BusinessMagazin

Tag: informatii

  • ING sparge toate recordurile. Anunţul făcut astăzi de bancă

    Costurile de risc s-au majorat, ajungând la 27 milioane de lei, de la 19 milioane de lei raportate în primele trei luni ale lui 2016, în urma creşterii volumului de credite. Rata creditelor neperformante continuă să rămână sub media pieţei şi, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, a scăzut cu 0,9 puncte procentuale, până la nivelul de 3,7%. Profitul brut atinge 120 milioane de lei, cu 22 milioane de lei mai mult faţă de finalul lunii martie 2016, datorită creşterii veniturilor (+52 milioane de lei), dar şi a unui bun control al costurilor operaţionale şi de risc.

    Portofoliul de credite a ajuns 18,5 miliarde de lei la finalul lui martie 2017, o creştere de 28% pe parcursul ultimelor 12 luni. Principalii factori de creştere au fost creditele pentru persoane fizice şi companii mari. În cazul creditelor pentru persoane fizice, trendul pozitiv s-a resimţit şi în primele trei luni ale lui 2017, ducând ING la o cotă de piaţă în creditare de 8%, de la 6,3% în martie 2016. Creditele în RON au crescut cu 45% comparativ cu primul trimestru din 2016, apropiindu-se de nivelul de 13 miliarde RON. Portofoliul de credite este bine echilibrat între segmentele persoane fizice şi juridice. Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 33%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Fondurile atrase de la clienţi au ajuns la 23 miliarde RON, cu 20% mai mult faţă de martie 2016, astfel încât ING a atins o cotă de piaţă de 8% pentru depozite, de la 7,3% în martie 2016.

    „Începutul lui 2017 a continuat creşterea organică pe care ING a raportat-o şi în utimii ani, cu o cotă de piaţă care creşte constant atât în segmentul creditării, cât şi al depozitelor, cu un portofoliu bine echilibrat şi o atenţie sporită pe dezvoltarea serviciilor digitale şi pe inovaţie. Obiectivul nostru rămâne să construim banca digitală a viitorului. Astăzi, 30% dintre clienţii activi care folosesc servicii bancare digitale au ales ING, iar aceştia realizează 51% dintre tranzacţiile digitale bancare în România”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ultimele 12 luni, ING a atras mai mult de 125.000 noi clienţi activi, o creştere netă de 14% comparativ cu nivelul raportat în martie 2016. Numărul clienţilor care îşi încasează în prezent venituri recurente într-un cont ING a crescut cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând aproape 600.000 de persoane.

    Adaptându-se constant la aşteptările clienţilor şi la stilului lor de viaţă, oferta ING CardComplet aduce mai mult confort şi mai multe beneficii – comisioane zero la retrageri de numerar, de la orice ATM, din orice loc din lume, pentru cei care îşi încasează salariul la ING şi care fac cel puţin o plată pe lună, cu cardul sau prin Home’Bank. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei ING Home’Bank pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.

     

  • Companiile de asigurări, INVESTIGATE de Consiliul Concurenţiei: Suspectăm că făceau schimb de informaţii pentru a creşte PREŢURILE

    “Avem o investigaţie care se va termina în câteva luni. Suspectăm o coordonare între companiile de asigurări. Dacă se confirmă, vom aplica amenzi foarte mari. Faptul că într-un moment de instabilitate în piaţă unele companii puneau tarife foarte mari fiindcă probabil nu doreau să aibă acel tip de clienţi nu înseamnă că automat era vorba despre un cartel. Suspectăm că îşi schimbau informaţiile privind preţurile la care comercializau unele produse şi astfel îşi coordonau comportamentul. O companie îşi putea da seama că dacă va creşte preţul, ceilalţi vor creşte şi eu sau nu vor veni cu preţuri mici care să-i preia din clienţi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

  • Ce trebuie să conţină un anunţ imobiliar pentru a vinde locuinţa mai repede

    Indiferent de autorul anunţului, fie acesta proprietarul direct sau agentul care îl reprezintă, fiecare dintre părţi doreşte să tranzacţioneze cât mai rapid proprietatea ofertată. Pe de cealaltă parte, cumpărătorii sau viitorii chiriaşi îşi doresc să obţină cea mai bună ofertă, în cel mai scurt timp, şi să ia o decizie corectă bazată pe informaţiile din anunţul imobiliar.

    În primul rând, informaţiile transparente cresc rata de succes a unui anunţ, susţine echipa Wizmo. Cu cât acesta oferă cât mai multe detalii relevante şi oneste despre proprietatea în cauză, cu atât proprietarul va putea tranzacţiona mai repede imobilul, reducând numărul telefoanelor, al întrebărilor suplimentare sau chiar a vizitelor inutile. În acest sens, este recomandat ca anunţul să conţină o descriere cât mai elaborată a locuinţei, pornind de la detalii despre preţ, numărul camerelor, suprafaţa utilă, utilităţi, dar şi despre localizare şi a situaţia actelor necesare pentru încheierea unui contract.

    „Una dintre cele mai frecvente omisiuni pe care le sesizăm în anunţuri este legată de apropierea imobilului faţă de punctele principale de interes, practic menţionarea locaţiei corecte a imobilului. Din dorinţa de a atrage cât mai mulţi vizitatori, atât proprietari, cât şi agenţi imobiliari, tind să omită informaţii, astfel încât, de exemplu, 5 minute apropiere de staţia de metrou sunt, în realitate, 15 minute, fapt care atrage de la sine apeluri telefonice din partea unor clienţi care nu sunt interesaţi de zona respectivă si, de multe ori, frustrări pe partea potenţialilor clienţi.”, a menţionat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

    De asemenea, tot în ceea ce priveşte conţinutul descrierii, se recomandă renunţarea la anumite clişee de exprimare care pot crea confuzie în rândul publicului. De exemplu, în locul expresiei „apartament modern” se poate specifica anul ultimei renovări, iar în loc de „locaţie excelentă” s-ar putea oferi detalii despre reputaţia cartierului. La fel de importantă este însă şi dimensiunea anunţului, reprezentantul platformei imobiliare susţinând că o descriere concisă şi la obiect are mai mult succes decât o descriere lungă şi plin de clişee.

    Nu în ultimul rând, în cadrul anunţului imobiliar, ar trebui specificat şi dacă tranzacţia este gestionată de o agenţie imobiliară, dacă se percepe un comision la încheierea contractului şi care este valoarea acestuia.

    În ceea ce priveşte transparenţa unui anunţ imobiliar, aceasta se referă atât la conţinutul scris, cât şi la cel vizual. Cu cât fotografiile publicate nu ascund anumite defecte ale imobilului şi reflectă întocmai realitatea, cu atât anunţul respectiv va avea mai multe şanse de succes. În acest sens, un anunţ reuşit care poate atrage mai multe vizionări este cel care beneficiază de o galerie foto relevantă, compusă dintr-un număr suficient de poze care să permită utilizatorilor să-şi facă o idee de ansamblu asupra locuinţei.
     

  • Ce trebuie să conţină un anunţ imobiliar pentru a vinde locuinţa mai repede

    Indiferent de autorul anunţului, fie acesta proprietarul direct sau agentul care îl reprezintă, fiecare dintre părţi doreşte să tranzacţioneze cât mai rapid proprietatea ofertată. Pe de cealaltă parte, cumpărătorii sau viitorii chiriaşi îşi doresc să obţină cea mai bună ofertă, în cel mai scurt timp, şi să ia o decizie corectă bazată pe informaţiile din anunţul imobiliar.

    În primul rând, informaţiile transparente cresc rata de succes a unui anunţ, susţine echipa Wizmo. Cu cât acesta oferă cât mai multe detalii relevante şi oneste despre proprietatea în cauză, cu atât proprietarul va putea tranzacţiona mai repede imobilul, reducând numărul telefoanelor, al întrebărilor suplimentare sau chiar a vizitelor inutile. În acest sens, este recomandat ca anunţul să conţină o descriere cât mai elaborată a locuinţei, pornind de la detalii despre preţ, numărul camerelor, suprafaţa utilă, utilităţi, dar şi despre localizare şi a situaţia actelor necesare pentru încheierea unui contract.

    „Una dintre cele mai frecvente omisiuni pe care le sesizăm în anunţuri este legată de apropierea imobilului faţă de punctele principale de interes, practic menţionarea locaţiei corecte a imobilului. Din dorinţa de a atrage cât mai mulţi vizitatori, atât proprietari, cât şi agenţi imobiliari, tind să omită informaţii, astfel încât, de exemplu, 5 minute apropiere de staţia de metrou sunt, în realitate, 15 minute, fapt care atrage de la sine apeluri telefonice din partea unor clienţi care nu sunt interesaţi de zona respectivă si, de multe ori, frustrări pe partea potenţialilor clienţi.”, a menţionat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

    De asemenea, tot în ceea ce priveşte conţinutul descrierii, se recomandă renunţarea la anumite clişee de exprimare care pot crea confuzie în rândul publicului. De exemplu, în locul expresiei „apartament modern” se poate specifica anul ultimei renovări, iar în loc de „locaţie excelentă” s-ar putea oferi detalii despre reputaţia cartierului. La fel de importantă este însă şi dimensiunea anunţului, reprezentantul platformei imobiliare susţinând că o descriere concisă şi la obiect are mai mult succes decât o descriere lungă şi plin de clişee.

    Nu în ultimul rând, în cadrul anunţului imobiliar, ar trebui specificat şi dacă tranzacţia este gestionată de o agenţie imobiliară, dacă se percepe un comision la încheierea contractului şi care este valoarea acestuia.

    În ceea ce priveşte transparenţa unui anunţ imobiliar, aceasta se referă atât la conţinutul scris, cât şi la cel vizual. Cu cât fotografiile publicate nu ascund anumite defecte ale imobilului şi reflectă întocmai realitatea, cu atât anunţul respectiv va avea mai multe şanse de succes. În acest sens, un anunţ reuşit care poate atrage mai multe vizionări este cel care beneficiază de o galerie foto relevantă, compusă dintr-un număr suficient de poze care să permită utilizatorilor să-şi facă o idee de ansamblu asupra locuinţei.
     

  • Cele 12 informaţii pe care ar trebui să le ştergi URGENT de pe profilul tău de Facebook

    Chiar dacă cei de la Facebook afirmă că una dintre principalele priorităţi ale sale este protecţia datelor cu caracter personal ale utilizatorilor săi, există anumite informaţii pe care ar trebui să le laşi pe pagina ta doar după ce te gândeşti de două ori.
     
    Ţinându-se cont de numărul de utilizatori, dacă ar fi considerată echivalentul unei ţări de pe Terra, Facebook ar fi cea mai mare ţară din punctul de vedere al numărului de locuitori.
     

  • De ce nu trebuie să arunci niciodată biletul de avion. Vei fi şocat să afli asta

    De cele mai multe ori uităm biletele în avion sau le aruncăm, fără să ne gândim la consecinţe. Conform “Krebs on Security”, există o mulţime de informaţii personale care se găsesc pe boarding pass. Orice persoană poate fotografia codul de bare de pe biletul de îmbarcare şi îl poate introduce într-un cititor de coduri.

    Expertul criminalist Winston Krone spune că în acest fel se pot află informaţii despre adresa de e-mail, adresa de acasă şi numărul de telefon.

    “I-am luat numele, numărul de frequent flyer şi alte informaţii personale. Am reuşit să iau şi un număr numit “record key” de la zborul Lufthansa cu care mergea în aceea zi. Am intrat pe site-ul companiei aeriene şi folosind numele de familie şi codul “record key” am reuşit să intru în contul său. Acolo am văzut toate zborurile pe care le-a făcut şi toate zborurile pe care le avea rezervate deja”, a scris  el pe site-ul său.

    Pe viitor, cu aceste informaţii, hackerul putea să-i schimbe zborurile, să anuleze călătoriile,  şi chiar îl punea scoate din cont, resetând numărul PIN. 

    Orice haker poate avea acces la datele personale şi poate intra în conturile create. Cel mai bine este să nu arunci niciodată un boarding pass.

     

  • De ce nu trebuie să arunci niciodată biletul de avion. Vei fi şocat să afli asta

    De cele mai multe ori uităm biletele în avion sau le aruncăm, fără să ne gândim la consecinţe. Conform “Krebs on Security”, există o mulţime de informaţii personale care se găsesc pe boarding pass. Orice persoană poate fotografia codul de bare de pe biletul de îmbarcare şi îl poate introduce într-un cititor de coduri.

    Expertul criminalist Winston Krone spune că în acest fel se pot află informaţii despre adresa de e-mail, adresa de acasă şi numărul de telefon.

    “I-am luat numele, numărul de frequent flyer şi alte informaţii personale. Am reuşit să iau şi un număr numit “record key” de la zborul Lufthansa cu care mergea în aceea zi. Am intrat pe site-ul companiei aeriene şi folosind numele de familie şi codul “record key” am reuşit să intru în contul său. Acolo am văzut toate zborurile pe care le-a făcut şi toate zborurile pe care le avea rezervate deja”, a scris  el pe site-ul său.

    Pe viitor, cu aceste informaţii, hackerul putea să-i schimbe zborurile, să anuleze călătoriile,  şi chiar îl punea scoate din cont, resetând numărul PIN. 

    Orice haker poate avea acces la datele personale şi poate intra în conturile create. Cel mai bine este să nu arunci niciodată un boarding pass.

     

  • Veniturile din cereale, în creştere anul trecut

    Conform declaraţiilor financiare depuse la Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2015, numărul companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor (CAEN 0111) este de 8.056, din care 1.438 (18%) nu au desfăşurat nici o activitate, în timp ce 2.692 (33%) au avut venituri mai mici de 100.000 de euro. Observăm o tendinţa de concentrare a veniturilor în rândul companiilor medii şi mari. Astfel, numărul firmelor care au venituri mai mari de 1 milion de euro a crescut în mod constant, de la 215 în 2008, la 679 în 2015, ponderea cotei de piaţă consolidate în rândul acestora evoluând de la 60% (în 2008), la aproape 70% (în 2015).

    Fenomenul polarizării, caracteristic întregului mediu de afaceri din România, a determinat că numărul companiilor care activează în acest sector să crească cu 18% de la impactul crizei financiare (anul 2008) până în prezent, în timp ce veniturile s-au dublat, de la 8,5 miliarde de lei în 2008, la aproape 16,8 miliarde de lei în 2015. Având în vedere cifrele raportate de Eurostat privind producţia agricolă pentru 2016, precum şi evoluţia preţului cerealelor (efectul nominal), estimăm că nivelul veniturilor raportate de către acest sector pentru 2016 înregistrează o creştere consolidată de 5%, comparativ cu anul anterior.

    Pentru că domeniul agricol este un subiect intens dezbătut, în cea de-a două sesiune a Conferinţei de Risc de Ţară organizată de Coface România şi Ziarul Financiar, pe 24 Mai, dedicată mediului de business, unul dintre lectori va fi Robert Rekkers, CEO Agricover IFN.

    Sectorul este afectat de un grad modest de tehnologizare, ceea ce face că veniturile obţinute de aceste companii să fie puternic afectate de condiţiile meteorologice. Conform cifrelor raportate de Eurostat, producţia de cereale pentru anul 2016 a fost de 19.928 tone, în creştere cu 3,4% faţă de anul anterior. Analizând evoluţia producţiei de cereale pentru perioada 2008-2016, observăm o volatilitate foarte ridicată, fluctuaţiile anuale fiind mari.

    În general, se observă foarte rar trei ani consecutivi de creştere continuă, condiţiile meteorologice aducând corecţii importante (negative sau pozitive) la fiecare doi ani. Evoluţia producţiei este amplificată de o volatilitate opusă a preţului cerealelor, în general perioadele cu recolte foarte scăzute fiind însoţite de o creştere a preţurilor, din cauza deficitului de oferta. În contextul unor costuri fixe importante înregistrate de companiile care activează în acest sector (întreţinere cultură, arendă, leasing utilaje), volatilitatea ridicată a veniturilor este de natură să crească nivelul de fragilitate al acestora.

    Conform ultimelor declaraţii financiare depuse de către companiile care activează în acest sector, observăm:

    •             Situaţia de lichiditate a companiilor se deteriorează în mod constant. Capitalul de lucru (raportul între activele circulante şi nivelul datoriilor pe termen scurt) scade de la 1,22 (anul 2012) la doar 1,05 (anul 2015), crescând gradul de fragilitate al companiilor în cazul neîncasării creanţelor sau volatilităţii preţurilor stocurilor (ambele scenarii fiind foarte probabile în acest sector). În acest context, gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin nivelul trezoreriei scade de la 14% (anul 2012) la doar 9% (anul 2015);

    •             Una dintre principalele cauze care generează presiuni asupra lichidităţii este creşterea constanţa a perioadei de încasare a creanţelor (DSO – Days of Sales Outstanding), de la 112 zile (2008) la aproape 193 de zile (2015), mult peste media naţională înregistrată în acelaşi an (114 zile). Agricultură, în general, şi sectorul cultivării cerealelor, în special, înregistrează cel mai extins termen de colectare a creanţelor la nivel naţional. În acest context, companiile care activează în acest sector au solicitat extinderea termenelor de plata către furnizori, acesta crescând de la 215 zile (2012) la 335 zile (2015). Deoarece termenul de plata către furnizori a fost extins mult mai accelerat compartiv cu extinderea termenului mediu de încasare a creanţelor, durata ciclului de conversie a banilor a trecut din valori pozitive (21 de zile în 2012) la valori negative (-16 zile în 2015). Practic, companiile care activează în acest sector îşi plătesc furnizorii cu 16 zile mai târziu decât o pot face în realitate (durata medie consolidată de colectare a creanţelor şi rotaţie a stocurilor);

    •             Trendul indicatorilor de profitabilitate este descendend pentru perioada 2012-2015, cu o tendinţa de stabilizare în ultima parte. Nivelul profitului mediu consolidat la nivel sectorial pentru 2015 a fost de 5,7%, inferior mediei înregistrate în perioada 2011-2012 (aproximativ 8%), dar peste pragul minim de retabilitate atins în anul 2009;

    •             Majoritatea profiturilor obţinute sunt orientate către: (i) finanţarea investiţiilor în active (nivelul acestora fiind aproape dublu comparativ cu viteză medie de învechire a utilajelor); (îi) dezintermedierea financiară, respectiv rambursarea creditelor către bănci (gradul de îndatorare scăzând de la 74% în 2008, la 64% în 2015);

    Sectorul agriculturii, în general, este subfinanţat prin comparaţie cu valoarea adăugată generată în formarea PIB-ului. Ponderea agriculturii în formarea PIB a variat între 8%-10% în perioada 2007-2015, în timp ce soldul creditelor acordate de sectorul bancar în totalul creditelor a crescut de la 3%, în 2007, la doar 6,1% în 2016. Atribuim această tendinţa de subfinanţare următorilor factori:

    •             reticenţă sectorului bancar de a finanţa un sector expus unor riscuri impredictibile (ex: volatilitatea condiţiilor meteorologice) în lipsa unor garanţii acordate prin diverse scheme de susţinere a fermierilor;

    •             apetitul fermierilor de a apela la creditul comercial (extinderea termenelor de plata către furnizori) în dauna creditului bancar, pe fondul accesului mai facil şi a costurilor mai reduse.

    În contextul descris anterior, comportamentul de plata al companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor a înregistrat o deteriorare pe parcursul anului precedent. În 2016 s-au înregistrat 1.423 de procese comerciale împotriva companiilor din sector, în creştere cu 78% faţă de 2015. Cea mai mare creştere a fost în rândul proceselor de executare silită, respectiv 1.034 procese. În acelaşi timp, valoarea datoriilor fiscale restante din acesta industrie a crescut cu 32% pe parcursul anului anterior, de la 63 de milioane de lei (2015), la aproape 84 de milioane de lei, în 2016.

     „Observăm o serie de factori care generează presiuni asupra lichidităţii companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor: volatilitatea veniturilor (pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice şi fluctuatiei preţurilor), scăderea profitabilităţii, întârzierea plăţilor de către APIA, extinderea termenelor de încasare a creanţelor şi tendinţa dezintermedierii cuplate cu susţinerea investiţiilor pe termen lung. În acest context, comportamentul de plata al companiilor din acest sector a înregistrat o deteriorare semnificativă în 2016”, a declarat Iancu Gudă, services director, Coface România.

  • Bitdefender a identificat prima ameninţare cibernetică pentru spionaj creată cu instrumente disponibile la liber pe internet

    Ameninţarea denumită Netrepser foloseşte mecanisme avansate de phishing (tehnici de înşelăciuni informatice) şi are misiunea principală să colecteze informaţii pe care să le sustragă în mod sistematic, ceea ce demonstrează că atacul ar face parte dintr-o amplă campanie de spionaj. Specialiştii Bitdefender susţin că Netrepser nu a vizat mase, ci a afectat un număr limitat de terminale aparţinând unor adrese IP marcate ca ţinte sensibile, majoritatea victimelor fiind agenţii sau instituţii guvernamentale.

    Netrepser foloseşte diverse metode pentru a fura informaţii, de la interceptarea tastelor până la furtul de parole şi de cookie-uri (informaţii salvate local de un calculator la navigarea în Internet), şi este mascată într-un set de aplicaţii legitime dar controversate, furnizate de compania NirSoft. Aplicaţiile NirSoft sunt folosite de regulă pentru recuperarea parolelor şi pentru monitorizarea traficului din reţea, folosind o interfaţă în linie de comandă care poate rula chiar şi pe ascuns. De mult timp însă, companiile de securitate informatică au avertizat că instrumentele dezvoltate de NirSoft reprezintă potenţiale riscuri de securitate şi pot fi modificate cu uşurinţă pentru a dezvolta ameninţări informatice şi, deci, comite abuzuri, potrivit unui comunicat de presă.

    Chiar dacă Netrepser se foloseşte de tool-uri gratuite disponibile pe internet să ducă la bun sfârşit anumite sarcini, complexitatea atacurilor şi ţintele vizate arată că ameninţarea reprezintă mai mult decât o unealtă obişnuită.

    „Abordarea folosită de către dezvoltatorii Netreprser este extrem de neobişnuită pentru o campanie de spionaj. Atacatorii mizează pe cartea simplităţii ca să se infiltreze în mediul victimei, chiar cu riscul de a stârni suspiciuni. Netrepser este exemplul perfect de instrument de spionaj foarte avansat care vizează instituţii de calibru şi colectează informaţii într-o manieră inedită. Putem spune că este complet opusul unei ameninţări avansate persistente (APT), dat fiind că se combină cu instrumente gratuite de pe internet pentru a-şi face misiunea”, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică la Bitdefender.

    Deşi e-mailul reprezintă principalul vector prin care se infectează victimele, specialiştii Bitdefender nu exclud ca anumite versiuni ale atacurilor să folosească şi alte tehnici de infiltrare în infrastructurile victimelor.

  • Ce s-a întâmplat cu WhatsApp în noaptea de miercuri spre joi

    Utilizatorii WhatsApp au avut parte de o surpriză neplăcută în noaptea de 3 spre 4 mai: unii dintre ei nu au putut să trimită sau să recepţioneze anumite mesaje, iar alţii nu au putut nici măcar să deschidă conversaţiile din istoric.

    Potrivit presei internaţionale, problemele ar fi apărut mai ales în Europa de Vest, Coasta de Est a Statelor Unite şi în America de Sud; totuşi, potrivit informaţiilor Business Magazin, şi utilizatori din România s-au confruntat cu acestea. Spre deosebire de alte aplicaţii populare, WhatsApp nu îşi alertează utilizatorii când se întâmplă astfel de defecţiuni; există un cont de Twitter care ar trebui să folosească acestui scop, dar nu a mai fost folosit de reprezentanţii companiei din 2014, deşi acesta are mai mult de 2 milioane de followers. Potrivit presei internaţionale, cauza acestor probleme ar fi legată de serverele companiei.

    ”Suntem conştienţi de pana prin care trece aplicaţia şi lucrăm la remedierea acesteia”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt după acest incident.

    Problema a fost reparată după câteva ore. ”Mai devreme în cursul acestei zile, utilizatorii WhatsApp din mai multe părţi ale lumii nu au putut să acceseze aplicaţia timp de câteva ore. Am rezolvat acum problema şi ne cerem scuze pentru inconvenienţă.”

    WhatsApp are peste 1 miliard de utilizatori în toată lumea.