Tag: metrou

  • Metroul hi-tech. Urmează staţia: Angry Birds

    În cinci minute poţi să parcurgi cam trei kilometri, între două staţii de metrou, sau poţi să vorbeşti cu un prieten, aflat la mii de kilometri depărtare, într-o conversaţie pe Facebook. Sau să citeşti două pagini de pe un reader. Să asculţi o arie dintr-o operă, să vezi o parte dintr-un film, să parcurgi câteva niveluri dintr-un joc. Sau mai multe dintre aceste activităţi în mod simultan, variantă pe care o aleg mulţi dintre cei 400.000 de pasageri care circulă zilnic cu metroul în Bucureşti.

    O domnişoară îşi scoate cu delicateţe tableta cu husă verde asortată cu bluza după ce şi-a ocupat repede scaunul. Lângă ea, în picioare, se află un utilizator de Samsung, ţinându-se de bară, iar la alte câteva scaune distanţă se află un posesor de HTC. Căşti în urechi, ecrane albastre oglindite în geamuri, curioşi care trag cu ochiul la activitatea vecinului. O privire spre capătul metroului îţi lasă impresia că te afli într-un univers ultra-tehnologizat, într-o dimensiune în care nimeni nu mai vorbeşte cu nimeni şi fiecare şi-a creat în spaţiul public propriul spaţiu privat. “In touch” atât la propriu, cât şi la figurat. Unii abia reuşesc să îşi menţină echilibrul, se sprijină cu o mână de orice apucă, în timp ce în alta ţin cu precauţie un smartphone. Este ora opt şi ne aflăm într-un vagon situat undeva la mijlocul trenului ce face legătura între sudul Bucureştiului şi Pipera, cartierul corporaţiilor, paradisul clădirilor de sticlă şi oţel unde lucrează zeci de mii de angajaţi. Dintre aceştia, mai mult de 15.000 aleg zilnic metroul ca mijloc de transport pe această rută, potrivit cifrelor furnizate de Metrorex, iar orele de vârf sunt situate undeva în jurul intervalelor 8.00 – 9.00 şi 18.00 -19.00, când aglomeraţia atinge punctul maxim, fiind reglată de programul marilor companii. Mulţi fac efortul de a ocupa un loc pentru ca, preţ de câteva minute, să se dedice activităţii preferate, fie că vorbim despre lectură, informare, muzică sau jocuri. În drum spre paradisul corporaţiilor din Pipera, din 50 de călători cam 15 folosesc smartphone-uri, readere sau tablete. Dacă te uiţi la un rând de şase scaune, vezi aliniaţi un posesor de Kindle, un telefon cu taste, un smartphone şi un pasager care foloseşte un gadget tradiţional: cartea.

    Liviu este unul dintre pasagerii zilnici al metroului care circulă pe magistrala doi, spre şi dinspre Pipera. Angajat ca operational process developer la una dintre multinaţionalele de acolo, este nevoit să petreacă zilnic aproximativ o oră în metrou spre şi dinspre muncă. De aceea, pe durata călătoriei, se foloseşte din plin de telefonul lui Samsung Galaxy S2 pentru a citi ştirile, a se juca, a-şi verifica atât mailul personal, cât şi pe cel de la muncă, a “sta pe Facebook”, culminând cu performanţa de a urmări şi seriale, ultimul urmărit fiind un episod din “Suits”: “Nu e aşa greu, pui pauză când schimbi metroul şi reiei după ce ai schimbat staţia”. Pasagerii de lângă el aruncă, de obicei, şi ei câte o privire, situaţie care îl amuză: “Reacţiile sunt diferite, unii pur şi simplu urmăresc şi ei filmul lângă mine”. În ce priveşte aplicaţiile, preferă Appy Geek pentru ştiri din domeniul IT, Facebook, GoogleĂ, Google maps, Messenger. Ascultă, în acelaşi timp, muzică sau radioul şi recunoaşte că se joacă destul de mult, fiind mândru de faptul că terminat aproape toate nivelurile la Angry Birds, iar la Fruit Ninja are de asemenea un “highscore” demn de luat în seamă. Liviu are 26 de ani şi în ultimii patru a mers aproape zilnic pe acelaşi traseu. Gadgeturile care l-au ajutat de-a lungul timpului sunt un Samsung Omnia HD, un Galaxy S, un iPod Nano şi un Shuffle. Deşi petrece online, cumulat cu orele de la muncă, peste zece ore, spune că asta e cea mai bună modalitate de relaxare: “Când uit telefonul acasă, mă plictisesc îngrozitor şi simt că timpul respectiv este irosit”.

  • Ministrul Transporturilor cere corpului de control să verifice proiectul extinderii reţelei de metrou până la Otopeni

    “Corpul de control nu este o sperietoare, el trebuie să constate în ce fază se află proiectul şi dacă sunt greutăţi care depind de noi să le rezolvăm”, a spus Silaghi, aflat în vizită pe şantierul magistralei 5 de metrou. Lucrările la magistrala 5, tronsonul Râul Doamnei-Eroilor, au o întârziere de 1-2 luni, care însă va fi recuperată, potrivit MTI, astfel încât termenul de finalizare rămâne 2015. Responsabilul tehnic al proiectului, Ioan Ursu, a declarat că până la finele anului viitor companiile constructoare vor finaliza structura staţiilor.

    Mai mult pe mediafax.ro

  • FMI solicită Guvernului să adapteze programul de funcţionare al Metrorex la cerinţele pieţei

    Noile condiţii impuse pentru Metrorex au fost incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI în urma misiunii din ianuarie-februarie. Metrorex se află pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI şi ale căror pierderi trebuie incluse în deficitul bugetar. Un studiu elaborat la sfârşitul anului trecut de Banca Mondială indica faptul că un sfert dintre cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei/angajat, în această categorie fiind inclusă şi Metrorex, cu pierderi de 14.000 lei/angajat.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Metrorex a semnat un contract de consultanţă de 66 milioane de euro pentru extinderea reţelei de metrou

    “Lucrările vor începe probabil în 2013 şi se vor întinde pe o perioadă de maximum şapte ani, dar probabil vom pune linia mai devreme la dispoziţia călătorilor, în 2017-2018”, a declarat joi directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. Consultantul va realiza în prima etapă, de circa două luni, o revizuire a studiului de fezabilitate realizat în 2008, prin refacerea rutei şi a numărului de staţii în vederea eficientizării costurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se luptă operatorii din telecom pentru clienţii de la metrou

    RCS&RDS oferă deja de câteva luni internet gratuit la metrou. Al doilea cel mai mare furnizor de servicii de internet din România după Romtelecom a construit practic o reţea naţională de 600 de hotspoturi de internet, care acoperă inclusiv metroul bucureştean şi la care se pot conecta gratuit clienţii companiei. Dar nu numai. La scurt timp, compania orădeanului Zoltan Teszari a decis să permită oricui accesul la reţeaua de internet timp de cel mult o oră pe zi, pornind astfel o luptă tacită pentru clienţii altor operatori de telecomunicaţii care, tentaţi poate de posibilitatea de a avea internet gratuit, ar putea opta pentru serviciile companiei.

    Implicit, reacţia competitorilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. De câteva săptămâni şi Orange şi Vodafone oferă internet mobil gratuit la metrou, nu doar în staţii, cum se întâmplă în cazul RCS&RDS care furnizează serviciile prin tehnologie wireless şi nu prin reţeaua mobilă, ci şi în tuneluri, pe tot parcursul călătoriei. Din clipa în care intră în zona de acoperire a reţelei 3G de la metrou, consumatorii pot folosi orice dispozitiv cu cartelă SIM, fie că este vorba de telefon, tabletă sau laptop cu modem mobil, pentru a se conecta la internet, fără să aibă vreo restricţie cu privire la paginile accesate sau la trafic. Variază de la utilizator la utilizator doar viteza de transfer de date, fiind activă cea deja existentă pe abonament sau cartelă preplătită.

    Mişcarea este o premieră atât pe piaţa locală, cât şi în alte ţări unde au operaţiuni cele două grupuri de telecomunicaţii. Nu este însă o reacţie la oferta RCS&RDS, ci mai degrabă finalizarea unor proiecte gândite anterior. Este cel puţin cazul Orange, unde “upgradarea reţelei ce oferă servicii de date mobile în metroul bucureştean este parte integrantă a unei strategii dedicate zonei metropolitane”, după cum spunea recent pentru ZF Vanina Ungureanu, business division manager în cadrul operatorului, dând drept exemplu serviciile de date mobile cu viteze de transfer de până la 43,2 Mbps sau cele de voce HD. Strategie concepută de mai multă vreme, când a fost stabilită şi oferta de la metrou, valabilă până la finele acestui an.

    Internetul gratuit la metrou poate fi totodată privit ca o tactică de marketing prin care operatorii caută să dovedească potenţialilor utillizatori funcţionalitatea reţelelor chiar şi în subteran. Nu înseamnă însă că nu reprezintă totodată şi o sursă de câştig. Mai toate telefoanele vândute în ultimii ani sunt capabile să acceseze internetul, însă nu toţi posesorii activează pachete de servicii sau accesează pur şi simplu internetul atunci când au nevoie.

    Serviciile gratuite ar putea însă convinge tot mai mulţi consumatori să adopte internetul pe mobil, segment de unde vin în prezent cele mai mari creşteri pentru operatorii care cumulau la finele anului trecut un total de 5,8 de milioane de clienţi ai acestor servicii, conform datelor oficiale. Iar cifrele sunt în plină ascensiune, judecând după faptul că doar Orange număra la sfârşitul lunii septembrie 4,33 milioane de utilizatori de internet mobil, ceea ce înseamnă că întreaga piaţă ar putea încheia anul chiar cu peste opt milioane de conexiuni mobile.

    Consumatorii trebuie să fie totuşi destul de atenţi cum folosesc internetul gratuit de la metrou. “Trecerea la o sesiune gratuită de browsing se face automat, iar utilizatorii revin la o sesiune cu tarif normal de date în apropierea ieşirii din staţiile de metrou”, spun oficialii Vodafone. Cu alte cuvinte, traficul începe să fie tarifat automat, fără vreo notificare, odată cu ieşirea din subteran, ceea ce pentru utilizatorii ocazionali s-ar putea transforma la finalul lunii într-o factură destul de costisitoare.

  • Alstom va instala ferestre rabatabile la trenurile metroului din Bucureşti

    Contractul prevede ca Alstom să continue furnizarea serviciilor de întreţinere pentru 400 de vagoane de metrou pe an până la sfârşitul anului 2019. În plus, contractul include extinderea tuturor serviciilor de întreţinere la orice vagoane noi achiziţionate de Metrorex.

    Modificarile la contract vizează, în principal, simplificarea operaţiunilor de întreţinere, cu scopul de a îmbunătăţi flexibilitatea şi de a creste viteza cu care vagoanele pot fi repuse în serviciul comercial. De asemenea, Alstom va instala ferestre rabatabile la trenurile construite de Bombardier, în scopul de a îmbunataţi ventilaţia si nivelul de confort oferit pasagerilor.

    Parcul de metrouri al Metrorex este compus din trenuri vechi de tip Astra Arad şi trenuri noi de tip Bombardier, iar începând din 2012, în flota metroului vor intra şi 16 trenuri noi livrate de compania spaniolă Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles, care a câştigat în această săptămână licitaţia pentru contractul respectiv, în valoare de 107,2 milioane de euro.

    Din 2004, Alstom a investit peste 50,2 milioane de lei (12 milioane de euro) în preluarea, renovarea şi întreţinerea a patru depouri şi locuri de întreţinere ale Metrorex, precum şi în asigurarea a peste 500 de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi dezvoltarea competenţelor angajaţilor.

    “Suntem în măsură sa reducem costurile şi să optimizăm preţurile pentru clienţii nostri, prin diminuarea redundanţei în operaţiunile de întreţinere şi prin facturarea serviciilor de întreţinere la kilometru parcurs. Acordul va fi în beneficiul călătorilor care circulă cu metroul din Bucureşti, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea confortului şi ar putea servi ca model pentru alte contracte de întreţinere din România”, a declarat Gabriel Stanciu.

    Alstom Transport, furnizor de sisteme, echipamente şi servicii din sectorul feroviar cu activitate în peste 60 de ţări, a înregistrat vânzări de 5,6 miliarde de euro în anul fiscal 2010-2011. Alstom a câştigat contracte importante în ultimii ani, vizând furnizarea de servicii de întreţinere pentru flota de trenuri Pendolino a operatorului Virgin pe linia principală West Coast din Marea Britanie. De asemenea, Alstom a încheiat contracte de întreţinere pentru metroul din Londra, pentru tramvaiele Citadis din Reims (Franţa) si din Tunis, precum şi pentru linia de foarte mare viteză AGV din Italia. Alstom furnizează piese pentru Amtrak, operatorul feroviar naţional din Statele Unite, şi modernizează flota AVE spaniolă (linia de foarte mare viteză).

    În România, pe lângă serviciile de întreţinere furnizate pentru Metrorex, Alstom efectuează lucrări de infrastructură (renovarea substaţiilor electrice pe cel de-al patrulea coridor feroviar european, în numele Electrificare CFR) şi dezvoltă sisteme de semnalizare feroviară.

  • Cum arată noul model de metrou care va circula la Bucureşti. Metrorex cumpără garnituri de la spanioli

    “CAF a câştigat contractul. Anunţul oficial va fi făcut luni. Diferenţa de preţ faţă de celălalt competitor, Bombardier din Canada, este de 20 milioane euro”, a afirmat Udrişte prezent la un eveniment organizat de Complexul Energetic Turceni, la care ocupă un loc de membru în Consiliul de Administraţie. Contractul prevede posibilitatea achiziţionării altor opt garnituri de metrou. Primele treburi vor fi livrate în 2012. Contractul are o durată de 38 luni şi este finanţat printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii şi bugetul de stat. Trenurile au în total 96 de vagoane şi vor înlocui garniturile vechi de tip IVA. Achiziţia celor 16 trenuri este inclusă, alături de alte 21 de garnituri, în acordul de împrumut încheiat în 2009 de Guvern cu Banca Europeană de Investitii (BEI), de 395 milioane euro, pentru construcţia Magistralei V Drumul Taberei-Universitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum va arăta metroul în 2030, după investiţii de 8,5 miliarde de euro.

    În urma unor investiţii totale de 8,5 miliarde de euro, harta metroului din Bucureşti va semăna din ce în ce mai mult cu cea a unei capitale europene precum Paris sau Bruxelles. Deocamdată Metro­rex, compania din subordinea Ministerului Transporturilor care se ocupă de reţeaua de transport subteran din Bucureşti, nu are ca surse de finanţare sigure decât 2 miliarde de euro, însă directorul Gheorghe Udrişte susţine că nu vor exista “nebuni” care să spună că nu vor mai da bani la metrou, având în vedere necesitatea sa.
    Reţeaua de metrou din Bucureşti, compusă în prezent din patru magistrale, va avea în următoarele două decenii încă cinci linii noi, precum şi extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit directorului Metrorex, Gheorghe Udrişte.

    Liniile de metrou care ar putea brăzda Bucureştiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, al cărei cost se ridică la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum şi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro), acesta din urmă asigurând conexiunea între staţiile Dristor şi Crângaşi prin partea de sud şi sud-vest a oraşului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce planuri are Subway. Gustarea cu nume de metrou vine in Romania

    Toate lanturile de restaurante s-au concentrat pe Bucuresti. O
    strategie normala tinand cont de diferentele de trai dintre
    capitala si orasele mai mici. Si Subway va deschide primul sau
    punct in Bucuresti, dar planul companiei este mai vast de atat.

    Strategii Subway planuiesc sa deschida cate un restaurant in
    orasele de cel putin 100.000 de locuitori, planul fiind sa aiba o
    retea cu o unitate la fiecare 50.000 de romani. “La inceput ne vom
    concentra atentia pe Bucuresti si pe celelalte orase mari. Dupa
    aceea vom merge si in orase mai mici. Acesta este doar inceputul”,
    explica Martin Princ, director de dezvoltare regionala al Subway
    pentru Europa Centrala si de Est. Princ da exemplul Statelor Unite,
    unde compania exista de peste 40 de ani si unde exista un
    restaurant la fiecare 10.000 de persoane.

    Spre deosebire de competitorii sai, intrati in Romania direct
    sau printr-un singur francizor, Subway vine cu o reteta diferita:
    nu exista master francizor, americanii urmand a vinde licente
    persoanelor individuale. Conceptul Subway este dezvoltat in afara
    Statelor Unite prin intermediul unor agenti de dezvoltare
    (development agents). “Aceeasi formula o vom implementa si in
    Romania”, explica Princ. “Fiecare stat unde suntem prezenti este
    impartit in regiuni de dezvoltare. Acest lucru ne permite sa avem
    mai multi oameni pe teren care sa ofere sustinere celor care detin
    franciza.” Fiecare agent se va ocupa, asadar, doar de teritoriul ce
    i-a fost atribuit.

    Dezvoltarea din Romania va fi gestionata de compania mama
    impreuna cu doi agenti de dezvoltare. Francizatii vor fi insa cei
    care vor suporta costurile de exploatare a restaurantului, lantul
    oferind, dincolo de brand, know-how, cursuri de formare si
    asistenta. Tot francizatii vor plati cei circa 100.000 de euro
    necesari deschiderii unui restaurant; investitia nu este foarte
    mare pentru un restaurant, putand fi comparata cu cea pentru
    deschiderea unei cafenele.

    Aceasta este o reteta diferita de dezvoltare pentru o companie
    internationala care intra pe piata locala a restaurantelor. Astfel,
    dupa ce McDonald’s a fost primul care si-a facut curaj si a intrat
    direct in 1995, KFC si Burger King au venit in franciza. Primul
    nume mare de pe piata locala a fost insa Pizza Hut in 1994, cand
    cei mai multi potentiali clienti romani nu auzisera despre gigantii
    restaurantelor. Franciza Pizza Hut este detinuta de Gabriel
    Popoviciu, care detine si franciza KFC. Cele doua lanturi
    controlate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu au ajuns in 17 ani
    la un total la 53 de restaurante. Burger King, ultimul intrat, in
    2008, a fost adus tot in franciza de Marius Nasta si Eli
    Davidai.

    Americanii care vand sandvisurile Subway au planuri mari pentru
    Romania, vrand sa ajunga in urmatorii cinci ani la 60 de unitati,
    aproape la fel de multe cate au deschis cei de la McDonald’s in 16
    ani si mai multe decat orice alt lant prezent in prezent pe piata.
    Pe plan local, McDonald’s, singurul lant international intrat
    direct pe piata, detine in prezent 63 de restaurante. McDonald’s
    are acum 32.000 de restaurante in lume.

    Subway intra insa pe piata locala la distanta de peste un
    deceniu de McDonald’s si KFC si are de recuperat teren, in
    conditiile in care cele doua lanturi au avut timp sa se extinda si
    sa patrunda in constiinta consumatorilor. Oficialii companiei
    americane spun insa ca “decizia de intrare pe noi piete este
    sistematica. Intram doar daca exista conditiile potrivite pe piata,
    iar in cazul Romaniei am ajuns, in urma cercetarilor, la concluzia
    ca acum piata este pregatita pentru sistemul nostru de
    franciza”.

  • Bulgaria isi extinde metroul cu fonduri UE alocate initial Dunarii, dupa ce Romania a intarziat un studiu

    O parte a fondurilor europene respective, accesate prin
    Programul Operational de Transport destinat imbunatatirii
    transportului pe Dunare, vor fi folosite la constructia unei linii
    de metrou care va lega bulevardul Tarigradsko Sose de aeroportul
    international Sofia, a declarat, joi, secretarul de stat din
    Ministerul Transporturilor Ivailo Moskovski. Oficialul bulgar nu au
    oferit detalii despre studiul de mediu care trebuia intocmit de
    autoritatilor romane. Bulgaria a anuntat in februarie ca executivul
    european aloca fonduri de 250 milioane de euro pentru constructia
    metroului. Primaria Sofiei avea, insa, nevoie de finantare
    suplimetara pentru alte doua extinderi ale actualei retele, pentru
    care spera, de asemenea, sa atraga finantare europeana, potrivit
    Novinite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro