“Nu ştiu dacã o lăsăm aşa dar pânã în momentul de faţã de la Comsia Juridicã nu am primit raportul. Fãrã raport nu poate sã intre pe ordinea de zi a plenului”, a declarat preşedintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu.
Grupul parlamentar al USR a cerut Biroului Permanent al Senatului introducerea proiectului pe ordinea de zi de marţi, pentru a se evita adoptarea tacită.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Numărul fişierelor mobile ransomware detectate a ajuns la 218.625 în această perioadă, comparativ cu 61.832, pe parcursul trimestrului anterior, iar familia malware Congur a reprezentat peste 86% din total. De asemenea, numărul programelor ransomware care vizează orice dispozitiv, sisteme şi reţele, a continuat să crească: în T1 au apărut 11 noi familii de criptori şi 55.679 de noi versiuni ale unor programe anterioare”, se arată într-un comunicat transmis luni de Kaspersky Lab.
„Ransomware-ul Congur este un program care blochează – setând sau resetând codul PIN (sau parola) de pe dispozitiv, astfel încât este nevoie ca atacatorii să aibă drepturi de administrator asupra dispozitivului. Unele versiuni de malware profită de aceste drepturi pentru a-şi instala modulul lor în fişierul de sistem, de unde este aproape imposibil de îndepărtat”, precizează Kaspersky Lab.
“Nu ştiu dacã o lăsăm aşa dar pânã în momentul de faţã de la Comsia Juridicã nu am primit raportul. Fãrã raport nu poate sã intre pe ordinea de zi a plenului”, a declarat preşedintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu.
Grupul parlamentar al USR a cerut Biroului Permanent al Senatului introducerea proiectului pe ordinea de zi de marţi, pentru a se evita adoptarea tacită.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Produsul Intern Brut al României a crescut în primul trimestru din 2017 cu 5,7% faţă de acelaşi trimestru din 2016 şi cu 1,7% faţă de trimestrul anterior, arată datele comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea ajustată sezonier a fost de 5,6%.
Finlanda ocupă poziţia a doua în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului în primul trimestru (1,6%) comparativ cu trimestrul anterior, fiind urmată de Letonia (1,5%).
În ceea ce priveşte creşterea PIB-ului în primele trei luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, România (5,6%) este urmată de Polonia şi Lituania (ambele 4,1%).
PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,5%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în primul trimestru din 2017, faţă de trimestrul trecut, potrivit unei estimări a Eurostat.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 1,7% în zona euro şi cu 2% în Uniunea Europeană, în primul trimestru din 2017, după creşteri de 1,8%, respectiv 1,9% în trimestrul trecut.
„Comparativ cu raportul precedent, rata anuală proiectată a inflaţiei este revizuită în jos cu 0,1 puncte procentuale pentru sfârşitul anului curent şi cu 0,3 puncte procentuale la finele anului viitor, pe fondul unei transmisii mai puţin pronunţate a impactului cererii agregate interne asupra inflaţiei de bază, precum şi al preconizării unei inflaţii anuale a combustibililor mai reduse”, arată banca centrală.
„Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt proiectate a înregistra o dinamică anuală de 7,1 la sută la finele anului curent, valoare revizuită în sus faţă de runda precedentă pe fondul unei restrângeri a producţiei de legume şi fructe la nivel european, apărută în urma condiţiilor climaterice nefavorabile de la începutul anului, şi de 4,1 la sută la sfârşitul anului 2018, valoare similară celei proiectate în raportul din februarie”, se arată în Raportul BNR. Autorii acestuia precizează că dinamica preţurilor pe intervalul de prognoză „reflectă adoptarea ipotezei înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2017 şi 2018”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele mai mici rate de neocupare sunt în zona de Vest (4.6%) şi Nord (6.6%). „Aceată scădere a ratei de neocupare fost generată de numărul limitat de proiecte livrate şi de creşterea susţinută de spaţii de birouri”, subliniază Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisor Transaction Services, Office CBRE România.
În 2015, Spania a fost principala destinaţie turistică din Uniunea Europeană pentru non-rezidenţi, oameni care au venit de peste hotare, raportând 21,3% din nopţile petrecute în unităţile cu funcţiune de cazare din UE.
În UE, cele mai populare destinaţii pentru non-rezidenţi au fost Spania (270 de milioane de nopţi), Italia (193 de milioane de nopţi) şi Marea Britanie (118 milioane de nopţi), care împreună au reprezentat peste jumătate (56,2%) din totalul nopţilor petrecute de non-rezidenţi în UE.
Potrivit raportului, mai puţin de 10% din călătoriile realizate de locuitorii din România, Spania şi Portugalia au fost în alte state. Astfel, rezidenţii din România, Bulgaria şi Grecia au petrecut, în medie, mai puţin de o noapte în alte state, în 2015, România fiind pe ultimul loc la capitolul ţărilor de origine ale turiştilor care pleacă spre alte state.
“Având în vedere consecinţele negative ale actualelor examinări naţionale asupra învăţăturii, motivaţiei şi evoluţiei elevilor, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitate şi imparţialitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acestei pentru studiile viitoare ale elvilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a”, se arată în raportul “Evaluările şi examinările în sistemul de educaţie din România”, realizat de Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF).
Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a explicat, în cadrul prezentării raportului UNICEF, că încă nu se poate lua o decizie referitoare la evaluarea naţională de la clasa a VIII-a.
Cei mai mulţi întreprinzători din România au pregătire superioară (63,96%), 5,93% au absolvit masteratul, 3,38% au urmat diferite studii postuniversitare şi 0,82% au doctoratul, potrivit ediţiei din 2016 a raportului de cercetare Carta Albă a IMM-urilor, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe”, explică specialiştii citaţi în raport.
Luând în considerare pregătirea profesională, rezultatele cercetării arată că persoanele instruite în domeniul economic deţin o pondere de 22,35% din totalul respondenţilor, devansând numărul inginerilor (17,24%), juriştilor (3,56%), tehnicienilor (3,1%), muncitorilor calificaţi (4,93%), profesorilor (1,37%), informaticienilor (0,91%), etc.
Pe de altă parte, oamenii de afaceri români au o disponibilitate scăzută a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate: gruparea după programele de training urmate relevă că 2,10% dintre ei s-au pregătit în România şi 1,19% au participat la programe de instruire în străinătate.
Analiza a fost realizată prin investigarea pe bază de chestionar a unui număr de 1.096 de firme – micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare ale României.
Suedia reprezintă cel mai mare investitor în educaţie, care acordă instituţiilor de învăţământ public bugete de 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. „Am speranţe că în următorii ani această piaţă va creşte şi la noi, cadrele didactice încep să fie mai deschise la tehnologie şi să înţeleagă că nu se mai poate altfel, având în vedere că elevii din ziua de astăzi folosesc tehnologie în tot ceea ce fac, mai puţin în şcoală”, declară Holicov. În plus, deşi piaţa serviciilor pe segmentul educaţional se dezvoltă pe zi ce trece, problema stă, în continuare, în gradul scăzut de implementare la nivelul şcolilor, mai exact lipsa fondurilor şi a unei legislaţii care să permită unităţilor şcolare să adopte soluţii moderne de management educaţional. Pe lângă asta, ne lovim şi de o rezistenţă la schimbare, mai spune Holicov. Pe de ală parte, pentru a avea o comparaţie relevantă vizavi de poziţionarea în raport cu Europa, trebuie să avem în vedere diferenţele existente la nivel de sistem de învăţământ dintre ţări şi faptul că digitalizarea educaţiei este un proces de durată, care necesită o pregătire amplă şi o transformare pe termen lung, consideră Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „În ultimii ani, s-au făcut progrese în acest sens şi la noi în ţară”, adaugă reprezentanta Orange.