Tag: inchidere

  • Cine este Sanjeev Gupta, omul de afaceri indian care cumpără Sidex Galaţi

    Supranumit de către Financial Times „Salvatorul Oţelului”, Sanjeev Gupta a făcut o serie rapidă de achiziţii, de la topitorii de aluminiu în Scoţia la oţelării în Australia, ce  au condus la crearea imaginii sale de salvator al industriei oţelului în ţările respective. Mai mult decât atât, Gupta a spus în cadrul interviurilor din presa internaţională că a ajutat la dezvoltarea comunităţii în ansamblul ei în acele ţări.

    Pe numele său complet Sanjeev Kumar Gupta, omul de afaceri cu origini indiene este fondatorul şi preşedintele executiv al companiei Liberty House, care a avut în 2017 o cifră de afaceri de aproape 15 miliarde de dolari. Compania Liberty House a fost fondată în 1992 de către Sanjeev Gupta, potrivit site-ului Liberty House, şi are sedii în Londra, Singapore, Dubai şi Hong Kong. În 2017, compania a achiziţionat divizia companiei Tata Steel Europe de fabricare a oţelului din mai multe zone din Marea Britanie. Tot în 2017, Liberty House cumpăra Arrium, companie australiană din industria metalurgică.

    Gupta conduce şi alianţa mondială GFG (Gupta Family Group), care are afaceri în mai multe sectoare, printre care bancar, minier, energetic, metalurgic, dar şi în construcţii şi imobiliare. Alianţa are peste 14.000 de angajaţi în întreaga lume.Cel mai recent pariu al său şi al companiei Liberty House este achiziţia combinatului Sidex de la Galaţi.

    Cum resuscitezi o industrie?

    Unul dintre cele mai ambiţioase planuri ale lui Sanjeev Gupta la Galaţi este să producă pentru industria auto din România. Deşi în România sunt doi mari producători din industria auto, Dacia şi Ford, Sidex nu furnizează tablă de caroserie pentru niciuna din ele două fabrici. Înainte de 1989 Sidex era unicul furnizor de tablă pentru caroserie din industria auto românească, dar astăzi calitatea tablei pe care o produce Sidex a rămas la fel cu cea dinainte de comunism.

    „Sunt primele zile pentru noi în România, dar ce pot spune este că 100% vom explora toate oportunităţile din industria auto (fabricile Renault şi Ford – n.red.), pentru că este, de asemenea, o parte cheie a strategiei noastre. În Marea Britanie suntem un furnizor important pentru industria auto, atât de componente de aluminiu, cât şi de oţel. Vrem să facem şi în România acelaşi lucru ca şi în Marea Britanie. România are anumite avantaje cheie în ceea ce priveşte industria auto.

    Aceasta este legată foarte mult de costuri. Să fii prezent în Europa şi să ai o bază de cost bună este o oportunitate cheie”, descrie Gupta una dintre liniile de dezvoltare a combinatului. El observă că alte ţări din regiune au valorificat deja acest avantaj, însă România nu, „dar noi intenţionăm să examinăm acest lucru“.

    În primă fază, compania vrea să mărească producţia de oţel cu 50%, de la 2 milioane de tone de oţel anual la 3 milioane. Planul de investiţii este pe 3-5 ani şi bugetul este de 330 de milioane de euro.

    „Intenţionăm să participăm în România nu doar pe partea de oţel. Putem aduce aici chiar şi partea de aluminiu, energie sau chiar afacerile din domeniul bancar, pentru că avem şi bănci, sau partea de construcţii şi imobiliare. Vom explora oportunităţile de dezvoltare din România. Aş spune că fiecare problemă ar putea fi o oportunitate”, spune Sanjeev Gupta.

    Acesta oferă ca repere ţări precum Australia şi Marea Britanie, unde au avut probleme cu energia, acolo fiind unele dintre cele mai mari preţuri din lume.

    „Noi folosim cuptoare cu arc electric, care sunt mari consumatori de curent electric, şi cu preţurile de acolo nu puteam supravieţui. Am rezolvat problema creându-ne propriile parcuri eoliene şi acum divizia de energie este una dintre cele mai importante din grupul nostru. Acesta nu furnizează curent doar pentru noi, ci şi pentru piaţă“, explică omul de afaceri.

    El mai spune că, în viitor, îşi doreşte să readucă combinatul de la Sidex Galaţi la adevăratul său potenţial, de a produce chiar şi 6 milioane de tone de oţel anual. Pentru acest lucru, un punct vital este cocseria, care în 2009 a fost închisă de către Mittal, fostul proprietar.
    „Există o posibilitate de a reporni activitatea de producere a cocsului la Galaţi.

    Este o posibilitate foarte interesantă, pentru că în mod normal nicio unitate mare de producţie de oţel nu se poate baza pe cocs adus, ci pe un cocs, dacă se poate, produs local, pentru că sunt multe implicaţii comerciale, dar şi legate de eficienţa energetică de a aduce versus a-ţi produce cocsul.”

    Potrivit explicaţiilor indianului, o cocserie este o parte critică a unui lanţ de producţie în industria oţelului. Din păcate, cocseria de la Galaţi a fost închisă în timpul crizei financiare din 2008, dar dacă vor să readucă producţia la nivelul de 6 milioane de tone de oţel anual, au nevoie de o baterie de cocsificare la Galaţi.“

    Cocseria de la Galaţi ar urma să fie aprovizonată cu cărbune cocsificabil de la minele GFG din Australia.
    „Avantajul nostru este că avem propriile mine de cărbune cocsificabil din Australia şi în loc să vindem acest cărbune pe piaţă, aşa cum facem acum, ar avea mai mult sens să-l integrăm în producţia de oţel de la Galaţi. Există o viziune pentru 3 milioane de tone producţie anuală, dar şi mai mult de atât, lucru care va implica foarte multă muncă şi investiţii foarte mari. Este nevoie de sprijin, dar în acest proiect există şi o componentă de eficienţă energetică şi de protejare a mediului şi ar trebui să ne calificăm pentru sprijinul pe care guvernul ar putea să ni-l acorde“, explică Sanjeev Gupta. Băncile au fost reticente în ultimii ani în ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor din industria metalurgică, dar Gupta spune că nu este îngrijorat în ceea ce priveşte finanţarea afacerilor sale.

    „Este cât se poate de adevărat că industria metalurgică în ultima vreme nu a fost una dintre favoritele eforturilor investiţionale, dar sunt soluţii. Este, într-adevăr, o problemă, dar fiecare problemă vine cu o soluţie. Una este parteneriatul cu guvernul şi accesarea fondurilor europene, sprijinul european, pe regulile locale”, spune el. Alte soluţii includ participarea lor în sectorul de finanţare, cu servicii financiare foarte puternice care vor avea un rol cheie în finanţarea proiectelor.

    Exporturile, parte din strategie

    La închiderea cocseriei şi limitarea capacităţii de producţie a combinatului din trecut, 5% din exporturile ţării s-au evaporat; Gupta spune că şi-a propus să crească exporturile combinatului de la Galaţi.

    „Cu siguranţă vor fi schimbări în ceea ce priveşte exporturile. Dacă vom urca de la 2 la 3 milioane de tone de oţel anual şi chiar peste 3 milioane, ne vom concentra mai mult pe exporturi. Când vorbim de exporturi, vorbim de Europa. Ne vom concentra pe piaţa europeană, iar exporturile vor creşte în această zonă. Este o parte-cheie a planului nostru.”

    Alianţa mondială GFG are partea de laminare dezvoltată în Macedonia, Italia, Belgia, Luxemburg, unităţile recent cumpărate şi unităţile din Marea Britanie. Produsele de la Galaţi vor alimenta aceste laminoare: „Sigur că vom mai avea nevoie de investiţii pentru a mări calitatea produselor, însă intenţia este foarte clară – să integrăm aceste unităţi şi să facem un lanţ care ne va da competitivitate în Europa. Avem oportunitatea de a deveni un competitor important în Europa”.

    Gupta spune că România are multe probleme, însă el vede fiecare problemă ca pe o oportunitate, atât pentru dezvoltarea României, cât şi pentru dezvoltarea afacerilor.
    „Sunt, într-adevăr, probleme de infrastructură în România. Dunărea este una dintre probleme, pentru că navigaţia pe Dunăre poate fi limitată iarna din cauza îngheţului. Conexiunile feroviare şi porturile sunt o problemă, iar partea de autostrăzi este vizibilă. Acestea sunt provocările-cheie în a moderniza Galaţiul”, descrie Sanjeev Gupta câteva dintre provocările pe care le vede în atingerea obiectivelor sale de business în România.
    Combinatul de la Galaţi are nevoie de investiţii majore pentru a reveni la gloria de odinioară, însă infrastructura acestuia este o oportunitate pentru Sanjeev Gupta.

    „România are şi multe dezavantaje, dar şi avantaje. Primul avantaj este că acest combinat are o infrastructură grozavă. Sigur, unele părţi ar trebui modernizate. Avem şi un cost relativ bun şi vom folosi aceste avantaje pentru a moderniza combinatul şi pentru a ne apropia de standardele europene. Este un drum interesant şi suntem entuziaşti.”

    Din punctul lui de vedere, aceste provocări oferă companiei pe care o reprezintă posibilitatea să participe la dezvoltarea infrastructurii din România.„Am fost foarte încurajat de întâlnirea cu autorităţile române, în cadrul căreia am vorbit specific de un posibil parteneriat public-privat la care noi putem participa pentru dezvoltarea infrastructurii. Suntem aici nu numai să sprijinim Galaţiul şi să-l ridicăm, ci vom sprijini România şi prin divizia noastră de infrastructură.”

    Gupta spune că din ecuaţia dezvoltării combinatului face parte şi dezvoltarea comunităţii Galaţiului. „Am avut aceeaşi iniţiativă în Australia, unde este o situaţie foarte similară cu Galaţiul. Este un oraş de oţel, aşa cum şi Galaţiul este, şi cei mai mulţi din comunitate lucrează în combinat. Este un oraş izolat şi găsim la fel de multă pasiune pentru producţia de oţel ca în Galaţi.”

    Compania pe care o conduce participă în Australia la construcţia unei şcoli cu sprijin guvernamental, precum şi la modernizarea unei universităţi locale şi a şcolilor tehnice şi profesionale, de unde îşi ia viitorii angajaţi.

    „Combinatul nostru intră în parteneriate cu aceste instituţii pentru programe intensive de pregătire a elevilor şi studenţilor şi pentru a aduce competenţe noi în unităţile noastre. Suntem foarte hotărâţi să facem acelaşi lucru în Galaţi. Vom începe discuţiile cu comunitatea chiar înainte de a face această tranzacţie. Vrem să vedem cum putem face din Galaţi un oraş cu viitor, cu posibilitate de creştere, iar noi să avem posibilitatea să facem produse cu valoare adăugată mai mare şi într-un final ca oamenii să câştige mai mult. Acesta este planul general.”

    Omul de afaceri locuieşte în Australia în prezent, însă viziunea sa asupra industriei metalurgice se întinde pe toate continentele. 
    „Cererea de oţel în Europa creşte. După criza financiară din 2008, când a fost o scădere bruscă şi importantă a cererii de oţel, acum vedem o creştere maximă în Europa în privinţa producţiei. Europa nu este totuşi decuplată de restul lumii, iar o ţară precum China poate avea o influenţă majoră.

    Cea mai mare schimbare în industria metalurgică chineză este că devine din ce în ce mai conştientă de impactul asupra mediului şi există iniţiative de protecţie, precum Blue Sky, în cadrul căreia ei reduc anumite capacităţi de producţie a oţelului pentru a proteja mediul, dar China continuă să exporte oţel”, descrie el principalele tendinţe globale ale industriei metalurgice. Totodată, observă că se pune din ce în ce mai mult accentul pe zona de „oţel verde”, pentru că reciclarea fierului vechi este o activitate constantă şi benefică, atât pentru industrie, cât şi pentru mediu.

    El este de părere că lucrurile se pot schimba, iar companiile asemeni celei pe care o conduce el trebuie să fie competitive şi să supravieţuiască în orice condiţii. „Dacă eşti un producător care are costuri optimizate, vei putea supravieţui chiar şi când vor veni vremurile grele”, a subliniat Gupta.


    Povestea pe scurt a combinatului Sidex Galaţi, „mândria siderurgiei româneşti”

    Combinatul Siderurgic Sidex Galaţi a fost construit în anii ’60, acesta fiind unul dintre cele trei combinate europene din generaţia sa, la vremea respectivă fiind proiectat pentru o capacitate de producţie anuală de aproape 9 milioane de tone de oţel.
    Apogeul combinatului Sidex Galaţi a fost atins în 1988, când a produs aproape 9 milioane de tone de oţel, aflându-se în primii 10 producători de oţel din Europa. În 1996 a explodat furnalul 6, cel mai mare din Europa, astfel reducându-se capacitatea de producţie la 6 milioane de tone de oţel. Lovitura finală a venit prin închiderea cocseriei în 2009, când capacitatea a scăzut la 2 milioane de tone de oţel anual, iar redeschiderea cocseriei este imposibilă, încetarea activtăţii acesteia ducând inevitabil la demolare.
    În 2001, anul privatizării, combinatul de la Galaţi producea 4,5 milioane de tone de oţel anual cu cinci furnale şi obţinea o cifră de afaceri de 800 de milioane de dolari, potrivit lui Petrişor Peiu, preşedintele Sidex Galaţi în 1999-2000. Când grupul Mittal a cumpărat combinatul, acesta avea 27.000 de angajaţi. După un an de la cumpărare, combinatul, care avea capacităţi operative de 6 milioane de tone de oţel, a produs 4,5 milioane tone şi a avut un profit de peste 100 mil. euro. Cumpărarea s-a realizat contra sumei de 77 mil. dolari, însă specialiştii din industrie sunt de părere că de fapt Mittal nu a plătit nimic pentru cumpărare.
    Mittal a scos la vânzare combinatul în 2018, fiind nevoit să satisfacă rigorile legislaţiei concurenţei din Uniunea Europeană, în urma anunţării intenţiei de achiziţie a combinatului Ilva din Italia, cel mai mare din Europa şi din aceeaşi generaţie cu Sidex. Sidexul a rămas la producţie de oţel anuală înjumătăţită şi cu numai un singur furnal funcţional din cele cinci pe care le avea la privatizare.

  • Unul dintre cei mai mari producători auto închide şapte fabrici şi concediază peste 14.000 de persoane

    General Motors a anunţat că va concedia circa 14.000 de angajaţi, atât în segmentul de corporate cât şi în fabrici, şi va închide şapte facilităţi de producţie la nivel global până la finalul anului viitor, în contextul unei realinieri la mediul de business prin care gigantul vrea să se pregătească pentru era maşinilor electrice şi a celor autonome, potrivit Bloomberg.

    Patru fabrici din SUA şi una din Canada ar putea fi închise până la sfârştul lui 201 dacă producătorul şi sindicatele nu ajung la o înţelegere prin care să distribuie o mai mare parte a activităţii către acele facilităţi, a transmis GM.

    Alte două se vor închide în afara Americii de Nord. Acţiunile companiei au crescut pe moment, ieri după anunţ, încât închiderea acestor fabrici înseamnă abandonarea unor modele care nu se vând la nivelul aşteptărilor.

    Reducerile de personal, care au declanşat un dezastru politic atât în SUA cât şi în Canada, vin după ce GM a raportat rezultate trimestriale peste aşteptări.

    Mary Barra, CEO-ul GM susţine că încearcă să reducă costurile companiei şi să scape de produsele care nu se vând deoarece veniturile companiei sunt în scădere. Barra vrea de asemenea să treacă înspre maşini electrice şi, eventual, către cele autonome.

     

     

     

  • BREAKING NEWS: Reacţie sfidătoare a medicului care trebuia să-l opereze pe Busu, dar avea telefonul închis! Mesajul incredibil transmis

    Acum, Istrătoaie a povestit filmul serii de luni, susţine că nu e nicio problemă că a avut telefonul închis la ora 11 seara şi dezvăluie că Raed Arafat, şefa SMURD şi medicul de gardă Roxana Mustafa au fost singurii care l-au sunat: “Am văzut apelurile. Când am sunat erau deja cu pacientul în sală. Aveau o cheie, au aprobare, eu încurajez tot timpul pe cei tineri să lucreze să facă astfel de intervenţii, mă zbat să luăm bani să facem rost de stenturi, să punem stenturi, să salvăm vieţi. M-a sunat secretarul de stat Arafat, m-a sunat şefa de la SMURD şi medicul de gardă, Roxana Mustafa. Nimeni altcineva nu m-a mai sunat. Cu domnul Arafat am vorbit mai târziu, am vorbit şi azi de două ori cu dumnealui. Întâmplător nu dormeam, dar până la urmă, era 11 seara. Dacă dormeam care e problema? Lumea şi-a făcut treaba, lucrurile au mers de la sine, nu e nimeni indispensabil”, a spus Istrătoaie.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Florin Busuioc (Busu), între viaţă şi moarte. Dr. Paul Traşcă, medicul care l-a operat: Şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Am venit de acasă la ora 23.00

    “Da, este adevărat că şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Nu aveam neapărat nevoie de acordul lui. Era o chestiune formală. Florin Busuioc a suferit un infarct, era undeva la Filarmonica din Craiova, din câte am înţeles. Era la un spectacol. A suferit un infarct, urmat de un stop cardiac, a fost resuscitat destul de repede de colegii de la Urgenţe, i-a fost administrat un tratament trombolitic. A fost adus în departamentul de urgenţă al spitalului din Craiova. Aici a făcut încă trei stopuri cardiace, care s-au resuscitat, s-a pus problema transportului la Bucureşti, dar din păcate, condiţiile atmosferice nu au permis zborul cu elicopterul pentru că era ceaţă. Starea hemo-dinamică era una foarte gravă. Era un şoc cardiogen, tensiune 6, era intubat, ventilat mecanic”, a declarat doctorul Paul Traşcă, pentru MEDIAFAX.

    Doctorul care l-a operat pe Florin Busuioc spune că a fost chemat de acasă şi a fugit repede la spital, neexistând personal pentru permanenţa în cazul acestor intervenţii.

    “Noi am fost contactaţi de către managerul spitalului, de ministrul Sănătăţii. Am venit de acasă, pe la ora 23, că din păcate noi nu asigurăm program de infarct acut, că nu avem personalul necesar. S-au mai pus stenturi la noi, dar la pacienţi cronici sau şi la acuţi, la alt tip de infarct, care mai poate să aştepte. Eu sunt singurul care are competenţă, mă mai ajută un coleg rezident, este încă o colegă Emilia Goanţă, care mă mai ajută cu altfel de proceduri. Adică n-avem echipă mare să asigure”, a mai spus doctorul Paul Traşcă.

    Întrebat despre starea lui Florin Busuioc după operaţie, medicul a declarat că actorul este stabil din punct de vedere cardiologic, iar totul depinde acum de recuperarea neurologică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin „Busu” Busuioc, între viaţă şi moarte. Dr. Paul Traşcă, medicul care l-a operat: Şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Am venit de acasă la ora 23.00

    “Da, este adevărat că şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Nu aveam neapărat nevoie de acordul lui. Era o chestiune formală. Florin Busuioc a suferit un infarct, era undeva la Filarmonica din Craiova, din câte am înţeles. Era la un spectacol. A suferit un infarct, urmat de un stop cardiac, a fost resuscitat destul de repede de colegii de la Urgenţe, i-a fost administrat un tratament trombolitic. A fost adus în departamentul de urgenţă al spitalului din Craiova. Aici a făcut încă trei stopuri cardiace, care s-au resuscitat, s-a pus problema transportului la Bucureşti, dar din păcate, condiţiile atmosferice nu au permis zborul cu elicopterul pentru că era ceaţă. Starea hemo-dinamică era una foarte gravă. Era un şoc cardiogen, tensiune 6, era intubat, ventilat mecanic”, a declarat doctorul Paul Traşcă, pentru MEDIAFAX.

    Doctorul spune că a fost chemat de acasă şi a fugit repede la spital, neexistând personal pentru permanenţa în aczul acestor intervenţii.

    “Noi am fost contactaţi de către managerul spitalului, de ministrul Sănătăţii. Am venit de acasă, pe la ora 23, că din păcate noi nu asigurăm program de infarct acut, că nu avem personalul necesar. S-au mai pus stenturi la noi, dar la pacienţi cronici sau şi la acuţi, la alt tip de infarct, care mai poate să aştepte. Eu sunt singurul care are competenţă, mă mai ajută un coleg rezident, este încă o colegă Emilia Goanţă, care mă mai ajută cu altfel de proceduri. Adică n-avem echipă mare să asigure”, a mai spus doctorul Paul Traşcă.

    Întrebat despre starea lui Florin Busuioc după operaţie, medicul a declarat că actorul este stabil din punct de vedere cardiologic, iar totul depinde acum de recuperarea neurologică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Circulaţia rutieră pe Transfăgărăşan a fost închisă

    Potrivit unui comunicat transmis de CNAIR, de joi, circulaţia rutieră este închisă pe DN 7C – Transfăgărăşan de la Piscu Negru până la Cabana Bâlea Cascadă.

    ”Decizia închiderii acestui sector de drum a fost luată în conformitate cu Regulamentul de funcţionare a drumului naţional DN 7C (Transfăgărăşan) numărul: AND 524/2015, dar şi din cauza instabilităţii atmosferice la altitudine ce poate produce fenomene meteorologice extreme în orice moment”, arată sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cei mai mari retaileri este în pragul colapsului: închide 50 de magazine după o amendă de aproape 700 de milioane de dolari

    Retailerul Debenhams a primit o amendă masivă de la autorităţi, în valoare de 660 de milioane de dolari şi a anunţat că va închide 50 de magazine, în încercarea de a evita colapsul, potrivit Bloomberg.

    Magazinele Debenhams au fost lovite grav de schimbarea comportamentului de consum către comerţul electronic, schimbare ce a lăsat retailerii cu chirii mult prea costisitoare şi cu prea puţini clienţi.

    Supravieţuirea retailerului va depinde doar de o rebranduire prin care încearcă să devină mai atractiv pentru clienţi, potrivit publicaţiei americane.

    CEO-ul Sergio Bucher, care a venit de la Amazon în 2016, încearcă de doi ani să aducă retailerul în era digitală. Compania a transmis că vânzările online au crescut în ultimul trimestru către 12% din totalul veniturilor.

    Reţeaua, care are 166 de filiale, a anunţat anterior închiderea a 10 magazine. CEO-ul companiei Sergio Bucher spune că cele 40 de magazine care au intrat pe lista celor prevăute a fi închise au o contribuţie pozitivă la afacere, dar că nu vor rămâne profitabile în viitor.

    Bucher spune că a identificat un nucleu profitabil de 100 de magazine care pot aduce creşteri în urma investiţiilor care vor fi făcute, acestea urmând a fi responsabile pentru 80% din profiturile companiei.

     

     

  • Casele de pariuri vor fi interzise! Anunţul premierului: “Este o măsură dureroasă, dar necesară! S-au răspândit ca ciuma”

    “Este o măsură dureroasă, dar necesară. Casele de pariuri sportive s-au răspândit ca ciuma”, a spus Edi Rama. Oficialii de la Tirana sunt conştienţi de impactul negativ pe care această lege îl va avea asupra economiei, dar sunt de părere că s-a ajuns într-un punct critic. Într-o ţară cu aproape trei milioane de cetăţeni, există o casă de pariuri la fiecare 730 de locuitori. Aşadar, în Albania există la ora actuală circa 4000 de case de pariuri.

    Paradoxal, în România, o ţară cu aproape 20 de milioane de cetăţeni, există o casă de pariuri la fiecare 1475 de locuitori, conform Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), citat de Telekom Sport. Astfel că în România putem găsi la ora actuală peste 13.000 de case de pariuri. Cum echipa naţională, Liga 1, Liga 2 şi aproape toate echipele profesioniste sunt sponsorizate de agenţiile de pariuri, e clar că numărul sediilor va creşte pe zi ce trece.

    Episodul Skenderbeu

    Gruparea albaneză a fost suspendată timp de zece ani din cupele europene după ce UEFA a descoperit că albanezii au aranjat 53 de partide în ultimii opt ani. Pe lângă suspendarea de un deceniu, Skenderbeu a fost amendată cu un milion de euro. Nicio echipă nu a mai fost vreodată acuzată că a trântit un număr atât de mare de meciuri. “Nimeni în istoria fotbalului nu a mai aranajat meciurile într-un asemenea mod. Vorbim de meciuri din campionatul intern, meciuri amicale şi meciuri din cupele europene”, se arată în comunicatul emis de UEFA. Albanezii ar fi început să aranjeze meciuri din anul 2010.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • „Baie de sânge” pe bursele mondiale şi la Bucureşti: Indicele BET a pierdut 0,81% joi, în timp ce indicii bursieri londonezi FTSE 100 şi 250 au închis în scădere cu 0,18%

    La Bucureşti indicele BET a pierdut 0,81%, la 8.599,66 puncte.

    La Londra indicii FTSE 100 şi 250 au închis în scădere cu 0,18%, respectiv 0,12%. La Amsterdam indicele AEX a scăzut cu 0,38%, la Paris CAC 40 cu 0,29% iar Dax, la Frankfurt, în scădere cu 0,70%. IBEX 35, indicele burrsei din Madrid a scăzut cu 1,01%, iar indicele pan-european Euro Stoxx 50 este în minus cu 0,63%.
     
  • BREAKING Donald Trump AMENINŢĂ că va mobiliza armata SUA pentru închiderea frontierei cu Mexicul

    “Mă uit la asaltul coordonat de Partidul Democrat (ei vor frontiere deschise şi actualele legi slabe) împotriva ţării noastre, prin ţări precum Guatemala, Honduras şi El Salvador, ai căror lideri fac doar puţine eforturi pentru stoparea grupurilor mari de oameni, inclusiv mulţi infractori, care vin prin Mexic în SUA”, a transmis Donald Trump joi prin Twitter.

    “În afară de suspendarea tuturor formelor de asistenţă financiară spre aceste ţări, care nu par să aibă vreun control asupra populaţiilor, trebuie să cer Mexicului, în cei mai puternici termeni, să oprească acest aflux, iar, dacă nu va putea face acest lucru, voi cere armatei americane să închidă frontiera sudică!”, a avertizat Donald Trump.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro