Tag: magazin

  • ALTEX deschide încă un magazin şi ajunge la o reţea de 97 de locaţii

    Odată cu deschiderea noului spaţiu, ALTEX ajunge la o reţea de 97 de magazine la nivel naţional şi creează alte 20 noi locuri de muncă în oraş.

    „Deschiderea unui magazin nou în Râmnicu Vâlcea este un parcurs firesc al dezvoltării pieţei de electro-IT, al cererii clienţilor şi al dezvoltării business-ului nostru cu obiectivul de a răspunde nevoilor clienţilor, oferindu-le o experienţă cât mai bună de cumpărare” declară Daniel Mirea, Retail Director Altex România.

    Toate promoţiile existente în magazin cu ocazia deschiderii sunt valabile în perioada 7-10 decembrie 2017, în limita stocului disponibil. Magazinul va funcţiona începând cu 7 decembrie 2017 de luni până duminică, între orele 10.00-22.00.

  • Cum îţi poţi deschide un magazin de haine cu 10.000 de euro

    Lanţul de magazine cu îmbrăcăminte Motor Jeans, cu o istorie pe piaţa locală de peste 20 de ani, a ajuns anul trecut la 1,4 milioane de euro şi pentru anul acesta şi-a propus un rulaj de 2 milioane de euro, potrivit catalogului ZF “Catalogul Francizelor din România”.

    În prezent, brandul Motor Jeans este prezent în Bucureşti, Constanţa, Piteşti, Târgu-Mureş, iar pe lista expansiunii se află Ploieşti, Sibiu, Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişioara. Magazinele comercializează o gamă variată de îmbrăcăminte, de la pantaloni, pulovere, geci, până la bluze, dar şi accesorii.

    Investiţia iniţială într-un magazin Motor Jeans începe de la 10.000 de euro şi poate ajunge la 100.000 de euro. Compania nu percepe taxe de franciză, redevenţe lunare sau contribuţii la bugetul de marketing. Capitalul circulant de lucru trebuie să fie între 8.000 de euro şi 80.000 de euro.

    Acum, pentru dezvoltarea reţelei Paradis Star, care deţine master franciza Motor Jeans pe plan local, este în căutarea unui investitor activ.

  • Totul a început cu un magazin în cartierul bucureştean Militari. Anul acesta afacerea se îndreaptă spre venituri de 200 de milioane de euro

    „Credem în potenţialul acestei pieţe – când ai câţiva oameni care practică sporturi şi puţini oameni care îşi permit să cumpere articole sportive, acestea se traduc printr-o oportunitate uriaşă“, descrie francezul Jean-François Mace, CEO-ul Decathlon Romania, perspectiva sa asupra pieţei locale, la aproximativ patru luni de la preluarea mandatului de conducere a retailerului de echipamente sportive. Francezul a venit la cârma unei afaceri formate dintr-un lanţ de retail de 20 de magazine, un depozit de logistică lângă Bucureşti recent inagurat, precum şi colaborări cu producători locali de articole sportive. Per total, afacerea francezilor, ce au intrat pe piaţa locală în 2009 cu un magazin în cartierul bucureştean Militari, se îndreaptă anul acesta spre un prag de 200 de milioane de euro.

    François Mace a ajuns să conducă afacerea din România după o perioadă de aproape aproape 10 ani în China, cu rolul de zone manager vice-CEO pe zona de sud a Chinei. Şi-a început cariera în companie în 1991, ca asistent de vânzări, încă din perioada studiilor de international business la CERAM Business School Sophia Antipolis din Franţa (1990-1993).

    După finalizarea studiilor s-a întors la Decathlon în 1996, unde a avut mai multe roluri, în ţara natală, apoi în China, unde a evoluat până în funcţia de director zonal. în ceea ce priveşte decizia venirii sale aici, în locul lui Eric Mazillier, care a preluat din iulie rolul de CEO al Decathlon Africa de Sud, spune că a avut mai multe opţiuni – printre care preluarea conducerii unor afaceri în Kazahstan, Suedia sau Ucraina; a preferat însă România, prin prisma oportunităţilor dezvoltării businessului de aici, dar şi a lucrurilor auzite despre ţară de la cunoscuţi. ”Să fiu sincer, înainte de a veni aici nu ştiam foarte multe despre România; în primul rând pentru că am fost în Asia timp de zece ani. România nu este o ţară foarte bine cunoscută, nici măcar pentru francezi. Am contactat nişte cunoscuţi despre care ştiam că lucrează cu români sau că au vizitat ţara şi de fiecare dată feedbackul a fost foarte pozitiv, în special în ceea ce priveşte peisajul şi oamenii.“

    În acelaşi timp, spune că nu îşi dorea să lucreze într-o piaţă a articolelor sportive saturată. ”Nu eram interesat să lucrez într-o ţară unde oamenii sunt foarte bogaţi şi piaţa articolelor sportive este foarte dezvoltată, cred că am avea mai puţine lucruri de adus în Suedia, de exemplu, decât în România“, îşi motivează el alegerea. La finalul anului trecut, businessul de care era  responsabil ajunsese la în jur de 55 de magazine şi trei depozite (dintr-un total de 260 de magazine în China). Prima impresie, pe lângă diferenţa evidentă a nivelului de dezvoltare dintre ţara asiatică şi România, a fost că există şi câteva asemănări între cele două pieţe: ”Problema infrastructurii, a transportului public, care cauzează multe ambuteiaje de trafic în Bucureşti şi în alte oraşe mari din România, este comună. Dar este o ţară foarte sigură, oamenii sunt prietenoşi şi cred că are un potenţial imens pentru multe; oamenii sunt bine educaţi, condiţiile naturale sunt foarte bune pentru sporturi, ai totul ca să practici sporturi şi în termeni de turism există un potenţial imens în această ţară“.

    Mace descrie şi asemănările pe care le observă între afacerea de aici şi cea de pe continentul asiatic: ”La fel cu ce facem în România, există încă o mare parte a populaţiei chineze care nu îşi permite să cumpere produse sportive, şi acolo, şi aici; strategia noastră s-a axat pe a face sportul accesibil pentru cât mai mulţi“. Cel mai recent inaugurat spaţiu al Decathlon este un depozit logistic aflat în Ştefăneştii de Jos (Ilfov); acesta va aproviziona trei ţări din Europa de Sud-Est: România, Bulgaria şi Grecia. Depozitul se întinde pe o suprafaţă de 29.000 mp şi va avea în stoc peste 1,5 milioane de articole sportive, iar zilnic vor fi livrate între 50.000 şi 180.000 produse, în funcţie de sezon şi comenzi. Potrivit reprezentanţilor companiei, discuţiile referitoare la alegerea spaţiului pe care a fost construit depozitul au început în luna iunie a anului trecut, iar construcţia propriu-zisă a durat şapte luni; spaţiul este dezvoltat şi închiriat de la belgienii de la Warehouses de Pauw. ”Piaţa este mai mare, modelul nostru de business funcţionează bine aici şi populaţia este mai mare decât în Grecia sau Bulgaria.

    ”Suntem aici din 2009, chiar înaintea acestui termen cu producţia, astfel că ştim că funcţionează bine modelul de afacere de aici. Investiţia în acest depozit este cu siguranţă bună, iar amortizarea acesteia va fi foarte rapidă„, descrie şeful Decathlon câteva dintre motivele deciziei deschiderii spaţiului logistic din România, fără să specifice cu exactitate orizontul de timp destinat amortizării investiţiei de aici. în cadrul depozitului lucrează deja 110 angajaţi, iar planul companiei este ca numărul lor să ajungă la 150 până în ianuarie şi la 200 până anul viitor. Angajaţii sunt recrutaţi din Bucureşti, Ploieşti şi din satele învecinate depozitului. Mace spune că şi-a propus ca în viitor să extindă suprafaţa depozitului cu 10.000 mp, iar pasul următor va fi deschiderea unui al doilea depozit, mai mic, în nordul ţării.

    ”Avem posibilitatea şi cred că vom face acest lucru în următorii trei ani, depinzând de evoluţia afacerii. Acum putem acoperi Bucureştiul, oraşele din apropiere, dar, pentru nordul României credem că în viitor vom avea nevoie de un depozit mai mic ce ar putea fi în Cluj sau în Iaşi – astfel încât să putem să livrăm produsele foarte repede.„ Acest pas este condiţionat de evoluţia afacerii pe pieţe noi precum Bulgaria, Grecia sau Israel, cea de-a patra piaţă unde plănuiesc să livreze din depozitul din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte retailul, de la începutul anului 2017, reţeaua a fost dezvoltată cu un nou magazin – centrul comercial din Botoşani, cel de-al cincilea din zona Moldovei. De asemenea, în acest an a fost extins şi magazinul Decathlon Pallady, care din luna august dispune de o suprafaţă dublă: 4.200 mp.

    Printre planurile pe termen scurt ale retailerului se află şi deschiderea a încă două magazine până la finalul anului – în Piatra Neamţ, printr-o investiţie de 650.000 de euro, şi în Buzău, unde francezii plănuiesc să investească 800.000 de euro.
    Planurile de viitor ale retailerului sportiv sunt extinderea într-un ritm de 3-4 noi magazine anual – ”nu vom ajunge la 200 de magazine, dar vom menţine ritmul deschiderilor deocamdată“.

    CEO-ul Decathlon spune că oportunitatea pe piaţa locală este adusă şi de faptul că şi-au propus să continue să scadă preţurile produselor; în ultimii trei ani, preţurile s-au redus, în medie, cu 10% pe an. ”Pentru aceasta avem nevoie de logistică şi de producţie, fiindcă dacă producem local – bicicletele, de pildă – aceasta este o modalitate de a reduce preţul de vânzare a acestora.“

    Nu a precizat numărul de furnizori din România, însă subliniază că parteneriatele cu ei sunt pe termen lung. ”Nu avem mulţi, pentru cycling avem doi – dar producem mult. De fiecare dată când semnăm un parteneriat cu furnizorii, este pe termen lung. Filosofia este că ne «căsătorim» pe viaţă, astfel încât să avem un parteneriat foarte puternic, în trei ani vrem să ajungem la 1,5 milioane de biciclete produse în România. Nu vom creşte numărul de parteneri, dar cei care lucrează pentru noi vor creşte producţia.“

    CEO-ul Decathlon subliniază că planurile pentru piaţa locală sunt pe termen lung. ”Investim mult, în producţie, logistică, retail; costurile cresc, salariile de asemenea, ceea ce nu este rău fiindcă oamenii vor avea mai mulţi bani pentru consum, aşadar credem în scopul nostru şi avem încredere din partea acţionarilor noştri să continuăm să investim în România. Nu am planificat deloc să reducem investiţiile până acum.“ El nu precizează care este cota de piaţă a companiei, devenită lider pe piaţa echipamentelor sportive din România, însă spune că obiectivul fixat este ca 80% din populaţie să facă sporturi pe care şi le permit – ”în loc de cotă de piaţă, ar fi foarte bine pentru oameni dacă mai mulţi şi-ar permite să facă sport“.

    Legat de sporturile pe care el însuşi le joacă, spune că este pasionat de tenis şi a făcut chiar performanţă în domeniu anterior, până să se accidenteze, iar acum joacă de 1-3 ori pe săptămână. Iar despre filosofia sa de afaceri, noul CEO al companiei din România spune: ”Cred cu tărie că deciziile trebuie să fie luate de oamenii care vor fi cel mai afectaţi de o anumită decizie; acest lucru înseamnă că oamenii trebuie să aibă o autonomie puternică, oricare ar fi poziţiile lor. Desigur că atunci când oamenii iau decizii, fac câteodată şi greşeli, dar în ce priveşte responsabilitatea, învaţă mult, subsidiaritatea este un cuvânt cheie în Decathlon“, explică el principiile prin care se ghidează în conducerea echipei de aproximativ 1.000 de angajaţi de pe piaţa locală.

    Decathlon este liderul unei pieţe de peste jumătate de miliard de euro anual, potrivit ZF, şi este văzut ca un discounter datorită politicii sale de preţ; printre companiile cu care concurează se află atât magazine specializate precum Hervis sau Intersport, cât şi cu magazine monobrand ca Nike sau Adidas, cu lanţurile de hipermarketuri şi supermarketuri şi cu jucătorii online.

  • Un nou trend: retailerii merg în complexurile imobiliare noi

    Alte reţele care au atacat aceste proiecte rezidenţiale sunt Mega Image, Lidl, Penny Market, Carrefour şi Profi. Grupul a deschis la finalul săptămânii trecute primul magazin integrat într-un complex comercial în Cluj-Napo­ca, oraş în care mai deţine alte două unităţi indepen­den­te. Ma­gazinul are circa 2.400 mp suprafaţă de vânzare, fiind ast­fel una dintre cele mai mici unităţi ale lanţului.

    Maga­zi­ne­le Kaufland au între 2.000 şi 5.500 mp, cu o medie de 3.600 mp. Pe de altă parte, până acum doar magazinele cu su­pra­faţă mult mai mică – sub 1.000 mp – intrau în astfel de complexuri imobiliare, mai exact supermarketurile şi ma­gazinele de proximitate sau discount. Dacă supermarketurile şi magazinele de proximitate au format adaptat pentru aceste complexuri rezidenţiale, discounterii precum Lidl şi Penny Market, dar şi Kaufland şi-au adaptat magazinele. De regulă cei trei comercianţi preferau să ridice magazine de la zero, pe terenuri proprii. La polul opus, Mega Image, Profi sau Carrefour cu formatul Market au mers mereu pe magazinele de la parterul blocurilor sau al clădirilor de birouri, unde au trafic asigurat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • După 7 ani de corporaţie, a început o afacere în Bali şi trăieşte viaţa la care visează toată lumea

    Mihaela Delu şi-a început cariera în Bucureşti, când avea 19 ani şi era încă studentă, cu un loc de muncă în cadrul companiei franceză Ipso. Ulterior angajării a început să călătorească în afara ţării şi povesteşte că acest lucru a făcut-o să creadă că ceea ce are nu este suficient.

    Şi-a cunoscut viitorul soţ de origine americană în una dintre călătorii şi, pentru că acesta avea un loc de muncă în Singapore, numărul călătoriilor sale a crescut: Franta, Elvetia, Turcia, Italia, Lituatia, Thailanda, Indonezia, Singapore, Malaezia, etc. ”La fiecare 3 luni stabileam o destinaţie unde ne întâlneam” descrie ea perioada pe care o numeşte drept una dintre cele mai frumoase din viaţă. 

    Decizia plecării din România a venit după 7 ani petrecuţi în viaţa corporatistă. ”Mi-am putut întrevedea viitorul, care se descria într-un credit pe 30 de ani pentru un apartament, iar diferenţa o făcea dacă îmi puteam permite 2, 3 camere sau chiar o casă. Un job de birou cu stres şi compromisuri şi planuri pentru o vacanţă anuală”, descrie ea modul în care privea lucrurile la 27 de ani.

    A luat decizia să plece din ţară, atât pentru că voia să îşi întemeieze o familie, cât şi din cauza rigorilor din mediul corporatist. ”Simţeam că mă plafonasem mult, că trăiam între 7:00 şi 18:00, cu implicare totală în muncă şi cu trai dependent de fiecare salariu”, povesteşte Delu.

    S-a mutat în Singapore pentru a fi alături de soţul ei după ce s-a înscris la un master în managementul turismului în cadrul London School of Business and Finance.  După mutarea în Singapore, cei doi au continuat să viziteze Bali – destinaţie pe care o descoperiseră în repetatele lor călătorii – iar în iarna anului 2014 au decis să parieze pe un business acolo.  ”În aceeaşi călătorie am găsit un spaţiu comercial şi a fost mai mult o decizie pur sufletească”, povesteşte ea debutul aventurii antreprenoriale pe teritoriul asiatic.

    Au închiriat spaţiul pe o perioadă de şase ani, plătind pentru întreaga perioadă 30.000 de dolari, din cauza regulilor impuse de balinezi. Deşi făcuseră contractul, nu aveau încă idee care va fi destinaţia spaţiului.”La început, am vrut să dezvoltăm o cafenea/juice bar, în care să comercializăm şi alte produse alimentare. Ulterior am descoperit că pentru a vinde produse alimentare, inclusiv cafea, era nevoie de un lung proces administrativ”, explică antreprenoarea.

    Un consultant le-a recomandat să deschidă doar un magazin fără comercializare de alimente, pentru ca apoi să se ocupe de procesul de transformare în cafenea. Au trecut trei luni până să deschidă magazinul. ”La foarte scurt timp am realizat că nimic nu progresează în reparaţii dacă nu eram acolo”. A luat astfel decizia să renunţe la masterul din Singapore şi de a petrece mai mult timp în Bali. ”

    ”La început nu înţelegeam stilul încet de muncă al oamenilor, cât de mult timp au nevoie să se pregătească pentru o sărbătoare, de toate ceremoniile care păreau fără sfârşit şi în timpul cărora ei nu erau disponibili”, povesteşte Delu. S-a adaptat treptat la acest stil. ”Am înţeles că aceşti oameni încă nu au concept de motivare, target, competiţie, dar au concepte puternice legate de loialitate, onestitate, creativitate”.

    Au transformat spaţiul într-un concept store, unde comercializează de la haine handmade sau create din material eco-friendly – produse balineze, bijuterii, picture, sticlă pictată, cărţi. Se adresează mai ales turiştilor, dar au şi clienţi din rândul comunităţilor de expatriaţi ce ce trăiesc acolo.

    Antreprenoarea observă cum pe zi ce trece comunitatea persoanelor care aleg să spună nu vieţii în corporaţie aleg această destinaţie, mai ales datorită faptului că oraşul Ubud a fost pus pe harta turistică datorită cărţii şi filmului Eat Pray Love.

    Mihaela Delu spune că investiţia în magazin s-a ridicat la 50.000 de dolari, iar după două luni, afacerea producea suficient pentru a acoperi cheltuielile. ”Dacă totul va continua la fel de optimist, previzionăm recuperarea investiţiei iniţiale în mai puţin de un an”. 

    Printre planurile de viitor se numără dezvoltarea unui eco resort, departe de oraş, pentru care previzionează o investiţie de 800.000 de dolari. Speră să realizeze proiectul în peste şapte ani pentru că ”Dacă în România ne plângem de proiecte care durează prea mult, aici perioada se dublează”.

  • Probleme mari pentru Ikea: Clienţii se plâng că mobila de sticlă explodează spontan, fără să o atingă nimeni

    O femeie din Indiana a povestit pentru publicaţia americană  că masa cu blat de sticlă a fiului său, produsă de furnizorul de mobilă, a explodat când acesta nu era în cameră.

    „Pregăteam cina, când am auzit un sunet puternic, ca un boom, iar primul meu gând a fost că un copac s-a prăbuşit în casă, atât de puternic a fost sunetul”, povesteşte Holly Burns. „Masa cu blat de sticlă din camera lui s-a fărâmat. Practic a explodat”.

    Mai devreme în această lună, un bărbat pe nume Richard Winship, din Marea Britanie a povestit pentru publicaţia Metro că în timp ce lua prânzul a auzit „un bang foarte puternic”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Black Friday 2017 la Ideall.ro: reduceri reale de până la 70% la electronice şi electrocasnice

    Reducerile pregătite de Ideall.ro vor fi disponibile din noaptea de joi, 16 noiembrie, spre vineri, 17 noiembrie. Clienţii vor putea achiziţiona, de exemplu, maşini de spălat Hotpoint la preţul de 1.299 de lei, cu o reducere de 48%, combine frigorifice Beko la 1.499 de lei, preţ redus cu 38% sau cuptoare incorporabile Bosch la 1.499 de lei, reduse, de asemenea, cu 38%. Transportul va fi gratuit în toată ţara pentru mărcile de top.

    De asemenea, clienţii beneficiază de un portofoliu variat în ceea ce priveşte metodele de plată: pot plăti la livrare şi beneficia de serviciul de deschidere a coletului, pot plăti cu cardul bancar sau pot opta pentru plata în rate de la 12 la 24 de luni, fără dobândă.

    În 2016, cifra de vânzări din Black Friday a atins suma de 2,3 milioane de euro. Anul acesta, Ideall.ro estimează vânzări de 3,5-4 milioane de euro pentru aceasta perioadă. „Ne dorim o creştere de minimum 50%. Considerăm acest target realizabil, întrucât am adus numeroase îmbunătăţiri pe partea de logistică, am dublat numărul de salariaţi, am făcut investiţii în software, precum şi în optimizarea platformei de e-commerce”, a completat Cătălin Ciolpan.

    Ideall.ro deţine un depozit de 4.000 de metri pătraţi în Ilfov, cu o suprafaţă dublă faţă de anul trecut. În Bucureşti şi în Ilfov, livrările vor fi realizate cu personal propriu, iar pentru flota de maşini a fost investit un milion de euro. Comenzile vor ajunge la clienţii din Capitală şi din împrejurimi în maximum trei-patru zile lucrătoare.

    Ideall.ro este unul dintre principalele magazine online de electronice şi electrocasnice, ce activează pe piaţă din 2009. În 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro, iar pentru 2017 estimează 20 de milioane de euro, cu o creştere de 50% faţă de anul trecut.

     

  • Black Friday 2017 la Ideall.ro: reduceri reale de până la 70% la electronice şi electrocasnice

    Reducerile pregătite de Ideall.ro vor fi disponibile din noaptea de joi, 16 noiembrie, spre vineri, 17 noiembrie. Clienţii vor putea achiziţiona, de exemplu, maşini de spălat Hotpoint la preţul de 1.299 de lei, cu o reducere de 48%, combine frigorifice Beko la 1.499 de lei, preţ redus cu 38% sau cuptoare incorporabile Bosch la 1.499 de lei, reduse, de asemenea, cu 38%. Transportul va fi gratuit în toată ţara pentru mărcile de top.

    De asemenea, clienţii beneficiază de un portofoliu variat în ceea ce priveşte metodele de plată: pot plăti la livrare şi beneficia de serviciul de deschidere a coletului, pot plăti cu cardul bancar sau pot opta pentru plata în rate de la 12 la 24 de luni, fără dobândă.

    În 2016, cifra de vânzări din Black Friday a atins suma de 2,3 milioane de euro. Anul acesta, Ideall.ro estimează vânzări de 3,5-4 milioane de euro pentru aceasta perioadă. „Ne dorim o creştere de minimum 50%. Considerăm acest target realizabil, întrucât am adus numeroase îmbunătăţiri pe partea de logistică, am dublat numărul de salariaţi, am făcut investiţii în software, precum şi în optimizarea platformei de e-commerce”, a completat Cătălin Ciolpan.

    Ideall.ro deţine un depozit de 4.000 de metri pătraţi în Ilfov, cu o suprafaţă dublă faţă de anul trecut. În Bucureşti şi în Ilfov, livrările vor fi realizate cu personal propriu, iar pentru flota de maşini a fost investit un milion de euro. Comenzile vor ajunge la clienţii din Capitală şi din împrejurimi în maximum trei-patru zile lucrătoare.

    Ideall.ro este unul dintre principalele magazine online de electronice şi electrocasnice, ce activează pe piaţă din 2009. În 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro, iar pentru 2017 estimează 20 de milioane de euro, cu o creştere de 50% faţă de anul trecut.

     

  • Ce ASCUND angajaţii NEPLĂTIŢI ai producătorului de îmbrăcăminte Zara în hainele pe care le cumpără clienţii din magazine

    Acestea conţineau mesaje cel puţin ciudate: plângeri din partea unor muncitori turci care se plângeau că nu au fost plătiţi pentru marfa disponibilă în magazin.

    Pe bilete se putea citi următorul text: “Am produs acest obiect vestimentar pe care îl vei cumpăra, dar nu am fost plătit pentru munca mea.” Muncitorii au mai scris că au fost angajaţi de Bravo, un producător contractat de Zara pentru producerea hainelor, care s-a închis recent.

    Muncitorii în cauză ar trebui să primească salariul pe trei luni, precum şi salarii compensatorii.

    Sursa: Huffington Post

  • Oraşul unde toţi locuitorii trăiesc sub acelaşi acoperiş – GALERIE FOTO

    Whittier, Alaska este un oraş în Statele Unite care a primit curiosul nume de “oraşul cu o singură casă”.

    Aflat la circa 60 de mile de Anchorage, Whittier are o populaţie de 217, dar aceştia locuiesc toţi într-un singur imobil. Begich Towers este o fostă baracă din timpul războiului rece, construită în 1974; clădirea adăposteşte atât apartamente cât şi secţia de poliţie, o clinică, biserica, un magazin comercial şi o şcoală.

    Begich Towers funcţionează şi ca hotel, astfel încât oaspeţii (puţini, ce-i drept) să se poată bucura de micul oraş de lângă apă.