Tag: livrare

  • Afacerea livrării paşaportului. Compania care va câştiga 120.000 de euro din cel mai vânat contract al anului

    Compania Sameday Courier estimează că va livra 60.000 de paşapoarte în uma parteneriatului încheiat cu Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP).

    În schimbul unei taxe de 8,68 lei, persoanele cărora li se eliberează paşaportul pot opta pentru livrarea lui la domiciliu. Tariful este unic atât pentru Bucureşti, cât şi pentru provincie. Durata de livrare a paşapoartelor este de 24 până la maximum 48 de ore de la preluarea lor din cadrul DGP. Prin această masură se elimină obligaţia persoanelor de a se prezenta la ghişeu pentru a ridica paşaportul. Rămâne însă necesară prezenţa la momentul depunerii documentelor pentru eliberarea documentului de călătorie.

    Parteneriatul cu DGP a început la data de 23 iulie 2014 şi a fost încheiat în urma unei licitaţii publice.

    Procesul de livrare constă în completarea unei cereri de către destinatar, în momentul în care sunt depuse actele pentru emiterea paşaportului. Destinatarul este notificat prin SMS atunci când paşaportul este ridicat de la DGP şi urmează să fie livrat, conform procedurii. 

  • Putin: SUA au şantajat Franţa cu penalizarea BNP, pentru a renunţa la livrarea vaselor Mistral Rusiei

     “Ştim despre presiunile exercitate de partenerii noştri americani asupra Franţei, să nu livreze nave Mistral Rusiei. Ştim şi că au sugerat că dacă francezii nu vor livra navele, vor scăpa în linişte de sancţiunile împotriva băncii, sau cel puţin acestea ar fi reduse”, a spus Putin unor diplomaţi ruşi, la Moscova, fără să menţioneze explicit numele BNP Paribas, potrivit Bloomberg.

    “Ce este asta dacă nu şantaj?”, a întrebat Putin.

    BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a admis că a încălcat sancţiuni impuse de SUA altor ţări şi a acceptat să plătească penalităţi record de 8,97 miliarde de dolari într-un caz care a ajuns la cele mai înalte niveluri ale diplomaţiei franceze şi americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii pot alege să primească paşapoartele la domiciliu

    Românii pot solicita transmiterea paşapoartelor simple electronice la domiciliu/reşedinţă, de luni, contra unei taxe suplimentare de 8,68 de lei. Direcţia Generală de Paşapoarte transmite paşapoartele simple electronice la domiciliul solicitantului, prin curierat rapid, relatează ştirileprotv.ro.

    Prin această masură se elimină obligaţia persoanelor de a se prezenta la ghişeu pentru a ridica paşaportul. Rămâne însă necesară prezenţa la momentul depunerii documentelor pentru eliberarea documentului de călătorie.

    Curierul va livra paşaportul sub semnătură de primire doar titularului, unuia dintre păriţi (în cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani) sau unei persoane împuternicite (prin procură specială autentificată).

    Destinatarul primeşte automat un sms în care este informat cu privire la ziua în care va fi efectuată livrarea, adresa la care va sosi curierul şi numărul de document de transport ce va însoţi plicul cu paşaportul.
     

  • BP şi China National Offshore Oil Corporation vor semna un contract în valoare de 20 de miliarde de dolari

    British Petroleum va livra gaz natural lichefiat către compania chineză printr-un contract cu o durată de 20 de ani. Valoarea acestei înţelegeri se va ridica la peste 20 de miliarde de dolari, relatează cei de la BBC.

    “Este o înţelegere pe douăzeci de ani privind livrarea de gaz natural lichefiat”, a declarat Bob Dudley, director al BP. “Este un preţ corect pentru ei şi un preţ corect pentru noi. Acest contract reprezintă un pas înainte din punctul de vedere al comerţului între Marea Britanie şi China.”

    Dudley a întărit ideea că gigantul britanic nu este afectat de violenţele din Irak, deoarece operaţiunile companiei se desfăşoară la distanţe mari de zonele de violenţă. El a subliniat faptul că BP a retras din Irak oamenii care nu erau esenţiali pentru producţie.

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Kievul a început negocieri ample cu Moscova pe tema gazelor şi pentru dezescaladarea crizei. Discuţiile privind preţul gazelor, în impas

     UPDATE 6:55 – Blocaj în negocierile dintre Kiev şi Moscova asupra preţului de livrare a gazelor ruseşti

    Rusia şi Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord asupra preţului de livrare a gazelor şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană, dar discuţiile vor continua marţi seara sau miercuri dimineaţa, la Bruxelles, a anunţat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.

    “Toate punctele au fost discutate”, “au fost propuse soluţii”, iar “discuţiile vor fi reluate marţi seara sau miercuri dimineaţa”, la Bruxelles, a declarat Oettinger, după şapte ore dificile de negocieri.

    Gazprom şi Naftogaz au început negocieri pentru stabilirea preţului de livrare a gazelor ruseşti şi unui plan de achitare a datoriilor la gaze ale Ucrainei faţă de Rusia. Ucraina are datorii la gaze faţă de Rusia în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013 şi aprilie şi mai 2014, potrivit Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece lucruri pe care nu le ştiai despre IKEA

    1. Produsele IKEA folosesc aproximativ 1% din producţia mondială de lemn;

    2. IKEA livrează anual aproximativ 800 de milioane de metri cubi de lemn, suficient cât să umple 9.000 de piscine olimpice;

    3. Magazinul construieşte propriul oraş în apropiere de Londra;

    4. Fondatorul IKEA, Ingvar Kamprad, zboară la clasa economică din solidaritate pentru angajaţii săi;

    5. IKEA ajunge la venituri anuale de 35,5 miliarde de dolari, mai mult decât PIB-ul Tanzaniei;

    6.Compania şi-a scăzut preţurile cu o medie de 2-3% în fiecare an în acest secol;

    7. Anul trecut, 775 milioane de clienţi au vizitat IKEA, mai mult decât dublul populaţiei SUA;

    8.Cel mai mare magazin IKEA din Stockholm acoperă 600.000 km mai mult decât zece terenuri de fotbal;

    9.IKEA vinde o bibliotecă “Billy” la fiecare zece secunde;

    10 În China poţi să dormi pe paturile din magazinele IKEA, iar angajaţii de acolo îţi schimbă chiar şi aşternuturile.

    IKEA este cel mai mare retailer de mobilă din România şi deţine un magazin în nordul Bucureştiului. Cifra de afaceri a companiei în 2012 a fost de circa 90 de milioane de euro. Compania are 425 de angajaţi. În 2013, profitul IKEA Group a crescut cu 3,1%, ajungând la 3,3 miliarde de euro. Condiţiile pieţei au început să se îmbunătăţească, astfel, cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate în China, Rusia şi SUA.

  • Hidroelectrica a vândut electricitate de 11 milioane de euro pe bursa de energie

     Energia, totalizând 270.970 MWh, urmează să fie livrată în vârful aferent perioadei iulie 2014 – decembrie 2016.

    Compania a încheiat 4 contracte cu Entrex Services, 3 contracte cu Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi cate un contract cu Tinmar, Transformer Energy Supply, C-Gaz & Energy Distribuţie, Enel Energie şi GEN-I Bucharest.

    Preţul pachetelor de vârf a depăşit valoarea de 200 de Lei/MWh, energia de vârf cu livrare în anul 2015 s-a vândut la un preţ de 205,43 Lei/MWh, iar preţul mediu obţinut pentru energia cu livrare în trimestrul 3 anul 2014 a fost de 202,89 Lei/MWh, precizează Hidroelectrica.

    Totodată, Enel va primi energie cu livrare în bandă pentru anul calendaristic 2016 la preţul de 180,5 Lei/MWh, peste media de 176,3 Lei/MWh aferentă tranzacţiilor de acest tip realizate pentru anul 2015, ceea ce, potrivit Hidroelectrica, arată o tendinţă de scumpire a electricităţii care va fi livrată în anii menţionaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia va livra Chinei gaze la un preţ apropiat de 350 dolari pentru 1.000 de metri cubi

     Gazprom şi compania chineză de stat CNPC nu au dezvăluit preţul de livrare la semnarea contractului, estimat la circa 400 de miliarde de dolari pentru întreaga perioadă de 30 de ani. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că preţul este un “secret comercial”.

    Analiştii au înaintat diferite variante de preţ, însă majoritatea au afirmat că proiectul de livrare de gaze în China va necesita investiţii majore din partea Rusiei, punând presiune pe finanţele Gazprom.

    Preţul a reprezentat una dintre principalele aspecte în negocierile dintre Rusia şi China, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia şi China au semnat un acord pentru livrarea gaze pe care îl negociază de peste zece ani

     Un memorandum de înţelegere între cele două companii de stat a fost semnat în prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin şi a liderului chinez Xi Jinping în cea de-a doua zi, şi ultima, a vizitei lui Putin la Shanghai, potrivit Russia Today.

    Preţul pe care China îl va plăti pentru gazul din Rusia rămâne un “secret comercial”, potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller.

    Acordul pe termen lung prevede ca Gazprom să înceapă să livreze din 2018 Chinei câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioadă de 30 de ani.

    Detaliile înţelegerii, inclusiv preţul şi participarea Chinei în unele proiecte din Rusia, au fost discutate mai mult de zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro