile de cumpărături golindu-se, în mod evident există în continuare un apetit al consumatorilor de a merge la mall, fie pentru shopping, fie pentru petrecerea timpului liber.

    Dovadă că anul trecut cea mai mare parte a proiectelor comerciale din Bucureşti au bifat plusuri, pe fondul creşterii consumului cu 7% la nivel naţional. Proprietarii celor 16 centre comerciale din Bucureşti au realizat anul trecut cifre de afaceri cumulate de peste 800 de milioane de lei din exploatarea acestor proiecte, potrivit unei analize a ZF pe baza bilanţurilor publicate. Cei mai mulţi bani sunt generaţi, ca şi în anii anteriori, de proiectele Băneasa, AFI Palace Cotroceni, Unirea, Sun Plaza şi Promenada Mall, urmate de Bucureşti Mall şi de Iris Titan.

    În plus, în 2015 au fost finalizate alte două investiţii, proiectul Mega Mall din Capitală şi Coresi Shopping Resort la Braşov, ceea ce a adus un plus de 117.000 de metri pătraţi de suprafeţe închiriabile. Densitatea spaţiilor moderne de retail din România la mia de locuitori este de 151 de metri pătraţi, iar Bucureştiul, cu un stoc de un milion de metri pătraţi, are o densitate de 537 de metri pătraţi de retail modern la mia de locuitori. Iar interesul dezvoltatorilor pentru noi investiţii în peisajul comerţului românesc se menţine la cote ridicate, dovadă şi anunţurile făcute recent. Astfel, AFI a anunţat că plănuieşte să contruiască un centru comercial la Braşov, pe platforma fostei fabrici Hidromecanica.

    Între cei mai activi operatori pe domeniul de retail se numără NEPI, care în urmă cu un an nu avea niciun proiect de retail operaţional în Bucureşti şi are acum în portofoliu Vulcan Value Center, Mega Mall, Auchan Titan şi Promenada Mall – primele două fiind dezvoltate de companie, iar celelalte două achiziţionate recent. Cea mai mare investiţie a NEPI în retailul bucureştean este centrul comercial Mega Mall, deschis în mai în urma unei investiţii de circa 165 de milioane de euro. Compania a stabilit şi un record pe piaţa imobiliară locală prin preţul plătit pentru preluarea, în 2014, a centrului comercial Promenada Mall de la austriecii de la Raiffeisen Evolution, pentru 148 de milioane de euro. Acum, în urma unei investiţii totale de 446 milioane de euro în Bucureşti, NEPI deţine în Capitală 186.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică în jur de o cincime din totalul spaţiilor de profil.

    Atragerea clienţilor, iar şi iar, în spaţiile mallurilor se dovedeşte o treabă tot mai grea, mai cu seamă pe fondul creşterii concurenţei, iar operatorilor care nu se adaptează la schimbările din piaţă nu le rămâne decât să închidă porţile. Sau să cheltuiască pentru a deveni mai atractivi – de pildă, pentru un cinematograf, în cazul în care acesta lipseşte din peisajul oraşului.
     

  • Anunţul făcut azi de LIDL: deschide un nou magazin iar reţeaua ajunge la 188 de magazine

    Lidl are în prezent peste 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial. Conform unor estimări, vânzările reţelei au depăşit anul trecut pragul de 700 de milioane de euro.

    Nemţii au intrat pe piaţa locală oficial în 2011 prin preluarea reţelei de magazine Plus Discount care număra 107 unităţi. Celelalte peste 80 au fost deschise de Lidl de la zero.

    Pe piaţa locală de retail activează reţele ca Mega Image, Penny, Kaufland, Carrefour, Auchan şi Cora.

     

  • Carmen Idriceanu, Humanic: ”Ne dorim tineri angajaţi care, prin calitatea serviciilor oferite de ei, să ofere un exemplu pentru piaţă”

    ”Un tânăr comerciant – vânzător ar trebui să aibă disponibilitatea şi entuziasmul de a învăţa continuu, să fie empatic şi să aibă o fire activă şi întreprinzătoare. Apoi, este necesar şi un strop de talent comercial, capacitatea de a remarca detalii, de a observa clienţii şi produsele şi de a face o legătură între cele din urmă”, descrie Carmen Idriceanu, country manager al retailerului austriac de încălţăminte Humanic, câteva din calităţile pe care le doreşte la angajaţii săi. În plus, tinerii angajaţi ideali ar trebui să fie motivaţi, deschişi, orientaţi către client, captivaţi de ritmul alert al vânzărilor şi care îşi doresc de la bun început o carieră în domeniu, potrivit lui Idriceanu.

    Carmen Idriceanu a început să lucreze pentru Humanic în 2007 în momentul în care a decis să se întoarcă în România, după ce, în anii ’90, se stabilise în Austria împreună cu familia. Anterior, studiase Chimia în cadrul Institutului Politehnic în Bucureşti şi lucrase ca laborant biolog în industria petrolui, cât şi în cadrul unui spital de copii din Capitală. În Austria şi-a completat studiile la o Academie Tehnică Medicală şi a lucrat în domeniul telemedicinei şi al diagnosticului neurologic. A decis să se alăture Humanic în momentul în care aflase dintr-un ziar românesc că reprezentanţii companiei căutau un country manager pentru piaţa locală. A fost refuzată de biroul de recrutări din România din cauza lipsei de experienţă, dar o discuţie cu directorul de resurse umane al companiei austriece i-a asigurat funcţia. ”Am venit în România în 2008, la deschiderea primului magazin din Băneasa, unde am avut parte de o primă experienţă foarte dificilă. Au fost clipe grele, pentru cineva care este obişnuit să se afle într-o societate în care toate funcţionează şi oamenii se ţin de cuvânt, se răspunde la telefon şi lucurile se întâmplă, pentru o astfel de persoană, contactul este brutal. Dar am fost perseverentă şi asta aş aştepta şi de la tineri, i-aş impulsiona să rămână la treabă. Prima condiţie ca ceva să reuşească este să faci lucrul respectiv, iar a doua este să îl faci până îţi reuşeşte, indiferent de cât de acru este primul rezultat. Dacă s-ar întâmpla aşa, totul ar funcţiona perfect”.

    În scopul pregătirii acestor tineri angajaţi, Humanic va începe  din acest an şcolar, alături de alţi şase retaileri alimentari, de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau de mobilă (Billa, C&A, Deichmann, dm drogerie markt, Hervis şi kika), programul Şcoala Comercială Austriacă (o’SCAR), prin care tinerii absolvenţi de gimnaziu vor avea ocazia să câştige calităţile ideale pentru un comerciant, după modelele de ucenicie german şi austriac. Realizat la iniţiativa Ambasadei Austriei, proiectul Şcolii Comerciale Austriece din România se traduce prin introducerea a două clase de şcoală profesională, cu specializarea de comerciant vânzător, la Colegiul Economic Costin C. Kiriţescu, din septembrie 2015.

    Programul are la bază învăţământul dual, cu accent pe componenta practică: se desfăşoară pe parcursul a trei ani de studii, în care componenta practică va avea o pondere din ce în ce mai crescută de la an la an – anul I (80% teorie, 20% practica), anul II (40% teorie, 60% practica), anul III (28% teorie, 72% practica). La finalizarea cursurilor, absolvenţii o’SCAR vor avea prioritate in procesele de recrutare ale celor sapte retaileri.

    ”Retail-ul este un domeniu de activitate extrem de variat şi dinamic, iar existenţa unor calificări relevante pentru acest sector este necesară şi obligatorie pentru formarea unor profesionişti. Principala calitate a unui proaspăt absolvent constă în echilibrul său de cunoştinţe practice şi teoretice”, descrie Carmen Idriceanu, motivele pentru care consideră necesară existenţa unei astfel de şcoli.

    Potrivit lui Idriceanu, un absolvent al unui program precum Şcoala Comercială Austriacă din România va fi familiarizat cu toate elementele specifice retail-ului: de la fluxul mărfii şi mercantizare până la interacţiunea cu clienţii. ”Ultimul aspect este foarte important pentru retail, de aceea orice tânăr bine pregătit care îşi doreşte să ocupe poziţia de comerciant-vânzător şi apoi să evolueze în retail trebuie să stăpânească cunoştinţe solide de tehnici de vânzare. Ne dorim tineri angajaţi care, prin calitatea serviciilor oferite de ei, să ofere un exemplu pentru piaţă. Comportamentul acestor tineri va influenţa decisiv experienţa clienţilor în magazinele noastre, un lucru extrem de important pentru noi”, explică Idriceanu.

    Programul se bazează pe educaţia duală, un concept cu tradiţie în ţări precum Austria şi Germania. ”Acolo acest model este unul de succes şi este atât de popular, încât nu numai vânzătorii comerciali sunt formaţi în cadrul acestor tipuri de şcoală, ci şi funcţionarii de bancă, spre exemplu. Astfel, un absolvent de facultate este, spre deosebire de un absolvent de facultate din România, capabil să presteze o muncă eficientă din prima zi de lucru”, povesteşte Idriceanu.

    Fiecare dintre cele şapte companii a stabilit un magazin ce va funcţiona ca ”şcoală”, iar în cazul acestuia vor exista câte doi formatori, ce îşi vor desfăşura în paralel activitatea de comerciant şi de ghidare a activităţii practice. În funcţie de rezultatele obţinute, elevii înscrişi în acest program pot primi o bursă lunară de până la 400 de lei, dintre care 200 de lei sunt oferiţi prin sistemul de stat şi 200 de lei din partea companiilor partenere. De asemenea, vor beneficia de decontarea costurilor de transport în comun pe perioada studiilor. Iar după absolvire, tinerii vor primi un certificat profesional recunoscut pe plan european.

    Numărul maxim alocat pentru programul pilot din acest an este de 56 de elevi, iar zilele acestea (3-4 septembrie 2015) urmează să se desfăşoare ultima etapă de înscrieri pentru acest an. Potrivit lui Carmen Idriceanu, deşi găsirea de angajaţi este laborioasă, numărul de angajaţi ai Humanic, ce funcţionează în România prin  compania Leather&Shoe,  este stabil şi este cuprins între 90 şi 100 de angajaţi.Compania Leather&Shoe, a terminat anul trecut cu afaceri de 46 mil. lei (10,4 mil. euro), în creştere cu 9,5% comparativ cu anul anterior, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

  • Domo a numit o nouă echipă de management

    Anca David este noul chief financial officer al Domo, având o experienţă de 19 ani în finanţe, management şi servicii de consultanţă financiară şi de afaceri. A ocupat de-a lungul carierei sale funcţii care i-au permis o dezvoltare complexă în retail, acumulând experienţă în managementul financiar în retail în cadrul unor companii private din domenii precum comerţ farmaceutic, imobiliare industriale, dar şi în instituţii publice educaţionale. Ea este managing director în cadrul unui start-up, oferind de asemenea consultanţă financiară la nivel european.

    Adelina Fronea a fost numită HR director, având experienţă în HR şi business development. Ea gestionat de-a lungul carierei proiecte de HR de evaluare, traininguri, coaching, performance assessment sau evaluare pentru clienţi precum: Italsofa Romania, Libra Bank, Heineken Romania, UPC, Alro Slatina, Raiffeisen Bank etc. Timp de patru ani a coordonat businessul unei companii de management şi consultanţă strategică de business. A fost project manager pentru trei proiecte europene POSDRU de HR şi cercetare. Anterior, a ocupat poziţii de sales manager şi senior key account manager în cadrul unor companii de software sau telecom.

    Elena Cristina Costăchescu este noul chief marketing officer al Domo, având o experienţă de peste 16 ani în marketing şi vânzări, cu accent pe poziţionarea strategică de brand, programe de comunicare integrată, management de produs, trade marketing, programe de loializare şi de customer experience.  Anterior, a ocupat funcţia de marketing director în cadrul Altex, unde a dezvoltat platforme noi de comunicare şi a desfăşurat campanii integrate de marketing şi vânzări. Şi-a început cariera în telecom, unde timp de 14 ani a acumulat experienţă în companii precum Romtelecom, Telemobil, Cosmote sau UPC. A absolvit un program de EMBA – Executive Master of Business Administration în cadrul Open University Business School.

    Luminiţa Cristina Moise (în poza de mai sus) a fost numită director economic, fiind anterior audit manager din cadrul PriceWaterHouseCoopers, compania unde a activat timp de şapte ani, ocupând diferite funcţii care includ audit financiar, tax management sau consultanţă. Anterior, s-a ocupat de audit financiar în cadrul Deloitte, dezvoltând până în prezent o carieră în domeniu de peste 10 ani. Este trainer certificat, deţine un MBA în finanţe, contabilitate, controlling şi audit în cadrul Universităţii din Orléans, Franţa. Membră în CAFR, CECCAR, CCF România şi în cadrul Associations of Chartered Certified Accountants, Glasgow, Marea Britanie (timp de 6 ani).

    Irinel Popescu ocupă poziţia de international sales director România & Moldova în cadrul Domo din iulie 2015. Are o experienţă de peste 14 ani în retail, în cadrul unor companii ca Metro şi Tesco. Este de profesie economist, absolvent al FEAA, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Craiova.

    Noua echipă de management va fi coordonată de Kim Koellner, CEO al Domo din 2013. Koellner are peste 10 ani de experienţă în domeniul retail pe pieţele din Franţa, Germania şi România. Este de origine sud-coreeană şi a urmat studiile în Germania şi Statele Unite.

    Schimbarea de management este o nouă încercare de a resuscita retailerul care se confruntă cu dificultăţi de câţiva ani. Recent, Samsung Electronics România, reprezentanţa locală a gigantului sud-coreean, a cerut insolvenţa companiei Family Home Concept (fosta Domo Retail SRL), potrivit site-ului Tribunalului Bucureşti.

     

  • Consiliul Concurenţei: Monitorul Preţurilor va fi lansat până la finele anului

    “Vrem să creăm, preferabil cu cooperarea retailerilor, o platformă on-line, care va reprezenta un instrument de monitorizare a preţurilor, prin intermediul căreia clienţii vor putea afla unde găsesc mai ieftin produsele de care sunt interesaţi. În acest fel, se va crea o presiune concurenţială asupra magazinelor pentru a oferi preţuri din ce în ce mai bune”, a afirmat Chiriţoiu.

    Principala problemă cu care se confruntă autoritatea de concurenţă în acest caz este reticenţa marilor lanţuri de magazine de a se implica în proiect. Reprezentanţii acestora au sustinut de mai multe ori că Monitorul Preţurilor este greu de realizat, având în vedere că modificările de preţ pot apărea zilnic şi chiar de mai multe ori pe zi. În prezent, marii retailerii deţin aproximativ 60% din piaţa de comerţ din România.

    “Retailerii consideră este complicat să furnizeze preţurile produselor pe care le comercializează. În cele din urmă, după mai multe multe întâlniri şi discuţii cu reprezentanţii fiecărui lanţ de magazine, aceştia au fost de acord cu realizarea proiectului”,, a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Chiriţoiu a spus că recent a avut loc prima întâlnire la nivel tehnic între toate părţile implicate.

    “Transparenţa proiectului, faptul că se vor găsi într-un singur loc preţurile de la mai multe magazine şi pot fi comparate, nu trezeşte entuziasm la nivelul tuturor. În ciuda acestui fapt, se pare că aceasta este tendinţa în toată lumea, nu numai la noi şi ca urmare, un asemenea instrument va apărea, indiferent dacă retailerilor le place sau nu”, a arătat Bogdan Chiriţoiu.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că doreşte ca site-ul Monitorul Preţurilor să fie funcţional până la sfârşitul acestui an.

    “Vrem ca proiectul să fie gata până la sfârşitul anului. Însă nu este un lucru uşor de făcut. Noi vom coordona proiectul, în parteneriat cu Guvernul prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), ne vom consulta cu Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii, dar şi cu un ONG, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor”, a spus Chiriţoiu.

    În urma, deciziei Guvernului de a reduce, de la 1 iunie, TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică, Consiliul Concurenţei a început o acţiune de monitorizare a preţurilor înainte şi după aplicarea acestei măsuri. Astfel, autoritatea de concurenţă urmăreşte preţurile a 18 produse din aproximativ 600 de magazine din comerţul tradiţional şi nouă retaileri: Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Penny, Profi.

    “Potrivit analizei făcute în lunile mai şi iunie, am observat că, în cazul comerţului modern, aproape întraga reducerea de TVA s-a transmis preţurile alimentelor, acestea înregistrând o scădere de 12%. Acest fapt demonstreză că există o concurenţă puternică între marile lanţuri de magazine. În comerţul tradiţional, însă, scăderea preţurilor a fost de 9% şi e cumva logic având în vedere că între ele concurenţa nu este foarte intensă, iar o altă cauză ar putea fi evaziunea mare din sector”, a menţionat preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Potrivit acestuia, procesul de monitorizare se va desfăşura până în luna septembrie inclusiv.

    Proiectul a fost anunţat iniţial de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, în iulie 2010, însă nu a fost realizat.

  • AFI Europe a primit o finanţare de 39 milioane euro de la Bank Leumi pentru dezvoltarea clădirilor de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti

    AFI Europe a semnat un acord de finanţare în valoare de 39 milioane euro cu Bank Leumi România, pentru finalizarea construcţiei clădirilor de birouri AFI Park 4&5, cea de-a patra fază a proiectului AFI Park din Bucureşti. 

    AFI Park 4&5, care totalizează 32.000 de metri pătraţi închiriabili (GLA) de spaţii de birouri clasa A certificate LEED Gold, se întinde pe 12 etaje de birouri deservite de două parcări subterane cu 300 de locuri de parcare. Parterul va include spaţii de retail care le vor oferi chiriaşiilor servicii şi facilităţi suplimentare, pe lângă cele din oferta vastă furnizată de AFI Palace Cotroceni. Împrumutul va finanţa finalizarea dezvoltării proiectului AFI Park 4&5 în zona Centru-Vest a Bucureştiului, a cărui construcţie a început în aprilie 2014 şi care urmează să fie finalizat şi predat chiriaşilor în ianuarie 2016.  

    AFI Park include 5 clădiri de birouri de clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi, şi care, împreună cu AFI Palace Cotroceni (81.000 GLA) situat în vecinătatea sa, formează cel mai mare complex de retail şi business din România şi unul dintre cele mai extinse din Europa Centrală şi de Est. Toate cele trei clădiri de birouri din AFI Park care au fost livrate sunt complet închiriate. Spaţiile de birouri din AFI Park 1 sunt ocupate de companii precum Microchip, Cameron şi Sparkware Technologies, în timp ce AFI Park 2 este complet închiriat de Electronic Arts. AFI Park 3, care a fost finalizat anul trecut, este ocupat în totalitate de TELUS

    Printre anunţurile recente ale AFI Europe se numără şi semnarea contractului de cumpărare pentru un teren de 40.000 de mp în centrul oraşului Braşov pentru dezvoltarea unui centru commercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi şi un proiect de birouri de 11.000 de mp

    AFI Europe România va dezvolta în viitorul apropiat două proiecte cu utilizare mixtă pe terenul de 80.000 mp pe care îl deţine în oraşul Arad şi pe terenul de 148.000 mp din Bucureştii Noi din sectorul 1 al capitalei.

    Pe segmentul clădirilor de birouri, AFI Europe România va dezvolta AFI Business Park Bucureşti, un parc de business clasa A cuprinzând 50.000 mp GLA, amplasat în imediata apropiere a hotelului J.W. Marriott şi a Parlamentului din sectorul 5 al capitalei. Parcul de afaceri va consta în 2 clădiri de birouri de înălţime redusă şi un turn de birouri, cu multe spaţii verzi, spaţii moderne, high tech, într-un centru urban cu o  piaţetă centrală şi grădini.

     

     

  • Magazinul Casa Rusu din Constanţa, extins în urma unei investiţii de 120.000 de euro

    „Locaţia din Constanţa a fost inaugurată în urmă cu doi ani, în 2013, în urma unei investiţii de 250.000 de euro. La începutul acestui an am luat însă decizia de a extinde spaţiul existent. Astfel, noul magazin are acum o suprafaţă de 3.210 metri pătraţi, faţă de 2.500 metri pătraţi”, a declarat Cristian Rusu, proprietar al grupului Rus Savitar – Casa Rusu.

    Potrivit afirmaţiilor sale, suma alocată extinderii magazinului a fost de 120.000 de euro, ridicând investiţia totală la 370.000 de euro. Locaţia este amplasată în cadrul centrului comercial Cora Brătianu din Constanţa, pe două niveluri, parter şi mezanin, şi are 32 de angajaţi.

    Dincolo de extinderea magazinului, Casa Rusu anunţă şi introducerea, în cadrul noii locaţii, a brandului propriu de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima. Noua gamă de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic a fost lansată în primăvara acestui an, în cadrul magazinului din Colentina, Bucureşti, ca un pas firesc în dezvoltarea sortimentului, pentru realizarea unei game complete home&deco.

    Gama magazinului Casa Rusu din Constanţa cuprinde mobilier pentru bucătării, dormitoare, camere de zi, camere de tineret, hol, mic mobilier sau mobilier tapiţat, o gamă de electrocasnice încorporabile (plite, cuptoare, hote), dar şi decoraţiunile şi articolele de uz casnic din gama Cassima, alături de perne, tablouri, vaze, etc.

    Timp de trei zile, în perioada 17 – 19 iulie, Casa Rusu derulează promoţii la întreaga gamă de mobilier.

    Casa Rusu este compania de retail a producătorului  Rus Savitar. Compania şi-a început activitatea în 1994, în prezent fiind unul din cei mai mari producători de mobilier din România. Compania are trei fabrici unde se realizează mobilierul din pal melaminat şi mobilierul tapiţat. În prezent, Casa Rusu deţine o reţea de 28 de magazine.