BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Şeful companiei care a vrut să vândă o pastilă cu 750 de dolari în loc de 13,5 dolari se apără cu versurile lui Eminem

    Medicamentul Daraprim, folosit de bolnavii de SIDA şi cancer, s-a scumpit cu 5500%, după ce o companie americană a decis să vândă o pastilă cu 750 de dolari în loc de 13,5 dolari, la o lună după ce a cumpărat patentul. Această decizie a stârnit consternare în rândul comunităţii medicale internaţionale, transformându-l pe Martin Shkreli, fondatorul Turing Pharmaceuticals, în cel mai detestat om din industria farmaceutică.
     
    Martin Shkreli a încercat să-şi apere decizia dar nu a facut-o prea bine. “Dacă era o companie care vindea maşini Aston Martin la preţul de vânzare al unei biciclete, atunci noi am fi cumpărat acea companie şi vindeam produsul la preţuri de Toyota. Nu cred că acest lucru ar fi ceva de condamnat”, s-a apărat Shkreli.
     
    De asemenea, el a spus într-un interviu pentru CBS că motivul pentru care a mărit preţul medicamentului este pentru a face compania profitabilă. Compania are cheltuieli mari pentru cercetare, dezvoltarea noilor medicamente, dar şi costuri de operare, marketing etc.
    Diferenţa este, scriu cei de la Business Insider, este că majoritatea companiilor încearcă să strângă fonduri de la investitori înainte de a lansa un nou medicament.
     
    În cadrul unui alt interviu pentru Bloomberg TV, Shkreli a declarat că plănuieşte să extindă programul pentru medicamente gratuite. “Nu vom refuza niciodată un pacient care are nevoie de tratament, chiar dacă nu este capabil să plătească”, a spus el.
    Cu toate acestea, imaginea lui Shkreli este afectată de declaraţiile lui de pe Twitter. Acesta a răspuns cu un vers al rapperului Eminem:
    “Când mass-media mă arată cu degetul, le arăt şi eu degetul înapoi, dar nu este arătătorul şi nici degetul mic”. De asemenea el, a distribuit un clip al lui Eminem, al melodiei The Way I am.
     
    El s-a şi lăudat că a donat 5 milioane de dolari către diferite fundaţii caritabile şi că cercetătorii companiei sale au drepturi de autor pe medicamentele dezvoltate şi primesc 1-2% din vânzări.
     
    CNBC suţine că în urma scandalului iscat Martin Shkreli a anunţat că va scădea preţul medicamentului, dar nu a precizat cât.

  • Unii oameni chiar nu au inimă! Un medicament folosit de bolnavii de SIDA s-a scumpit peste noapte de la 13 dolari la 750 de dolari după ce a fost cumpărat de un ”băiat deştept”

    Specialiştii în boli infecţioase protestează împotriva creşterii peste noapte a preţurilor unui medicament care ajută persoanele cu sistem imunitar scăzut, în special bolnavii de SIDA, motivând că oamenii care au nevoie de aceste tablete o să fie nevoiţi să plătească sute de mii de dolari anual pentru tratament, scrie The New York Times.

     

  • Unii oameni chiar nu au inimă! Un medicament folosit de bolnavii de SIDA s-a scumpit peste noapte de la 13 dolari la 750 de dolari după ce a fost cumpărat de un ”băiat deştept”

    Specialiştii în boli infecţioase protestează împotriva creşterii peste noapte a preţurilor unui medicament care ajută persoanele cu sistem imunitar scăzut, în special bolnavii de SIDA, motivând că oamenii care au nevoie de aceste tablete o să fie nevoiţi să plătească sute de mii de dolari anual pentru tratament, scrie The New York Times.

     

  • Medicamentul care a schimbat RADICAL viaţa a milioane de femei. Până acum numai bărbaţii aveau acces la el

    Americanca a avut nevoie doar de patru ani pentru a convinge autorităţile din SUA să îi dea licenţa pentru primul medicament creat vreodată pentru femei care înainte era exclusiv pentru bărbaţi şi îşi aminteşte că a avut momente când a simţit că trebuie să renunţe la această idee. “În timpul acestor momente, mă uitam în inbox-ul meu, unde primeam mesaje de încurajare de la femeile care îmi spuneau cât de important este demersul meu pentru ele”, a declarat Cindy Whitehead.

  • Medicamentul care a schimbat RADICAL viaţa a milioane de femei. Până acum numai bărbaţii aveau acces la el

    Americanca a avut nevoie doar de patru ani pentru a convinge autorităţile din SUA să îi dea licenţa pentru primul medicament creat vreodată pentru femei care înainte era exclusiv pentru bărbaţi şi îşi aminteşte că a avut momente când a simţit că trebuie să renunţe la această idee. “În timpul acestor momente, mă uitam în inbox-ul meu, unde primeam mesaje de încurajare de la femeile care îmi spuneau cât de important este demersul meu pentru ele”, a declarat Cindy Whitehead.

  • Medicii care sprijineau producători de medicamente, recompensaţi cu vacanţe în Franţa, Canada, SUA

    Procurorii DNA fac, marţi, 61 de percheziţii Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, precum şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu “recompensarea” doctorilor.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

    Din datele şi probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de “sponsorizări”. Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, “sponsorizare” care în realitate ar fi fost o “mită mascată”, dată medicilor prin reprezentanţii zonali, în funcţie de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.

    În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în oraşele Ottawa – Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego – SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Braşov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internaţional Iaşi (perioada 23-24 iulie 2014) şi eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.

    În ce priveşte evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion şi bilete de spectacol.

    “Sub aparenţa participării la un eveniment medical în oraşul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulţi medici”, susţin sursele citate.

    În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopţi) şi Las Vegas (trei nopţi).

    “Deşi în realitate deplasarea s-a efectuat în două locaţii succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinaţia San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic”, au mai arătat sursele citate.

    Din datele obţinute de anchetatori mai rezultă că pentru desfăşurarea evenimentelor externe din Ottawa şi San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanţi la aceste întruniri.

    Pentru “congresul” de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanţii sponsorizaţi ar fi fost cazaţi iniţial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferaţi în Las Vegas, unde au fost cazaţi la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conţinut ştiinţific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.

    Foto: Shutterstock

    Mai mult, medicii vizaţi de aceste activităţi ar fi fost implicaţi şi în realizarea unor aşa-zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.

    Prin creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată – Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice – ar fi fost majorat artificial numărul de pacienţi incluşi în scheme terapeutice şi ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Naţional de Sănătate.

    Această situaţie ar fi dus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, fiind astfel afectate calitatea şi continuitatea actului medical.

    Potrivit surselor citate, s-ar fi creat relaţii la nivelul directorilor medicali şi medicilor şefi din Case Judeţene de Asigurări de Sănătate, în unele situaţii chiar şi al funcţionarilor din Compartimentele Programelor Naţionale de Sănătate şi Farmacii (CPNSF) constituite în structura acestora, cu atribuţii de control pe linia derulării PNS, respectiv pe linia relaţiei cu farmaciile.

    Anchetatorii susţin că, în unele situaţii, reprezentanţii medicali ai firmelor producătoare şi distribuitoare de medicamente s-au implicat inclusiv în procesul de întocmire şi promovare spre aprobare la nivelul Comisiei de specialitate a CNAS a dosarelor necesare includerii şi menţinerii unor pacienţi din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate în anumite scheme terapeutice, bazate pe produsele promovate de aceştia.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii fac percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

    Potrivit surselor citate, în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.

    În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.

  • Percheziţii la spitale şi clinici de oncologie, la firme şi distribuitori de medicamente

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că se efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2012-2015. 

    Procurorii fac 61 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii fac percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

    Potrivit surselor citate, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

    Unii dintre medicii care ar fi implicaţi în această activitate ar fi făcut parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Aceştia, pentru achiziţia anumitor medicamente, ar fi pretins şi primit foloase de la furnizorii de medicamente cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.

    Sursele citate au precizat că în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.

    Sursele citate au precizat că, la nivel naţional, fenomenul este “îngrijorător” pentru sistemul de sănătate, acţiunile de “recompensare” a unor persoane din lumea medicală, în scopul creşterii vânzărilor de medicamente pe piaţa farmaceutică din România pentru anumite companii farmaceutice sau pentru medicamente distribuite de anumiţi distribuitori, fiind larg răspândite.

    Reprezentanţii zonali ai firmelor de medicamente ar fi fost cei care ţineau efectiv legătura cu medicii coordonatori de program şi cei de specialitate, pe care îi stimulau material pentru a prescrie, cu predilecţie, produse ale firmelor implicate, precum şi cu funcţionarii CJAS, pentru aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienţilor cărora li se decontează, în cadrul Programului Naţional de Sănătate, aceste medicamente.

    În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.

    În multe situaţii, livrarea către farmacii a anumitor medicamente de către producătorii şi distribuitorii agreaţi s-ar fi realizat după emiterea reţetelor de către medici, urmărindu-se cu atenţie să nu fie eliberate alte medicamente alternative. În acest scop, ar fi existat o comunicare strânsă între medicul prescriptor, farmacist şi reprezentantul medical sau managerul de produs, în vederea coordonării activităţii, au mai arătat sursele citate.

  • Creştere cu 6% a vânzărilor Grupului Roche în prima jumătate a anului 2015

    Divizia de Diagnostic a înregistrat, de asemenea, creşteri semnificative în special datorită testelor de imunologie şi produselor de diagnostic molecular.

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 5% în primele şase luni ale anului 2015, la o rată de schimb constantă, ajungând  la 18.350 miloane de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – creştere de 21%, mai mare cu un procent faţă de anul trecut – şi a vânzărilor medicamentelor pentru astm, artrită reumatoidă şi pentru hematologie. Vânzările au înregistrat o creştere de 7% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 2% în Europa.

    Divizia de Diagnostic a înregistrat vânzări în creştere cu 7% în prima jumătate a anului, ridicându-se la 5.235 milioane de franci elveţieni, în principal datorită cererii susţinute pentru produsele de diagnostic imunologic. Vânzările Diabetes Care au crescut cu 1%, în timp ce Molecular Diagnostic şi Tissue Diagnostic au înregistrat creşteri de 12% fiecare.
    Estimări pentru anul 2015

    Pentru anul 2015, Grupul Roche estimează o creştere a vânzărilor cu o singură cifră, la o rată de schimb constantă, precum şi o creştere a dividendelor în franci elveţieni. 

    Având sediul central în Basel, Elveţia, compania Roche este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic, bazată pe cercetare, prin sinergia oferită de cele două divizii ale sale: Divizia de Farmaceutice şi Divizia de Diagnostic.

    În 2014, Roche avea, la nivel global, peste 88.500 de angajaţi, a investit 8,9 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 47,5 miliarde de franci elveţieni. Compania Genentech, din Statele Unite, este deţinută în totalitate de grupul Roche.

  • Un fost bancher de la Lehman Brothers conduce unul dintre cei mai mari producători din farma

    Anterior detaşării sale în România, Townsend a deţinut pozitia de country manager în Ucraina în cadrul Pfizer. Şi-a început cariera în cadrul Pfizer ca membru al diviziei de Corporate Finance în anul 2003.

    A deţinut o serie de roluri a căror responsabilitate a crescut progresiv în domenii cum ar fi Corporate Finance, Corporate Strategy, Business Operations, Marketing şi General Management în NYHQ, Asia şi Europa de Est.

    „Lucrând la o companie multinaţională cum este Pfizer am avut posibilitatea de a câştiga experienţă de business în cinci zone funcţionale diferite, pe trei continente diferite. Acest tip de experienţă şi dezvoltare a carierei nu poate fi reprodus într-o companie mai mică sau cu o răspândire geografică mai restrânsă“, spune Nolan Townsend.

    Înainte de a se alătura companiei, Townsend a lucrat în domeniul investiţiilor bancare în cadrul Lehman Brothers din New York, specializându-se în domeniul M&A şi al finanţării companiilor din domeniul farmaceutic. Are un MBA în cadrul Harvard Business School şi deţine o diplomă în Arts in Economics a Universităţii din Pennsylvania.  

  • Proiectul care vizează interzicerea publicităţii la medicamente la radio-TV, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvernul României – Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la propunerea legislativă de modificare a Legii publicităţii, în sensul interzicerii reclamelor pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio.

    Consiliul a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect.

    Avizul Consiliului Naţional al Audiovizualului este consultativ.

    Potrivit CNA, acest proiect nu ţine seama de mai multe aspecte din directivele europene, pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, şi-a asumat obligaţia să le transpună în legislaţia internă.

    “Dacă tot vor să se ocupe de medicamente, măcar să se ocupe de suplimente alimentare”, a spus membrul CNA Monica Gubernat, cea care a condus şedinţa de joi a Consiliului.

    CNA a primit pe acest subiect şi un punct de vedere al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale, care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România. Potrivit asociaţiei, acest proiect de lege este o limitare atât a dreptului la informaţie al publicului, cât şi a libertăţii comerţului.

    Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o iniţiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-TV, dar şi interzicerea reclamelor pentru farmacii care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 14 iunie.

    Poiectul prevede că se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.

    Publicitatea pentru alte modalităţi decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului.

    În propunerea legislativă se mai prevede că este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celelalte, precum şi reclamele la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente. Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale sunt interzise, se mai arată în proiect.

    “Venim cu această iniţiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspecte care se datorează, în general, publicităţii prin televiziune şi radiodifuziune, surse de informaţii care ajung la un număr foarte mare de persoane”, susţine iniţiatorul, în expunerea de motive.

    El mai apreciază că “automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio sau la televizor despre un medicament, exagerarea proprietăţilor terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajând automedicaţia, prin inducerea în rândul populaţiei insuficient educate medical a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenţia medicului”.

    Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.