Raportul nu cere reducerea ţintei pentru deficit, de 4,5% din PIB, stabilită în programul de finanţare convenit de Portugalia cu UE şi FMI, dar semnalează îngrijorarea legată de scăderea cererii pe piaţa mondială şi de impactul măsurilor de austeritate asupra economiei. FMI precizează totuşi că ţinta stabilită pentru acest an poate fi îndeplinită. Creditorii din UE ai Portugaliei au susţinut până acum că respectarea strictă a obiectivelor convenite şi reformele reprezintă soluţiile pentru problemele economice ale ţării.
Tag: recesiune
-
Cum ar fi arătat o recesiune cu Ponta premier
Pe de o parte, astfel de insinuări erau menite să-l intimideze pe Ponta în acelaşi stil în care Băsescu a încercat să-l intimideze pe Antonescu făcând aluzie la o nedovedită carieră de turnător a acestuia, pe de altă parte erau menite să influenţeze opinia publică în sprijinul insistenţei din ultimele luni a lui Băsescu şi a pedeliştilor că liderul PSD nu e sortit să preia funcţia de premier nici acum, dar nici mai târziu, după eventuala câştigare a alegerilor de către USL.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la B1 că o explicaţie pentru faptul că Victor Ponta a refuzat să preia funcţia de premier ar putea fi că acesta “ar avea ceva pe conştiinţă, care încă nu poate fi spus public”. Ulterior, şi Elena Udrea a făcut aluzii similare, afirmând la B1 TV: “Eu mă ştiu cu el de foarte mult timp şi el ştie că ştiu foarte multe lucruri despre el. Probabil de aceea, când a devenit preşedintele PSD, peste noapte eu am devenit inamicul numărul 1 al său”. Comentatorii au încercat să dezgroape de pe blogurile de scandal două ipotetice direcţii ale atacurilor la Ponta – o posibilă legătură a acestuia cu scandalul sexului cu minore din PSD şi o posibilă implicare a acestuia în moartea procurorului Cristian Panait.
Dacă există însă în fumigena ofertei pentru Ponta ceva şi mai dezagreabil decât aceste insinuări, ele sunt conţinute în declaraţia Elenei Udrea, cum că pedeliştii informaţi pe ultima sută de metri de găselniţa prezidenţială au acceptat ideea fiindcă au înţeles că astfel ar fi urmat ca Ponta şi echipa lui să-şi demonstreze incompetenţa în următoarele luni în fruntea Guvernului.
Cu exact două săptămâni înainte de consultările din 6 februarie când a Traian Băsescu i-a făcut propunerea lui Ponta, acelaşi Băsescu avertiza că în a doua parte a anului se anunţă recesiune în zona euro şi că România se va afla în dificultate. Ştiind aceasta, a-l chema cu bună ştiinţă pe demonizatul Ponta la Guvern, doar în speranţa ca acesta să ducă de râpă ţara şi deci să crească astfel şansele PDL la alegerile de la finele anului, dă măsura exactă a simţului răspunderii Cotrocenilor faţă de soarta ţării.
-
Drăgoi: Recesiunea tehnică este posibilă după primul trimestru, dar va fi creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2011
” În trimestrul întâi avem din păcate această neşansă a vremii, iar economia se pare că se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru că s-a redus economia sau cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv . Tehnic, este posibil să intrăm în recesiune în primul trimestru, dar anualizat vom avea creştere (…) Faţă de primul trimestru din 2011 estimăm o creştere cu 1,5 – 2%”, a spus Drăgoi. Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 2,5%, după un avans de 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, dar activitatea economică a încetinit în intervalul octombrie-decembrie faţă de trimestrul al treilea, înregistrând o scădere cu 0,2% ca serie ajustată.
-
Recesiunea din Grecia s-a înrăutăţit în trimestrul al patrulea
Economia Greciei s-a contractat toate trimestrele, cu o singură excepţie, de la mijlocul anului 2008, potrivit Financial Times. Datele preliminare anunţate de biroul de statistică de la Atena vin înaintea unei şedinţe a guvernului în care premierul Lucas Papademos va încerca să obţină un acord asupra unor noi detalii ale măsurilor de austeritate ce trebuie să convingă miniştrii de Finanţe din zona euro să aprobe, la reuniunea de miercuri, al doilea pachet de ajutor financiar extern, de 130 de miliarde de euro. Oficiali ai Ministerelor de Finanţe din cele 17 state euro vor discuta şi marţi criza, în contextul dificultăţilor Greciei în a încheia un acord cu creditorii privaţi pentru restructurarea de datorii în valoare de 200 de miliarde de euro.
-
Băsescu: Ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia
Traian Băsescu participă luni la Consiliul European informal de la Bruxelles, unde va ridica subiectul delocalizării multinaţionalelor spre Asia, unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici.
“Sigur, în ceea ce ne priveşte, încă nu avem un proces de delocalizare alarmant, cu excepţia Nokia, care nici măcar nu s-a delocalizat, ci pur şi simplu s-a închis. Problema noastră este să creăm IMM-uri. Dar, dacă ne batem pentru libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că, indiferent ce se întâmplă în Franţa sau în Germania sau în Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care-şi găseşte mai greu un loc de muncă”, a spus preşedintele.
“Până unde mergem cu delocalizarea? Pentru că numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă, mai ales că, priviţi în România, cea mai mare parte din IMM-uri sunt legate în funcţionarea lor de marile companii. Priviţi la Dacia, câte IMM antrenează pe orizontală! Priviţi la Şantierul Naval Constanţa sau Mangalia, sau la SIDEX Galaţi, sau la orice mare întreprindere! Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod categoric nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să garantăm un nivel de ocupare a forţei de muncă mai bun la nivelul Uniunii Europene”, a adăugat şeful statului.
În context, el s-a referit la circulaţia liberă a forţei de muncă, remarcând că “vorbim de o piaţă unică europeană, dar România încă are restricţii pentru forţa de muncă în nouă state ale Uniunii Europene”. Ceea ce România doreşte de la Consiliul European este deci să fie adoptate măsuri de stimulare a creşterii economice – pe de o parte prin liberalizarea pieţei muncii la nivel european, pe de altă parte prin stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii.
“Dacă eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată”, a avertizat preşedintele. Evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere exact o posibilă recesiune în zona euro.
“Eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă”, a precizat Traian Băsescu.
-
Frica de mai rău. De ce nu pot răsufla uşuraţi oamenii de afaceri nici în 2012
“Ecoul la noi va fi următorul: companiile româneşti se vor confrunta cu o reducere a cererii la export, o deteriorare a accesului la finanţare, la care se va adăuga un consum intern slab, dar şi o scădere a investiţiilor”, rezumă Cristian Ionescu, country cluster manager Coface pentru România, Bulgaria şi Slovacia. În aceste condiţii, singura şansă este deja celebra absorbţie a fondurilor europene, mai ales că din direcţia “canalelor” tradiţionale, adică investiţiile străine directe sau achiziţiile, pare că nu se va întâmpla ceva spectaculos.
Dacă anul trecut am avut o modestă creştere economică datorită exporturilor, producţiei industriale şi agriculturii, în 2012 aceste ramuri nu vor mai fi în mod obligatoriu generatoare de veşti bune pentru economie. Mai mult, cu cât recesiunea din zona euro se va adânci, adică acolo unde se duc 55% din exporturile României, cu atât mai greu ne va fi şi nouă să menţinem un climat economic echilibrat. “Dacă agricultura şi exporturile vor scădea, vom putea compensa parţial prin revenirea consumului intern, în special cel guvernamental, în contextul unui an electoral”, comentează Ionescu. Cu toate acestea, revigorarea consumului se va face cu greutate din cauza scăderii nivelului de încredere a consumatorilor, dar şi a puterii lor de cumpărare.
Şi ar mai fi un aspect legat de conectarea cu pieţele externe: pentru Italia şi Spania, ţările în care lucrează cei mai mulţi emigranţi români, se aşteaptă un nou an cu scăderi economice. În consecinţă, valoarea remitenţelor va fi în scădere, iar o parte din acei oameni s-ar putea întoarce în ţară, unde vor îngroşa rândurile şomerilor. Efectul este incomparabil mai puţin dăunător decât o cerere mai mică pentru exporturi, dar, cumulate, creează portretul perfect al unei economii astenice.
În orice caz, Coface estimează că anul 2012 va marca o creştere economică de cel mult 1,5% şi interesant este şi faptul că este aşteptată o creştere a investiţiilor străine directe până la aproximativ 2,2 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011. Deocamdată, această previziune nu este ameninţată de protestele sociale care s-au prelungit mai mult decât se estima la început, încrederea potenţialilor investitori şi planurile lor a de face afaceri în România fiind în continuare dictate de cu totul alte criterii.
Ar putea să-i îngrijoreze, pe de altă parte, dificultăţile tot mai mari cu care se confruntă companiile româneşti, în special cu privire la plata datoriilor pe care le au. Potrivit datelor Coface, în al doilea semestru al anului trecut s-a observat o înrăutăţire a comportamentului de plată şi o incidenţă crescută a instrumentelor de plată refuzate. Şi termenul mediu de recuperare a creanţelor a crescut, de la 60 de zile la 90 sau chiar 120 de zile. Această problemă nu o au doar companiile mici şi slab capitalizate, ci devine tot mai frecventă şi în cazul companiilor de dimensiuni medii şi mari.
-
S&P nu va retrograda Germania în acest an, nici în cazul intrării în recesiune
“Considerăm că Germania este într-o poziţie solidă şi ar trebui să treacă peste o eventuală recesiune în acest an fără să rişte retrogradarea”, a declarat Moritz Kraemer, director al S&P pentru Europa, citat în ediţia de miercuri a Bild. S&P a retrogradat vineri ratingurile a nouă state din zona euro, coborând inclusiv calificativele maxime AAA ale Austriei şi Franţei cu o treaptă, la AA+. Germania este singura ţară neafectată de decizia agenţiei, celelalte trei ţări rămase cu rating AAA suferind modificarea perspectivei la negativă.
-
Economia României în 2011, în comparaţie cu ţările vecine
În al treilea trimestru Produsul Intern Brut al României a crescut cu 4,4% în raport cu perioada similară a anului anterior, ritm mai mare chiar decât cel al Poloniei, singurul stat din UE care a evitat recesiunea în timpul crizei economice mondiale, şi cel mai rapid dintre cele ale statelor vecine. Creşterea economică a României a fost însă progresivă, în timp ce PIB-ul polonez a urcat constant în primele trei trimestre cu peste 4%.
-
Club BM: 2011 – un an care putea fi mai bun
BUSINESS MAGAZIN: Vrem să vorbim despre retrospectiva anului 2011 şi perspectivele lui 2012. La începutul anului, am avut o ediţie despre optimism. În a doua jumătate a anului 2011, optimismul nostru nu a mai fost la fel de susţinut, chiar dacă cifrele oficiale arată o creştere. Este adevărat că anul a fost mai degrabă pesimist? Cum a fost anul dumneavoastră?
BOGDAN POPESCU, METRO: Putea să fie mai bun şi nu a fost din motive subiective. Aproape se cronicizează starea de pesimism din piaţă, din societate. Este nedrept, dar este real ce se întâmplă. Pe de altă parte, nicio criză nu durează la infinit şi va veni un moment în care criza se va termina sau cel puţin se va înmuia. Atunci, cei care vor putea să schimbe rapid starea de pesimism în optimism vor câştiga.
ADRIAN CRIVII, DARIAN: Aş putea sintetiza că primăvara a durat o singură zi. După primele luni cu semne bune de relansare, anul a continuat destul de confuz. Însă pentru anul viitor pot să previzionez că problemele care vor apărea în finanţare s-a putea să aibă efecte dramatice pentru viitorul economiei. Trebuie, din acest punct de vedere, să facem ceva în direcţia atragerii de fonduri europene. Partea pozitivă, dacă o putem numi aşa, este că nu prea mai avem unde să cădem, având în vedere nivelul de trai atât de scăzut pe care îl avem. Nu mai avem foarte mult de pierdut. Secretul reuşitei pentru economia românească o să fie finanţarea, care va fi greu de obţinut.
BOGDAN POPESCU, METRO: La o rată de absorbţie de 5%, eu zic că viitorul sună bine.
DINU MALACOPOL, AKTA: Nu cred că vom depăşi cu mult această rată de absorbţie, poate vom ajunge la 10%, 12%, 15%, dar nu mai mult pentru că nu cred că administraţia din România şi firmele au ca scop principal atragerea şi gestionarea acestor fonduri. Nu cred că atragerea de fonduri europene va putea să schimbe ceva în economie. Dar, revenind la 2011, eu cred că această criză a polarizat foarte mult piaţa. Uitaţi exemplul Black Fraiday: pe de o parte, consumul a încetinit, pe un fond de neîncredere, pe de altă parte, într-o singură zi s-a vândut de milioane.
ADRIAN CRIVII, DARIAN: Vă dau un contraexemplu la ce aţi spus, că fondurile europene nu pot face o minune: păi, vara asta, ploaia a făcut o minune. Ca să vedeţi la ce nivel de jos ne aflăm.
LAURENŢIU ISPIR, ORESA VENTURES: Asta este o parte bună: că nu avem nevoie de foarte mult, de sume uriaşe de bani, pentru a ne reveni. Discutăm de câteva miliarde de euro pe an investite deştept.
GABRIEL PANTELIMON, XEROX: Depinde şi de industrie. Eu vin de la Xerox, industria de imprimare. Venind dintr-o gaură foarte mare, anul acesta am crescut şi am crescut foarte bine. Noi lucrăm pe segmentul de business to business şi aici anul acesta lucrurile s-au mai mişcat. Fiecare trimestru a fost mai bun decât cel similar din anul trecut.
DINU MALACOPOL, AKTA: O creştere între 1,5% şi 5% nu spune nimic. Putea să fie şi de 5% şi nu era altă situaţie.
ADRIAN CRIVII, DARIAN: Trebuie să recunoaştem că am simţit impactul pozitiv în prima parte.
DINU MALACOPOL, AKTA: Industria în care sunt este mai ancorată în realitatea românească din afara marilor oraşe. Şi vă spun două lucruri care se întâmplă şi care sunt detrimentale pe termen lung. În primul rând, populaţia tânără pleacă din ţară. România se goleşte de oameni care pot să producă ceva. Aici rămân bătrânii şi copiii. Al doilea trend este că populaţia care rămâne se polarizează în marile oraşe.
CĂTĂLIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Părerea mea este că problema cea mai mare vine de la pesimismul generalizat. Toţi ne plângem de milă. În ţara asta nu se trăieşte neapărat rău. Toată lumea spune să facem economie, dar pe de altă parte ne plângem că nu avem consum. -
2011 – Anul cârtiţei. Ce s-a întâmplat cu economia?
A apărut cel mai tare politician al lumii, care nu se numeşte nici Obama, nici Sarkozy, nici Merkel, ci Piaţa, ne anunţa zilele trecute preşedintele Traian Băsescu. “Piaţa ne-a pus pe toţi cu spatele la zid, cel puţin pe europeni, şi ne cere mai mult decât putem da”, spunea Băsescu, remarcând că nu a mai auzit în ultimele luni “politicieni care să vorbească despre ce este de făcut pentru popoarele lor, care este situaţia financiară a celor care i-au ales”, ci numai discuţii despre cum pot fi satisfăcute cererile pieţei.
Această realitate este de departe cel mai important fenomen care a definit anul 2011 din punct de vedere economic şi politic: pentru politicieni, ea a însemnat reducerea importanţei lor până la ieşirea totală din scenă (cazul lui Berlusconi sau Papandreou), în timp ce pentru cetăţenii de rând a însemnat pierderea de facto nu numai a suveranităţii statelor lor, ci şi a individualităţii economiilor, judecate tot mai mult în bloc de către pieţe (blocul Europei de Est, blocul periferic al zonei euro, nucleul zonei euro, zona cu bănci austriece, zona cu bănci greceşti). Este ceea ce constata acelaşi preşedinte Băsescu de fiecare dată când îi acuza ori pe liderii europeni că din cauza indeciziei lor creşte CDS-ul României, ori pe bancherii austrieci că din cauza intenţiei lor de reducere a supraexpunerii în Est rămâne economia românească nefinanţată, ori pe liderii opoziţiei autohtone că periclitează siguranţa naţională atunci când cer relaxări fiscale sau când depun moţiuni de cenzură. Marja tot mai restrânsă în care pot acţiona decidenţii politici (vorba vine) în beneficiul electoratului se completează cu ceea ce evidenţia Jeffrey Franks de la FMI – urgenţa de a adopta o atitudine nu doar prudentă, ci defensivă exact ca la război, în faţa pieţelor care “îşi caută următoarele victime printre statele vulnerabile” şi le vânează asemenea hoţilor care caută maşini fără sisteme de protecţie.
În această logică, Jeffrey Franks spunea că România poate evita să devină o victimă a pieţelor dacă elimină principalele slăbiciuni din economie, dacă îşi asigură fonduri-tampon de protecţie a sistemului financiar şi dacă îşi respectă strategia asumată pe termen lung. Problema e însă cum pot fi corect calibrate aceste trei elemente, astfel încât zelul de a face pe plac FMI, pieţelor, investitorilor în anumite privinţe să nu creeze vulnerabilităţi ulterioare la fel de periculoase în alte privinţe. L-am citat recent pe Paul Donovan, economist al UBS, ce rezuma cea mai nouă tendinţă manifestată pe pieţe, care nu mai cer statelor doar austeritate, ca în 2010, ci şi creştere economică, după ce şi-au dat seama că austeritatea simplă nu poate duce decât la un nou episod de recesiune şi deci la şanse şi mai mici de a-şi recupera banii investiţi în obligaţiuni suverane. Tema riscului de recădere în recesiune ca efect al austerităţii nu e nouă, însă în ultimele luni a căpătat şi forma unor estimări concrete pentru 2012, lansate deja de cei mai pesimişti analişti inclusiv la adresa României: britanicii de la Capital Economics anticipează că economia românească va scădea la anul cu 0,5%, alături de cele din Cehia, Ungaria sau Bulgaria, din trei motive principale: vulnerabilitatea la turbulenţele financiare (deci un posibil deficit de finanţare), recesiunea din zona euro (care deprimă activitatea din industrie şi export) şi faptul că 2012 nu va mai fi un an agricol la fel de bun ca 2011. Punând răul înainte, ce resurse are România să se apere de o astfel de perspectivă?