BusinessMagazin

Tag: locuinta

  • Gradul de asigurare a locuinţelor din România, peste cel din Bulgaria, dar sub cel al Ungariei. Cât la sută din locuinţele româneşti sunt asigurate

     “În Europa Centrală şi de Est există mari variaţii în ceea ce priveşte asigurările de locuinţe. (…) Astfel, în Ungaria trei sferturi din populaţie are asigurare de locuinţă, în timp ce numai 7% din bulgari au astfel de asigurări. În Romania, 43% dintre români au casele asigurate”, se spune în studiu.

    La nivelul portofoliului subsidiarelor Generali, prima medie anuală pentru poliţele de locuinţe variază de la 30 euro în Bulgaria la 167 euro în Slovenia.

    De asemenea, suma medie asigurată pentru o locuinţă din Bulgaria se situează la 23.500 euro, în timp ce în Slovenia ajunge la aproape 151.000 euro.

    În România, clienţii Generali au plătit, în medie, o primă de 69 euro pentru asigurarea locuinţei la o valoare medie de 48.500 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RA-APPS sparge gheaţa din ultimul an pe piaţa apartamentelor şi mai vinde un apartament. Pentru ce preţ a fost achiziţionată locuinţa

     Preţul pentru care acest imobil a fost achiziţionat este de 154.132 euro..

    Ultimul apartament vândut de regie datează din urmă cu exact un an, în martie 2012, când la preţul de pornire a fost cedată o locuinţă cu trei camere de 92 metri pătraţi pe strada Bitolia, sector 1, Bucureşti, la preţul de pornire de 99.500 euro. Tot atunci a mai fost vândută o mansardă cu două camere de 63 metri pătraţi pe strada Alex. Phillipide, sector 2, cu 52.000 euro, reprezentând tot preţul de pornire.

    Din acel moment şi până în prezent, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) nu a mai reuşit să vândă vreun apartament, ci active de altă natură, şi acelea foarte puţine.

    În luna martie a acestui an, la licitaţia deschisă cu strigare pregătită pentru vânzarea a peste 20 de imobile, RA-APPS a reuşit din nou să vândă un apartament, de această dată în centrul Capitalei, pe strada Aviator Teodor Iliescu din sectorul 1 al Bucureştiului, în imediată apropiere de Calea Dorobanţi şi Calea Floreasca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 60.000 de euro este valoarea maximă pe care aproape jumătate dintre bucureşteni sunt dispuşi să o plătească pentru o locuinţă

    Cu două excepţii notabile, ponderea locuinţelor ieftine scoase la vânzare rămâne totuşi semnificativ mai mică decât cea a căutărilor pe acelaşi segment. Un alt aspect relevat de studiul www.imobiliare.ro este că, în unele cazuri, cererea pentru locuinţele de tip Prima Casă a înregistrat un uşor recul în ultimul an, în vreme ce, pe alocuri, au fost consemnate creşteri de interes pentru unităţile locative mai scumpe. Analiza ia în calcul căutările de apartamente din luna februarie 2013, comparativ cu februarie 2012, precum şi oferta existentă la nivelul lunii martie 2013.

    Bucureşti: în Capitală, cele mai multe căutări – 48% din total – sunt îndreptate spre apartamente cu un preţ de până la 60.000 de euro. Pe locul al doilea se situează locuinţele ce costă între 60.000 şi 80.000 de euro, cu o pondere de 22%. Acestea sunt urmate de proprietăţile cu un preţ de peste 100.000 de euro, care atrag 19% din cumpărătorii de apartamente, în vreme ce unităţile locative cu preţuri de la 80.000 la 100.000 de euro generează doar 10% dintre căutări.

    De observat este faptul că, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent (februarie 2012), căutările pe segmentul de până la 60.000 de euro au crescut cu două puncte procentuale, în vreme ce ponderea clienţilor interesaţi de unităţi locative cu preţuri cuprinse între 60.000 şi 80.000 de euro, pe de o parte, şi 80.000 şi 100.000 de euro, pe de altă parte, s-a diminuat cu patru şi, respectiv, un punct procentual. O creştere de două puncte procentuale a fost consemnată însă pe segmentul proprietăţilor mai scumpe de 100.000 de euro.

    în ceea ce priveşte oferta, cele mai numeroase anunţuri sunt tot cele de pe segmentul Prima Casă, însă acestea au o pondere semnificativ mai scăzută comparativ cu cererea, respectiv 36%. Pe locul al doilea ca număr de proprietăţi se situează segmentul apartamentelor scumpe, de peste 100.000 de euro, cu o marjă de 26% din total. Pe de altă parte, locuinţele ce se încadrează în intervalul 60.000-80.000 de euro reprezintă un sfert (25%) din toate ofertele de apartamente la nivelul Capitalei, în vreme ce unităţile cu preţuri cuprinse între 80.000 şi 100.000 de euro deţin o pondere de 13%.

    Cluj-Napoca: în Capitala Transilvaniei, 76% dintre potenţialii cumpărători sunt interesaţi de apartamente cu un preţ maxim de 60.000 de euro. Căutările în intervalul 60.000-80.000 de euro reprezintă 12% din total, în vreme ce segmentele 80.000-100.000 de euro şi peste 100.000 de euro deţin câte o pondere de 7% şi, respectiv, 6%. Schimbările faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sunt notabile: cererea pe segmentul vizat de programul Prima Casă a crescut cu cinci puncte procentuale, în vreme ce căutările pe segmentul imediat următor (60.000-80.000 de euro) au scăzut cu şase puncte procentuale. Pentru intervalul 80.000-100.000 de euro cererea a rămas constantă, iar pentru locuinţele mai scumpe de 100.000 de euro a avut loc o majorare de un punct procentual.

    La capitolul ofertă, cele mai numeroase sunt în Cluj locuinţele cu preţuri de până la 60.000 de euro – acestea ajung la 66% din total. Pe locul al doilea se situează unităţile ce se încadrează între 60.000 şi 80.000 de euro, cu o cotă de 19%. Pe de altă parte, segmentele 80.000-100.000 de euro şi peste 100.000 de euro sunt cele mai slab reprezentate, cu o pondere de 9% şi, respectiv, 6% din toate anunţurile.

    Constanţa: în oraşul de la malul mării, 62% dintre doritorii de apartamente se orientează spre unităţi cu un preţ maxim de 60.000 de euro. Pe de altă parte, 20% dintre clienţi se află în căutarea unor proprietăţi cuprinse în intervalul 60.000-80.000 de euro, 11% vor apartamente cu preţuri între 80.000 şi 100.000 de euro, în timp ce peste 100.000 de euro sunt dispuşi să plătească doar 7% dintre potenţialii cumpărători. Interesant este că, în ultimul an, în Constanţa cererea pentru locuinţe de tip Prima Casă a scăzut cu două puncte procentuale. Majorări de câte un punct procentual au avut loc pe segmentele 60.000-80.000 de euro şi 80.000-100.000 de euro, în vreme ce, pentru apartamentele mai scumpe de 100.000 de euro cererea a stagnat.

    Ca ofertă, cele mai numeroase (64%) sunt apartamentele de până la 60.000 de euro, urmate de cele cuprinse între 60.000 şi 80.000 de euro (21% din total), apoi de unităţile cu preţuri de la 80.000 şi 100.000 de euro (9%) şi de cele mai scumpe de 100.000 de euro (6%). Constanţa este, astfel, singurul mare oraş al ţării în care ponderea ofertelor de apartamente ieftine o depăşeşte pe cea a căutărilor pe acelaşi segment.

    Braşov: Ca şi în celelalte mari centre regionale, şi în oraşul de la poalele Tâmpei cea mai mare parte a cererii (69%) se îndreaptă spre apartamente de până la 60.000 de euro. 18% dintre potenţialii cumpărători sunt interesaţi de proprietăţi cuprinse în intervalul 60.000-80.000 de euro, în timp ce segmentele 80.000-100.000 de euro şi peste 100.000 de euro atrag 5% şi, respectiv, 8% dintre căutări. Interesant este că, deşi Braşovul este oraşul cu cea mai mare pondere a cererii îndreptată spre locuinţe de tip Prima Casă, în ultimul an cererea pe acest segment s-a diminuat cu nouă puncte procentuale. în contrapunct, au crescut căutările pe toate celelalte intervale de preţ: 60.000-80.000 de euro (patru puncte procentuale), 80.000-100.000 de euro (un punct procentual) şi peste 100.000 de euro (patru puncte procentuale).

    La nivel de ofertă, se remarcă o discrepanţă semnificativă faţă de cerere. Astfel, doar 54% dintre apartamentele scoase la vânzare în Braşov au preţuri de până la 60.000 de euro, în vreme ce 22% se încadrează între 60.000 şi 80.000 de euro, iar segmentele 80.000-100.000 de euro şi peste 100.000 de euro deţin ponderi de 8% şi, respectiv, 16%.

    Timişoara: în oraşul de pe Bega, 68% dintre căutările pe apartamente vizează unităţi de maximum 60.000 de euro. Pe de altă parte, 22% dintre potenţialii cumpărători sunt interesaţi de proprietăţi cuprinse între 60.000 şi 80.000 de euro, în vreme ce spre segmentele 80.000-100.000 de euro şi peste 100.000 de euro se îndreaptă 4% şi, respectiv, 5% dintre căutări. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, cererea pe segmentul ţintit de programul Prima Casă a scăzut cu două puncte procentuale; o creştere proporţională (două puncte procentuale) a avut loc în cazul proprietăţilor cu preţuri cuprinse între 60.000 şi 80.000 de euro, în vreme ce pe celelalte segmente nu au fost consemnate modificări.
    în materie de ofertă, Timişoara este oraşul cel mai bine adaptat la cerinţele potenţialilor cumpărători în materie de preţ. Astfel, 67% dintre apartamentele scoase la vânzare în oraş se încadrează în pragul de 60.000 de euro, acest nivel fiind foarte apropiat de cel al cererii. O situaţie similară poate fi observată şi pe celelalte segmente. Astfel, 21% dintre oferte au preţuri cuprinse între 60.000 şi 80.000 de euro, 5% se încadrează între 80.000 şi 100.000 de euro, iar 7% sunt unităţi locative mai scumpe de 100.000 de euro.
    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 600.000  de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Internetul şi lumea fizică

    Nu cu multă vreme în urmă am colaborat la dezvoltarea unei aplicaţii ce se înscrie într-o categorie care se dezvoltă în ritm accelerat în ultima vreme. În esenţă, era vorba de monitorizarea unor “evenimente” din sfera domestică, detectabile prin nişte senzori. În prima etapă, partenerii noştri scandinavi au conectat senzorii la un panou plasat de regulă lângă uşa de acces într-o locuinţă (sau alte spaţii interioare) astfel încât proprietarul să poată examina la plecare dacă totul este în ordine: dacă nu a lăsat aragazul pornit, dacă nu a uitat vreo fereastră deschisă şi aşa mai departe.

    Dezvoltarea firească a produsului este uşor de intuit: să permită proprietarului să monitorizeze locuinţa prin internet, folosind un telefon mobil sau orice alt aparat cu acces la web. Desigur că în această fază e vorba şi de administrare, pentru că proprietarul poate permite şi altor persoane să monitorizeze locuinţa, fie pentru o perioadă stabilită (de pildă, pe durata vacanţei), fie permanent (de regulă unei rude sau unui prieten). Semnalele senzorilor trebuie colectate într-un punct central şi distribuite doar celor în drept, iar la apariţia unor evenimente critice trebuie să-l atenţioneze pe proprietar (de pildă, printr-un SMS).

    În viitorul apropiat, proprietarul va putea emite comenzi (să închidă o fereastră, să acţioneze termostatul etc.).Până aici, nimic spectaculos. Dar acum să mai punem în ecuaţie un program oarecum inteligent instalat pe telefon, care va avea în grijă rezolvarea celor mai multe situaţii tipice, eventual chiar cu posibilitatea să “înveţe” modul de operare al utilizatorului. Se schimbă doar un lucru: cea mai mare parte a comunicaţiei prin internet se desfăşoară între nişte aparate.

    Nişte “lucruri” din lumea fizică. Ne apropiem astfel de un teritoriu care se cheamă “Internetul Lucrurilor” (Internet of Things), definit încă din 1999 de britanicul Kevin Ashton, dar despre care majoritatea analiştilor sunt de acord că este deja abordabil pe scară largă, iar anul 2013 va marca intrarea sa în mainstream. Alte analize spun că în foarte scurt timp cea mai mare parte din traficul de informaţii prin internet nu va mai fi generat de oameni, ci de obiecte. Mai mult chiar, majoritar va fi schimbul de date în care oamenii nu sunt implicaţi.

    Indiscutabil, beneficiile pot fi imense, mai ales în combinaţie cu etichetarea cu RFID (Radio-Frequency Identification). În Australia, biologii plantează în fiecare an mai mult de un milion de senzori miniaturali pe diferite soiuri de cereale de pe întregul teritoriu, pentru a monitoriza atât condiţiile de mediu, cât şi rata de creştere a plantelor, în speranţa că vor găsi combinaţiile cele mai productive. Monitorizarea şi gestionarea traficului auto este o altă zonă de aplicabilitate, iar sistemele orientate pe mijloace de transport în comun au ajuns şi pe la noi. Mai exotice par experimentele de la Nike şi Fitbit, care vizează senzori plasaţi în echipamentul sportiv, astfel încât sportivii să-şi urmărească şi să-şi amelioreze performanţele. În sfârşit, înlocuirea codurilor de bare cu etichete RFID va permite frigiderului să ne facă lista de cumpărături, sau chiar să comande prin internet ceea ce crede că ne lipseşte.

    Pe de altă parte, Internetul Lucrurilor implică o serie de provocări la care lumea ştiinţifică şi tehnologică încearcă să răspundă. În primul rând este vorba de o creştere uriaşă a cantităţii de date pe care internetul va trebui să le transporte. Apoi este problema unui sistem de identităţi pentru toate aceste aparate şi toţi aceşti senzori. Securitatea şi confidenţialitatea provoacă deja îngrijorare.

    Dar, dacă e să-l credem pe Andrew Rose de la Forester Research, drumul e fără întoarcere şi merge spre reţele de aparate independente şi autonome.
    Vom putea stăpâni toată această complexitate, în care aparatele provoacă efecte în lumea reală, fizică? Poate merită să ne amintim că nava Enterprise nu era comandată de comandorul android Data, ci de un om, Jean-Luc Picard. Poate pentru că simţul moral nu va fi niciodată implementat în aparatele care formează Internetul Lucrurilor. Independente şi autonome.

  • Cu cât sunt mai mari chiriile din Bucureşti decât rata unui credit pentru o locuinţă

    “Stagnarea care a caracterizat piaţa închirierilor în 2012 îi pune pe chiriaşi în faţa unei noi realităţi imobiliare. Conform calculelor anunturiparticulari.ro, chiria lunară pentru o garsonieră din Drumul Taberei ajunge să fie cu 40% mai mare decât rata la un credit ipotecar pentru acelaşi tip de locuinţă”, se arată într-un comunicat al portalului.

    În Bucureşti, cei interesaţi de achiziţionarea unei garsoniere pot achita, în medie, o rată cu 26% mai mică decât chiria, în funcţie de zonă.

    Diferenţele dintre rata bancară şi chiria lunară pornesc de la 16% în favoarea ratei, în cartiere precum Colentina. Astfel, dacă accesarea unui credit ipotecar pe o perioadă de 30 de ani pentru achiziţionarea unei garsoniere presupune o rată lunară în jurul a 150-180 euro, chiria solicitată de proprietari pentru acelaşi tip de unitate porneşte de la aproximativ 205 euro în zone precum Militari sau Colentina, 212 euro la Bucur Obor şi trece de 230 euro în Dristor sau Piaţa Iancului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată interiorul Prispa, singura locuinţă din România care va produce mai multă energie decât va consuma. Galerie Foto

    Prispa, locuinţa care poate produce mai multă energie decât consumă, amplasată în localitatea băcăuană Mărgineni, este aproape de finalizare, fotografiile postate pe pagina de prezentare a acestui proiect aratând că în acest moment casa este aproape utilată şi mobilată. Locuinţa Prispa este un proiect la care au colaborat studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea Naţională de Arte şi care s-a clasat pe locul 9 din 18 în cadrul competiţiei Decatlonul Solar, unul dintre cele mai mari concursuri la nivel mondial între universităţi. Decatlonul Solar este o competiţie care cuprinde 10 probe în care sunt analizate eficienţa energetică, arhitectura, lucrările de inginerie şi construcţie sau confortul caselor alimentate cu energie solară şi la care anul trecut au participat18 echipe din 11 ţări, după ce proiectul Egiptului a fost descalificat din cauza faptului că locuinţa studenţilor din această ţară nu a fost ridicată la timp.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Zece locuri de vis unde poţi să-ţi cumperi casă cu mai puţin de 100.000 de euro (FOTO)

    În timp ce bogaţii lumii cheltuiesc milioane de euro pentru a ieşi în evidenţă, locuinţe de lux sunt disponibile şi la preţuri de zece ori mai mici. Pozele vorbesc de la sine.

  • Locuinţa nu-i destul de deşteaptă

    Zilele acestea se desfăşoară la Berlin Internationale Funkaustellung (IFA), cea mai mare expoziţie europeană de electronice de consum, oarecum echivalentă cu Consumer Electronics Show (CES) ce se desfăşoară la începutul fiecărui an în Las Vegas. Deşi CES are mai multă faimă, expoziţia de la Berlin se poate lăuda că este cea mai veche de acest gen (primele ediţii au avut loc cu circa 75 de ani în urmă) şi, în plus, spaţiul oferit de complexul expoziţional de la Berlin este mult mai generos, ocupând 27 de pavilioane mai mici sau mai mari. Se spune că există şi o diferenţă de orientare: în vreme ce CES trasează tendinţele industriei pentru anul următor, IFA pare orientată spre inovaţie cu bătaie ceva mai lungă.

    Ediţia de anul acesta pare să se concentreze în mai mare măsură pe aparatură domestică inteligentă şi, în general, spre cea ce se cheamă de multă vreme “case inteligente”. Aşa se face că pe lângă deja faimoasele televizoare inteligente, au apărut frigidere deştepte, cafetiere isteţe, fiare de călcat înţelepte şi o mulţime de alte aparate care-şi adaugă un “smart” în faţa numelui. Philips împreună cu Jamie Oliver au lansat Home Cooker, un soi de maşină de gătit care se pricepe la tot felul de lucruri şi care, chiar dacă nu se poate lăuda cu cine ştie ce inteligenţă, este reprezentativă pentru această tentativă de invazie a tehnologiei în casele noastre. Este evident că piaţa are un potenţial imens. Mai devreme sau mai târziu, toţi vom ajunge să ne schimbăm aspiratorul, uscătorul de păr sau combina stereo, iar industria se pregăteşte să ne ofere o nouă generaţie de aparate. La urma urmei, dacă până şi detergentul de rufe se pretinde inteligent (cel puţin aşa-l prezintă reclama), de ce să nu-l folosim într-o maşină de spălat pe măsură?

    Problema este însă alta. Majoritatea avantajelor pe care acest val de noi aparate se laudă că ni le vor aduce provin din integrarea lor într-un ansamblu, adică ceva care s-ar numi o locuinţă inteligentă. Iar necazurile survin când se pune problema integrării. Ideea nu e neapărat nouă şi este de multă vreme aplicată pentru clădiri industriale sau de birouri, uneori chiar şi în hoteluri. Rezultatele sunt uneori spectaculoase, mai ales în privinţa reducerii consumului de energie. Însă în aceste cazuri se lucrează de regulă cu un integrator, care se pricepe să combine aparatura şi, la nevoie, implementează diverse protocoale pentru a asigura comunicarea între un senzor de mişcare (de exemplu), o instalaţie de iluminat şi una de ventilaţie. Industria este însă dezamăgită de indiferenţa consumatorilor casnici, pentru că previziunile privind adoptarea pe scară largă a unor astfel de soluţii în locuinţe se refereau la deceniul trecut, mai cu seamă în conjuncţie cu ingredientul principal: reţelele WiFi accesibile ca preţ şi funcţionalitate. Mai mult, răspândirea telefoanelor inteligente şi a tabletelor a adus în locuinţe şi potenţialele “centre de control”. Şi totuşi, rareori integrarea trece dincolo de ceva conlucrare între un iPad şi un televizor de ultimă generaţie. Nu doar la noi, ci peste tot în lume.

    Analiştii consideră că reticenţa consumatorilor are mai multe motive, printre care şi recesiunea globală în conjuncţie cu preţurile încă foarte ridicate, dar şi bătălia comercială a producătorilor care încearcă să-şi impună propriile standarde, rezultatul net fiind că nu există standarde larg acceptate. Tehnologia necesară este deja disponibilă şi există un mare număr de proiecte-pilot care demonstrează posibilităţile şi avantajele în privinţa reducerii consumului şi a comodităţii. Sigur că e atractivă şansa de a dispune de un centru media care să integreze televiziune şi internet (cu posibilităţi de închiriere şi video-on-demand, cu sistem de plată integrat), plus diverse înregistrări de prin casă, totul accesibil din fotoliu prin intermediul unui smartphone. Bineînţeles că poate fi util să fim notificaţi când vine copilul de la şcoală în timp ce suntem la serviciu, să-l putem supraveghea cât e singur acasă sau să-i permitem accesul doar la anumite programe TV. Frigiderul ne poate trimite un SMS când nu mai e bere la rece. Se pot imagina multe.

    Însă eu cred că e altceva la mijloc: ne temem instinctiv de excesul de tehnologie. Poate că nu vrem să ne transformăm casa într-o maşină de locuit, în care trebuie să citim manualul înainte de a ne apropia de frigider. Însă nu vom scăpa, pentru că industria ne-a pus gând rău şi vrea să inventeze învechirea morală şi la aparatura casnică. Vechiul aspirator nu mai poate comunica cu noua maşină de spălat vase? Upgrade!

  • Când locuinţa e controlată din buzunar

    Într-o prezentare susţinută în una dintre sălile uriaşe ale British Museum, care ne trimite cu gândul la varianta americană de prezentare a unui produs revoluţionar, dialogul similar actorilor din teleshopping dintre Chris White, vicepreşedintele de vânzări al Cisco, şi Matt Wong, expertul în demonstraţii al companiei, are în spate un produs din care compania vrea să câştige nu doar bani, ci şi un plus de popularitate. Dincolo de faptul că noua tehnologie este concepută astfel încât să poată asigura viteze wireless de aproximativ trei ori mai mari decât standardul wireless actual, routerul Linksys Smart Wi-Fi e înţesat cu opţiuni care să ofere control cât mai mare asupra reţelei de acasă.

    “Când Chris vine în vizită la mine acasă, iar eu plec la birou, pot foarte bine să îl las să lucreze pe calculatorul meu, să-i trimit o parolă pentru reţeaua wireless şi să îi trasez restricţiile de vizitator.” În fapt, routerele conţin pentru început şase aplicaţii mobile, menite să soluţioneze nevoile curente ale utilizatorilor. Dezvoltată de Fresh Consulting, aplicaţia Block the Bad Stuff aduce o navigare web mai sigură, dat fiind că protejează toţi utilizatorii şi toate dispozitivele de accesarea conţinutului de pe pagini web vulnerabile din punct de vedere al securităţii, cu conţinut pentru adulţi şi alte pagini nepotrivite pentru mediul familial.

    “Nevoia de control a copiilor, pe care o manifestă cei mai mulţi dintre părinţii care nu pot să îi supravegheze 24 din 24, este acum întâmpinată de posibilitatea de a gestiona în timp real activitatea din reţeaua de acasă”, explica White. Aplicaţia HipPlay de la Axentra, dezvoltată pentru Linksys, permite utilizatorilor să se joace, să transmită, să partajeze fotografii, muzică, videoclipuri pe telefon, tabletă, calculator personal, Mac sau televizor, de oriunde. Nu e deci surprinzător ca familia să primească pozele din vacanţă pe televizorul de acasă, chiar dacă cel plecat în concediu nu s-a întors încă din sejur. Dezvoltatorul Gemini Solutions a conceput pentru Cisco aplicaţia Gemini IP Camera Viewer pentru iPhone, care permite consumatorilor să îşi monitorizeze locuinţa de acasă şi în mişcare pe smartphone-uri şi tablete prin Wi-Fi şi reţele celulare.

    Aplicaţia permite şi instalarea uşoară a echipamentelor de monitorizare a locuinţei, iar lângă iconiţa de Facebook de pe telefonul mobil, proprietarul poate vedea cine îi intră în curte sau cine se apropie de maşina personală parcată în faţa casei. “Îmi petrec foarte mult timp pe Amazon de unde comand lucruri, dar pentru că sunt plecat săptămâni în şir de acasă, găsesc mereu un bileţel în uşă lăsat de curier, ceea ce înseamnă că mai trebuie să aştept până primesc coletul sau mi-l lasă în faţa uşii, de unde l-ar putea lua oricine.

    ” Problema lui Wong nu mai e de actualitate, întrucât folosind aplicaţiile de pe telefonul său mobil, conectat la routerul de acasă şi la sistemul centralizat de închidere/deschidere a uşilor, îi va permite curierului să intre în curte unde să lase coletul în siguranţă. Aplicaţia Device Monitoring “urmăreşte” dispozitivele conectate şi informează în timp real cu privire la situaţia lor din momentul respectiv. Părintele poate primi notificări despre unde se află copiii, cât timp petrec online şi cu ce prieteni îşi împart orele de joacă. Packet Video a dezvoltat şi Twonky Video, un browser mobil pentru smartphone-uri şi tablete care permite căutarea serviciilor video online şi “transmiterea” acestora pe televizoarele Smart sau dispozitivele AirPlay.

    Dincolo de cele şase aplicaţii, universul Cisco Cloud, cel prin care se intermediază relaţia între proprietar şi router, e deschis şi unora noi. Comunitatea dezvoltatorilor Linksys este un program care permite dezvoltatorilor să creeze aplicaţii pentru noile routere. “Trăim momentul unei transformări majore a reţelelor personale care oferă consumatorilor experienţe la care ei nici măcar nu au visat vreodată. Datorită noii platforme software şi Comunităţii dezvoltatorilor Linksys, dezvoltatorii au libertate deplină”, a declarat Vikas Butaney, director gestionare produse pentru Cisco Home Networking, cu trimitere la oportunităţile pe care ei le pot exploata prin crearea unor soluţii care aduc un plus de valoare consumatorilor.

    Cisco a vândut până în prezent peste 70 milioane de routere Linksys în întreaga lume şi vrea să câştige şi mai mult din felia pieţei de tehnologie, mizând pe noua generaţie de locuinţe conectate. În zece ani telefonul mobil al fiecăruia, conectat la reţeaua de acasă, ar putea garanta că în camera de zi sunt 21 de grade, uşile sunt încuiate, iar copiii tocmai şi-au terminat temele şi se joacă pe calculator.

  • Chiriile apartamentelor de pe Litoral, mai mici cu până la 14%. Cât costă o locuinţă pentru o lună în staţiunile de la Marea Neagră

    “Garsonierele şi apartamentele de la malul Mării Negre sunt, şi anul acesta, o soluţie de cazare pentru cei care aleg litoralul românesc. Tot mai mulţi turişti preferă să închirieze astfel de locuinţe pe perioade mai lungi, având avantajul unor tarife mai mici decât în cazul hotelurilor sau aparthotelurilor. Chiriile sunt în uşoară scădere faţă de vara anului trecut”, se arată într-un comunicat al portalului Imopedia.ro.

    Studiul realizat de portalul imobiliar arată că valoarea chiriei medii de anul acesta a scăzut cu 5 până la 35 euro faţă de cea de anul trecut. Cele mai mari diferenţe de preţ au fost înregistrate pentru apartamentele cu trei camere din Constanţa, Mangalia, Neptun şi Eforie Sud.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro