De ce a simţit Victor Ponta nevoia să mintă că, pentru soţia ambasadorului Olandei, s-a închis un etaj al Spitalului Universitar, când era conştient că acest neadevăr poate fi demontat uşor, dacă stai de vorbă cu medici sau cu pacienţi sau dacă faci o simplă vizită la spitalul cu pricina?
Priviţi ce s-a întâmplat în realitate:
Caz unic în America: organizaţia de caritate Rayanolds a cerut bani pentru a ajuta bolnavii de cancer, dar banii au fost folosiţi de membrii organizaţiei pentru achiziţionarea unor maşini de lux şi pentru vacanţe.
Patru grupuri au cerut bani pentru a ajuta pacienţii bolnavi de cancer şi au utilizat donaţii de 187 de milioane de dolari pentru a plătii locurile de muncă ale famiiliei şi ale prietenilor şi excursii de lux, spune guvernul. Marţi, Comisia Federală pentru Comerţ a anunţat acuzaţiile împotriva Raynolds şi consilierilor săi, acuzaţii întemeiate pe faptul că organizaţiile au fost organizaţii de caritate doar cu numele. De fapt, guvernul spune că cele patru organizaţii au furat 187 milioane de dolari din donaţii între 2008 şi 2012 pentru diverse activităţi profitabile pentru familiei şi prietni, au consumat donaţiile pe maşini, excursii, croaziere de lux, pentru şcoli, abonamente la gimnastică, evenimente sportive şi bilete de concerte şi întâlniri cu membrii site-ului.
Mai puţin de 3 % la sută din banii strânşi au mers la pacienţi, a spus FTC. Toate cele 50 de state şi Districtul Columbia au aderat la tarifel FTC. Ei au angajat colectori de fonduri pentru a strânge donaţii. Colectorii de fonduri au profitat de marketingul prin telefon şi email, şi au făcut solicitări menite să impresioneze, ele au fost semnate cu nume de presupuse persoane bolnave de cancer. Tin totalul fondurilor peste 80 % din fondurile organizaţiei de caritate Rynolds au fost investite în excursii la Disney World şi pe croaziere.
Când CFA a zis că banii au fost folosiţi pentru a ajuta părinţii bolnavi de cancer, cel puţin unele cazuri au fost aparent false.
Adesea cei care strângeau fonduri îşi alegeu cu atenţie donatorii folosind sisteme de date elaborate. Punctul de pornire să câştige încrederea prin apeluri repetate, cerând fonduri pentru o serie de organizaţii de caritate.
Experţii guvernamentali şi profesionişti ai organizaţiilor de caritate sunt duri cu acest tip de escrocherii şi spun că Roynald foloseşte tactici de racolare a donatorilor asemănătoare cu cele ale organizaţiilor de renume, dar adevăratele organizaţii de caritate nu fac astfel de escrocherii.
“Estimăm că piaţa asigurărilor private de sănătate va continua să crească cel puţin în acelaşi ritm şi anul acesta, motivul principal fiind faptul ca beneficiile de tip medical se află în topul celor mai apreciate de către angajaţi. În acelaşi timp, asigurările de sănătate câştigă tot mai mult teren în faţa abonamentelor medicale“, explică Daniela Bărbieru, sales leader Mercer Marsh Benefits pentru Austria/CEE, motivele pentru care piaţa asigurărilor de sănătate va înregistra creşteri de două cifre şi anul acesta.
Marsh România a intermediat anul trecut contracte de asigurări de sănătate pentru cei aproximativ 20.000 de angajaţi ai Petrom, ce au contribuit la creşterea cu 40% a pieţei asigurărilor medicale, până la aproximativ 28 de milioane de euro, potrivit ZF. Asigurările de sănătate (clasa B2) au generat un volum de prime brute subscrise în valoare de 38,77 milioane lei la finalul trimestrului III din 2014, în creştere cu 45% faţă de sfârşitul anului, potrivit datelor centralizate de ASF. Totuşi, piaţa asigurărilor de sănătate ocupă o pondere mică în piaţa serviciilor medi-cale private care însumează aproximativ 600 milioane de euro.
Scenariile de evoluţie demografică, cererea din ce în ce mai mare de servicii medicale sau incidenţa anumitor categorii de boli accentuează presiunile asupra sistemului public şi scot la iveală nevoia redefinirii domeniului sănătăţii în ansamblul său, observă Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viaţă, ce a anunţat extinderea pe acest segment de anul acesta, printr-un produs de asigurare de sănătate individual care să răspundă atât nevoilor pacienţilor, cât şi contextului de piaţa.
Extinderea pe o astfel de piaţă este opor-tună pentru NN, compania lider pe segmentul asigurărilor de viaţă, care are o cotă de piaţă de 37% (cu prime de aproape 614 milioane de lei în 2014) şi care a acumulat experienţă în zona sănătăţii prin asigurările suplimentare de sănătate oferite clienţilor de asigurări de viaţă. „Deja subfinanţat şi fără perspective de creştere a finanţării din cauza rigorilor politicii fiscale, sistemul public de sănătate din România îşi poate găsi ca principal aliat industria de asigurări private de sănătate“, explică Marius Popescu.
Cheltuielile cu sănătatea în România sunt mult sub cele înregistrate în alte ţări – 5,11% din PIB, comparativ cu 6,7% din PIB în Polonia, 9,11% din PIB în Grecia, 11,16% din PIB în Franţa – cifre la nivelul anului 2012. Pe termen scurt, dezvoltarea mai accelerată a asigurărilor private de sănătate, determinată de acordarea unui anumit nivel al deductibili-tăţilor fiscale, s-ar traduce prin direc-ţionarea pacienţilor din sistemul de stat către cel privat, reducându-se astfel cheltuielile din sistemul public de sănătate. Directorul general al NN a observat că românii au început să înţeleagă necesitatea unui comportament individual de economisire pentru a beneficia de protecţie financiară pentru probleme viitoare de sănătate, piaţa înregistrând în ultimii cinci ani o rată medie anuală de creştere de 22%, potrivit unei estimări făcute de Popescu pe baza datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Pentru anul acesta, Popescu previzionează o creştere de 15%.
Creşterea segmentului de abonamente medicale este explicabilă, după aproape două decenii de dezvoltare a sistemu-lui privat de sănătate şi de educare a pacienţilor şi a viitorilor pacienţi care au testat diverse servicii private şi au văzut pe pielea lor diferenţele faţă de sistemul public. „În mod firesc, disponibilitatea a fost mai ridicată pentru produsele cele mai simple, care oferă servicii de bază, acoperă nevoi imediate şi evidente“. Astfel, în timp ce aproximativ 93% din populaţie este asigurată în sistemul public, doar 2% dintre români au abonament la o clinică privată plătit integral sau parţial de anga-jator şi tot 2% deţin o asigurare privată de sănătate, potrivit unui studiu realizat de GfK România. Reticenţa românilor în ce priveşte planificarea financiară pe termen lung se simte în toată piaţa asigurărilor şi are legătură cu obişnuinţa românilor de a nu privi dincolo de momentul imediat, dar şi de amprenta culturală ce ne face să considerăm că „altcineva trebuie să aibă grijă de noi în situaţia în care ni se va întâmpla ceva“, spune Popescu.
În plus, regimul fiscal de care beneficiază asigurările de sănătate a influenţat evoluţia acestora, în prezent doar asigurările facultative de sănătate încheiate de angajatori pentru salariaţi beneficiind de deductibilitate, într-o limită de 250 de euro pe an pentru un angajat. „Mă aştept ca, treptat, aceste lucruri să se schimbe, pe măsură ce factorii limitativi vor dispărea, iar asigurările de sănătate să devină un instrument fi-nanciar uzual pentru tot mai mulţi români, ca mijloc de a avea acces la acoperiri mai variate şi complexe decât cele pe care le oferă abonamentele medicale“, spune Popescu. Schimbările despre care vorbeşte ar fi o extindere a nivelului de deductibilităţi fiscale pentru primele subscrise la asigurările private de sănătate, dar şi mărirea limitei de deductibilitate de la 650 de euro, limită la care se află în noul cod fiscal, la 800 de euro, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, dat fiind faptul că un produs de asigurare de sănătate relevant pentru clienţi costă în jur de 400-450 de euro anual, dar se pot dubla sau chiar tripla pentru asigurări de sănătate cu beneficii şi servicii complexe.
Până atunci, piaţa asigurărilor de sănătate este dirijată de achiziţiile făcute de companii din sectoarele în care piaţa muncii este foarte competitivă (IT, telecom, oil & gas/energetic) şi unde permanent este nevoie de îmbunătăţiri şi de ex-tinderi ale pachetelor de beneficii pentru angajaţi, potrivit Danielei Bărbieru: „Companiile cu foarte mulţi angajaţi, dar care sunt în acelaşi timp vizibile în piaţă datorită obiectului de activitate şi numelui, deschid «apetitul» şi pentru alte companii din industria lor, cum s-a întâmplat şi în cazul Dacia şi Petrom anul trecut. În ce priveşte dezvoltarea serviciilor medicale actuale, acestea sunt apreciate de angajaţi şi semnalează accesarea unor domenii noi precum consilierea psi-hologică, alimentaţia sănătoasă, îngrijirea stomatologică, tratamentul privat al unor afecţiuni medicale grave. De aseme-nea, pentru asigurările private de sănătate mai există loc de noi jucători în piaţă, care să vină cu produse competitive, cu facilităţi, şi care să investească la rândul lor în dezvoltarea sistemului privat de sănătate“.
“Am avut săptămânile trecute 14 – 15 pacienţi pe zi care au avut nevoie de transfuzii. În 27 aprilie au apărut sincope în realizarea transfuziilor, întrucât de la centrul de hematologie ni s-a spus că nu mai este sânge. Fiecare zi în care bolnavii nu pot face tratament crează dezechilibre, iar necesarul de sânge devine tot mai mare, după reprogramarea celor care nu au primit sânge pentru transfuzii”, a explicat Gănescu, vineri, la o conferinţă, la care au fost prezenţi şi mai mulţi pacienţi.
Un tânăr, Florin, a declarat la rândul lui că a fost programat la transfuie în 29 aprilie, dar a fost amânat o săptămână. “M-au amânat o săptămână pentru că nu au avut sânge. Nu este prima dată. Este foarte greu”, a spus Florin.
Niculina Voicu are un băiat în vârstă de 14 ani care suferă de talasemie de la vârsta de cinci ani.
“Nu a fost sânge, vă spun cinistit. Viaţa copilului nostru depinde de transfuzii. Nu ne jucăm. Copilul a fost amânat nouă zile, acum trebuie să-l internez pentru că are hemoglobina 6. Atunci când ne-au spus că nu au sânge soţul a mers cu 11 colegi să doneze, era în 4 mai. În 5 mai i-au făcut trasfuzia. Copilul nu a mai putut merge la şcoală, pentru că i-a fost foarte rău”, a spus mama copilului.
Ea a adăugat că şi vineri i s-a spus la Centrul de Transfuzii că nu e sânge.
“În fiecare an, în ziua de 8 mai este aniversată Ziua Internaţională a Pacienţilor cu Talasemie. O zi a speranţei şi a unităţii, o zi în care pacienţii doresc să arate în ciuda bolii că sunt oameni normali.
Din păcate, astăzi, aniversarea este mai tristă din cauza lipsei de sânge cu care se confruntă pacienţii cu talasemie majoră, dar şi a faptului că încă nu a fost găsită o soluţie pentru tratamentul lor într-un centru modern şi performant. Suntem nevoiţi să tragem un semnal de alarmă în privinţa lipsei de sânge cu care ne confruntăm. Sângele este vital pentru pacienţii cu talasemie majoră, iar în lipsa lui suntem neputincioşi. Avem nevoie de sânge, iar supravieţuirea noastră depinde de acest lucru”, a declarat Radu Gănescu, care este şi preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
El a mai spus că pacienţii cu talasemie nu vor să fie neputincioşi, ci vor “dreptul la o viaţă normală”.
Business Magazin: Cum se explică, în opinia dumneavoastră, expansiunea centrelor medicale de nişă? E o cerere pe care o creează operatorii sau, dimpotrivă, există cerere din partea pacienţilor iar dumneavoastră vă adaptaţi unei nevoi existente în piaţă?
Ana Maria Marian, CEO al Intermedicas: Pacientul este din ce în ce mai educat pe zona de servicii medicale, adică el nu mai acceptă să meargă oriunde, la orice centru medical doar pentru că este mare şi pentru că are un nume. Asta nu în-seamnă neapărat că acolo se rezolvă problema mea medicală care este specifică şi personală. V-aş spune pe scurt cum vedem noi, ca furnizori de second opinion, această problemă: în ultimul an şi jumătate, numărul de pacienţi care solicită a doua opinie avizată a unui medic creşte cu 20% de la o lună la alta. Deşi second opinion nu este o practică în România, iar pacienţii de multe ori nu ştiu ce înseamnă second opinion, ei vor să aibă acces la cel mai bun medic. De multe ori nu îi mai interesează dacă acest cel mai bun medic este în Bucureşti sau Cluj, la un spital privat sau unul de stat, dacă este în Berlin sau dacă este în Statele Unite. Pacientul vrea să ştie că cel mai bun medic are grijă de sănătatea lui, şi de fapt asta în-seamnă second opinion: răspunsul la întrebarea care este cel mai bun medic pentru mine şi cum ajung la el.
Luca Militello, Spitalul Monza: Noi, în Italia, suntem un grup de spitale generale. Avem zece spitale şi 3.000 de angajaţi. Ideea de a veni în România s-a născut oarecum întâmplător, pentru că din cei 3.000 de angajaţi ai grupului Monza 300 sunt români. Mulţi doctori buni lucrează la noi de 15 ani şi atunci când s-a decis investiţia în străinătate ar fi fost simplu pentru noi să venim în România şi să facem ce-am făcut în Italia până acum, adică un spital general. Am constatat repede, după un prim studiu de piaţă, că piaţa nu este matură în momentul de faţă pentru ca unitatea să fie un spital general propriu-zis, cum există astăzi în Europa. De ce? Pentru a fi pe piaţă la un nivel înalt trebuie să ai şi concurenţă, iar atunci când vorbim de concurenţă nu mă refer strict la privat, pentru că acolo exista deja o concurenţă. Am mers pe nişă de cardiovascular pentru că din studiul de piaţă a reieşit că în această zonă există un deficit foarte mare. Studiile de la Ministerul Sănătăţii din 2010 arătau că din cele 14.000 de operaţii care erau necesare în România se efectuau doar 4.000-4.500. Iar din aceste 4.500, în jur de 800 se realizau în străinătate. Din experienţa personală vă spun că noi am plecat direct cu ideea de a ne plasa pe nişă, oricum în Italia zona de cardiovascular era una importantă pentru noi deci nu veneam descoperiţi. Nu am venit în România să facem ceva nou pentru noi, veneam cu o experienţă şi cu un background de peste zece ani în Italia. A fost sigur mai simplu decât să por-neşti de la zero. Aşadar, din punctul meu de vedere, astăzi piaţa nu este pregătită pentru ca privatul să poată opera un spital general, aşa cum se întâmplă în Europa sau în Statele Unite.
Robert Şerban, Gral Medical: După mine, este nevoie atât de supermarket cât şi de magazin de nişă. Este nevoie şi de spitale generale, care să acopere mai toate tipurile de servicii, cât şi de spitale de nişă. Noi am simţit că în zona aceasta, de nişă, este foarte important să te duci. Există şi aici ceva provocări şi există tendinţa de a începe o nişă şi apoi să te duci că-tre alte zone, ceea ce după părerea mea nu este foarte indicat, pentru că pierzi focusul. Există avantaje şi în cazul spitalelor generale, şi în cazul celor nişate.
Business Magazin: Ce a determinat ca până acum să avem mai multe supermarketuri şi de acum încolo să vedem şi magazinele acestea nişate? Nu pot face faţă supermarketurile cererilor din diversele raioane ale magazinului?
Robert Şerban, Gral Medical: Supermarketurile au plecat de la principiul ”nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş„. În super-market poate să meargă mai bine raionul de lapte şi mai prost raionul de carne pentru anumite perioade de timp, iar riscul îl poţi balansa mult mai bine. E mai dificil să începi o zonă de nişă, acolo trebuie să-ţi concentrezi toate eforturile iar dacă dai chix, dai chix pe tot. Noi ne-am asumat acest risc. Am intrat în zona de nişă şi ne-am concentrat aici toată energia şi toate resursele. Cei care fac nişă se concentrează, evident, să facă servicii mult mai bune cu o plusvaloare superioară celor care fac mai toate serviciile. Dar există clienţi pentru toate felurile de servicii, pentru că oamenii care sunt bolnavi nu au neapărat probleme foarte dificile, şi atunci acelea pot fi tratate şi într-un spital generalist, unde poţi să găseşti totul. La un spital de nişă ajungi de obicei după ce ţi-ai dat seama că ai o problemă şi ai vrea să mergi în zona respectivă pentru că au experienţă. Noi, ca spital de nişă, nu prea putem să asigurăm tot ce asigură un spital generalist. Dar noi putem să facem mult mai bine ce avem noi pe nişă decât poate face un spital generalist. Ca atare, ca orice lucru pe lumea asta, are şi avantaje, şi dezavan-taje.
“La nivel naţional, 300 de localităţi nu au medic de familie. Sunt unele localităţi foarte mici, altele mai mari. Sunt câteva în Vaslui, în Apuseni şi în Deltă, zone mai greu accesibile şi defavorizate. De aceea am revizuit sistemul de acordare a sporurilor şi avem un plus de 25 la sută care primesc un spor considerabil . În Deltă, sporul este foarte mare, dar au mai rămas doi medici. Unul are 4.500 de pacienţi, altul 5.500 de pacienţi”, a spus Ciurchea la conferinţa “Drepturile pacinţilor – între teorie şi practică”, organizată la Senat.
El a precizat că se încearcă implicarea atorităţilor locale pentru a-i ajuta pe medicii din aceste zone
Totodată, preşedintele CNAS a spus că aproape 2,3 milioane de români nu se regăsesc pe lista niciunui medic de familie, fiind vorba despre persoane care fie se află în străinătate , fie nu au avut nevoie de medic.
Întrebat dacă nu există riscul unui exod al medicilor din rural spre urban, Ciurchea a răspuns că nu este posibilă o astfel de situaţie pentru că doctorii trebuie să aibă minumum 800 de persoane pe listă, iar acest lucru este greu de realizat.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a recunoscut, însă, că, printr-un ordin comun al MS şi CNAS, unii medici din rural au pierdut din sporuri.
“Sunt şi medici din rural care au pierdut din sporuri pentru că un oraş în câmpie cu acces uşor şi drumuri asfaltate nu reprezintă condiţii deosebit de grele. Pentru a rezolva deficitul din rural ar trebui să exite o cerere la fel de mare ca în urban. Ar trebui să fie un spor în plus, dat de autoritatea locală. Apoi, mai este programul unui medic între două autobuze. Este o mare problemă. Medicii ar trebui să revizuiască progarmul în funcţie de pacienţii de la ţară, care ziua care sunt la câmp”, a adăugat Vasile Ciurchea.
“În trecut, oncologii trebuiau să încerce rând pe rând diferite medicamente. Acum se poate acţiona din timp cu cel mai potrivit medicament pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de profilul său molecular, ceea ce este un mare pas înainte, mai ales pentru România, o ţară care nu este în top, la nivel european, în funcţie de numărul de bolnavi de cancer, dar este în top în ceea ce priveşte rata mortalităţii cauzate de această boală”, a declarat Dr. Florin Băcanu, medic primar în oncologie şi vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Oncologie.
Potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN, România are peste 500.000 de pacienţi bolnavi de cancer, iar anual apar 78.000 de cazuri noi. Statisticile sumbre arată, totodată, şi că 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice în fiecare an.
“Acest lucru poate fi schimbat printr-un tratament corect, ţintit, adaptat fiecărui pacient în parte, şi nu bolii, nediferenţiat. De aceea credem că Oncompass poate fi acel Google al oncologiei, care vine în autorul medicilor şi pacienţilor deopotrivă. Este o şansă în plus pentru toţi cei care se luptă cu boala. În prezent, protocoalele în cancer identifică „pacientul pentru medicament”, prin testarea monogenică în timp ce în lumea modernă se doreşte găsirea „medicamentelor pentru pacient” în urma identificarii profilului molecular”, spune Dr. Istvan Komporaly, Board Member Torus Pharma Group, compania care a adus în România Oncompass, singurul serviciu de diagnosticare moleculară şi access la terapie ţintită de pe piaţa locală, care se concentrează pe identificarea unor soluţii terapeutice.
Există evidenţe clinice conform cărora tratamentul personalizat aduce beneficii majore pacienţilor cu cancer. Spre exemplu, un studiu desfăşurat pe o durată de 5 ani, în perioada 2007-2012 la MD Anderson, USA, demonstrează că pacienţii beneficiază semnificativ în urma accesării trialurilor clinice bazate pe profilul molecular. Astfel, rata de răspuns este mai mare (33% vs 15%), supravieţuirea în absenţa bolii crescută (4,9 luni vs 2 luni), iar supravieţuirea globală prelungită ( 11,2 luni vs 8,6 luni). Pacienţii din această analiză avuseseră anterior minim 3 linii de terapie.
“Supravieţuirea globală în cancer este invers proporţională cu numărul de mutaţii genetice identificate – de aceea este imperios necesară asocierea de medicamente care să ţintească toate mutaţiile genetice. Monoterapia în cancer poate eşua tocmai pentru că anumite mecanisme de producere a cancerului nu sunt ţintite de terapie”, adauă Dr. Florin Băcanu.
Bolnavii de cancer din România pot avea astăzi acces la 32 de molecule ţintite care se află în uz clinic. Dintre acestea, există 10 medicamente ţintite care încă nu sunt înregistrate în România şi 20 care, deşi sunt înregistrate, nu sunt incluse încă în Programul Naţional al Ministerului Sănătăţii, ceea ce înseamnă că pacienţii nu au acces la ele. “Pentru aceşti pacienţi, Oncompass este o soluţie, prin facilitarea accesului în studii clinice sau prin identificarea soluţiilor terapeutice în alte ţări decât România”, completează Dr. Istvan Komporaly.
Obiectivele Torus Pharma pentru anul viitor sunt de a creşte rata de supravieţuire a pacienţilor care suferă de cancer prin facilitarea accesului la cele mai noi terapii, aşa cum se întâmplă în toate statele UE responsabile şi civilizate, dar şi creşterea gradului de conştientizare a faptului că prevenirea şi depistarea în stadiu incipient a bolii, precum şi identificarea unor soluţii personalizate de tratament sporesc şansele de tratament reuşit şi vindecare.
“În trecut, oncologii trebuiau să încerce rând pe rând diferite medicamente. Acum se poate acţiona din timp cu cel mai potrivit medicament pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de profilul său molecular, ceea ce este un mare pas înainte, mai ales pentru România, o ţară care nu este în top, la nivel european, în funcţie de numărul de bolnavi de cancer, dar este în top în ceea ce priveşte rata mortalităţii cauzate de această boală”, a declarat Dr. Florin Băcanu, medic primar în oncologie şi vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Oncologie.
Potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN, România are peste 500.000 de pacienţi bolnavi de cancer, iar anual apar 78.000 de cazuri noi. Statisticile sumbre arată, totodată, şi că 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice în fiecare an.
“Acest lucru poate fi schimbat printr-un tratament corect, ţintit, adaptat fiecărui pacient în parte, şi nu bolii, nediferenţiat. De aceea credem că Oncompass poate fi acel Google al oncologiei, care vine în autorul medicilor şi pacienţilor deopotrivă. Este o şansă în plus pentru toţi cei care se luptă cu boala. În prezent, protocoalele în cancer identifică „pacientul pentru medicament”, prin testarea monogenică în timp ce în lumea modernă se doreşte găsirea „medicamentelor pentru pacient” în urma identificarii profilului molecular”, spune Dr. Istvan Komporaly, Board Member Torus Pharma Group, compania care a adus în România Oncompass, singurul serviciu de diagnosticare moleculară şi access la terapie ţintită de pe piaţa locală, care se concentrează pe identificarea unor soluţii terapeutice.
Există evidenţe clinice conform cărora tratamentul personalizat aduce beneficii majore pacienţilor cu cancer. Spre exemplu, un studiu desfăşurat pe o durată de 5 ani, în perioada 2007-2012 la MD Anderson, USA, demonstrează că pacienţii beneficiază semnificativ în urma accesării trialurilor clinice bazate pe profilul molecular. Astfel, rata de răspuns este mai mare (33% vs 15%), supravieţuirea în absenţa bolii crescută (4,9 luni vs 2 luni), iar supravieţuirea globală prelungită ( 11,2 luni vs 8,6 luni). Pacienţii din această analiză avuseseră anterior minim 3 linii de terapie.
“Supravieţuirea globală în cancer este invers proporţională cu numărul de mutaţii genetice identificate – de aceea este imperios necesară asocierea de medicamente care să ţintească toate mutaţiile genetice. Monoterapia în cancer poate eşua tocmai pentru că anumite mecanisme de producere a cancerului nu sunt ţintite de terapie”, adauă Dr. Florin Băcanu.
Bolnavii de cancer din România pot avea astăzi acces la 32 de molecule ţintite care se află în uz clinic. Dintre acestea, există 10 medicamente ţintite care încă nu sunt înregistrate în România şi 20 care, deşi sunt înregistrate, nu sunt incluse încă în Programul Naţional al Ministerului Sănătăţii, ceea ce înseamnă că pacienţii nu au acces la ele. “Pentru aceşti pacienţi, Oncompass este o soluţie, prin facilitarea accesului în studii clinice sau prin identificarea soluţiilor terapeutice în alte ţări decât România”, completează Dr. Istvan Komporaly.
Obiectivele Torus Pharma pentru anul viitor sunt de a creşte rata de supravieţuire a pacienţilor care suferă de cancer prin facilitarea accesului la cele mai noi terapii, aşa cum se întâmplă în toate statele UE responsabile şi civilizate, dar şi creşterea gradului de conştientizare a faptului că prevenirea şi depistarea în stadiu incipient a bolii, precum şi identificarea unor soluţii personalizate de tratament sporesc şansele de tratament reuşit şi vindecare.
“Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.
Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.
Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.
A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.
„Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.
Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi. A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.
Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.
Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.
Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.
Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.
Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“
În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.
„Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.
Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.
Elementul de noutate:
Produsul îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale şi reduce timpul alocat activităţilor care au caracter nonmedical. STATUS asigură o comunicare bidirecţională, centrată pe relaţia doctor-pacient, utilizând informaţiile şi datele stocate în mediul virtual sau preluate automat din sistemele informatice existente.
Efectele inovaţiei:
Cu STATUS clinicile şi personalul medical pot să relaţioneze cu pacienţii într-un mediu sigur şi prietenos, atât în cadrul clinicii, cât şi în afara acesteia. Furnizorii de servicii medicale dispun de o nouă formă de a-şi oferi serviciile, elimină timpul neproductiv aferent comunicării rezultatelor investigaţiilor medicale, obţin un canal securizat pentru gestionarea interacţiunilor cu pacienţii şi menţin legătura cu aceştia chiar şi atunci când nu sunt în clinică. Cu STATUS furnizorii de servicii medicale pot să furnizeze pacienţilor în timp real rezultatele investigaţiilor medicale, analizele de laborator, rapoartele medicale etc.
Medicii pot acum nu doar să observe datele dar să le şi introducă uşor de pe telefonul mobil, chiar în timpul consultaţiei, pentru o vizualizare ulterioară, fie pentru acel pacient, fie ca studiu de cazuistică. Medicul poate adăuga fotografii, înregistrări video sau audio chiar în timpul consultaţiei sau intervenţiei medicale, acestea rămânând disponibile într-un mod securizat. Pacienţii obţin acces permanent, sigur şi de oriunde, prin intermediul echipamentelor mobile, la dosarul medical construit chiar de ei, de doctori sau de furnizorul de servicii medicale, îşi pot defini şi monitoriza medicaţia şi pot aprecia actul medical de care beneficiază.
Toate aceste informaţii şi datele medicale se găsesc într-un singur loc, prin urmare toţi factorii implicaţi în actul medical au acces imediat şi securizat la ele. Atât pacienţii, cât şi cadrele medicale au la îndemână un instrument puternic care le permite să fie conectaţi în orice moment şi să comunice.
Descriere:
STATUS a fost dezvoltat în cadrul companiei şi a fost folosit pentru prima oară în România. Dezvoltarea a implicat zece programatori şi analişti de business, care fac parte din echipa de dezvoltare a companiei Star Storage. Dezvoltarea s-a desfăşurat în perioada septembrie 2012 – august 2014, iar produsul a fost lansat în 2014. Pentru accesarea servicului STATUS nu sunt necesare investiţii în infrastructură hardware aferentă platformei, soluţia fiind găzduită în Centrul de Date Star Storage. Pentru serviciul STATUS (SPLA – On Demand) oferit nu este necesară achiziţia de licenţe software sau dezvoltarea de aplicaţii software.
STAR STORAGE este o companie românească de servicii de tehnologia informaţiei, oferind soluţii de stocare, arhivare şi management al informaţiilor. Compania are mai mult de 14 ani de experienţă pe piaţa românească şi a reuşit să construiască un portofoliu de soluţii şi servicii pentru întreg ciclul de viaţă al documentelor, de la momentul producţiei până la momentul depozitării, transformării, distribuţiei sau distrugerii acestora.