BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Cât va dura criza gazelor din Europa? Traderii au un răspuns

    Preţurile la termen au devenit mai mult decât duble în ultima lună, iar traderii pariază că această criză fără precedent va dura până la începutul anului 2023. Gazele vor fi scumpe chiar şi la încălzirea vremii. Preţurile pentru vară au depăşit 100 de euro (113 dolari) pe megawatt-oră în această săptămână, cel mai mare nivel înregistrat vreodată.

    Europa se confruntă cu o criză energetică, în condiţiile în care Rusia a redus livrările iar întreruperile nucleare din Franţa pun la grea încercare reţelele electrice în cele mai reci luni ale anului. Şi nu se întrevede nicio uşurare. Germania a declarat că Nord Stream 2, controversata conductă rusă, nu va fi aprobată în prima jumătate a anului 2022, o măsură care va menţine probabil aprovizionarea limitată în perioada verii, când Europa are nevoie de gaz pentru a umple depozitele de stocare.

    Tensiunile geopolitice dintre Rusia şi Ucraina îi ţin, de asemenea, pe comercianţi pe muchie de cuţit, existând îngrijorări sporite cu privire la o posibilă invazie. La conferinţa sa de presă anuală de joi, preşedintele Vladimir Putin nu a menţionat direct ameninţarea unei acţiuni militare, dar a declarat că o extindere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord până la graniţele Rusiei este inacceptabilă.

    În timp ce o flotilă de tancuri de gaz natural lichefiat se îndreaptă în prezent spre Europa, regiunea va rămâne la mila pieţelor globale pentru a se asigura că va continua să primească încărcături pe tot parcursul anului viitor.

  • (P) Producţia de medicamente din România este pusă în pericol de creşterea astronomică a preţurilor la energie electrică şi gaze

    Comunicat de presă – Bucureşti, 23 decembrie 2021. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “Producţia de medicamente din România este pusă în pericol de creşterea astronomică a preţurilor la energie electrică şi gaze. Sute de medicamente sunt vândute sub preţul de producţie, iar Ministerul Energiei nu a luat nicio măsură în urma solicitărilor venite din partea noastră.”

    PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia că scumpirea exagerată a preţului la electricitate care s-a triplat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi creşterea de cel puţin 6 ori a preţului la gazele naturale pun o presiune uriaşă pe costurile de fabricaţie ale producătorilor de medicamente din ţară.

    Astfel, reculul preţurilor la energie şi gaze generează rentabilitate negativă pentru sute de medicamente fabricate în România, ale căror preţuri nu pot fi crescute pentru că ar afecta accesul la tratament a sute de mii de pacienţi, mulţi dintre aceştia cu posibilităţi financiare reduse.

    “Majorarea masivă a preţurilor la energie şi gaze ne-a determinat să trimitem o adresă în data de 3 decembrie 2021 către Ministerul Energiei prin care solicităm ca măsură temporară plafonarea preţului energiei electrice la 400 lei/MWh.  Însă, Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării noastre. Deşi la nivel declarativ autorităţile sunt preocupate de creşterea rolului fabricilor de medicamente din ţară, în special în actualul context pandemic, în realitate nu există niciun fel de măsuri care să acopere aceste declaraţii. De altfel, în primăvara acestui an, furnizorii de energie au avertizat asupra creşterii explozive a preţurilor la electricitate şi gaze, în timp ce autorităţile recomandau să ne îndreptăm către piaţa liberă pentru că preţurile se vor stabiliza, fapt care a fost contrazis de realitate.”, a declarat Dr. Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.

    PRIMER anticipează în următoarele luni preţuri la electricitate de peste 2000 lei/MWh.  În aceste condiţii, membrii PRIMER se văd nevoiţi să înceapă să scoată din fabricaţie medicamente care generează pierderi, cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare.

    „Dorim pe această cale să ne cerem scuze pacienţilor, medicilor şi farmaciştilor care vor fi afectaţi de problemele care vor apărea, însă lipsa de reacţie a Ministerului Energiei nu ne permite continuarea producţiei medicamentelor care înregistrează pierderi. Ne aflăm din păcate în aceeaşi situaţie de contradicţie între vorbele şi faptele autorităţilor, care spun că trebuie să întărim fabricile de medicamente din ţară, însă, în realitate nu se iau măsuri concrete la solicitările venite din partea PRIMER. Ca urmare, să nu ne mirăm că producţia indigenă este la cel mai mic nivel istoric, sub 10% şi că România se va adânci şi mai mult în dependenţa importurilor de medicamente.” a mai completat reprezentantul PRIMER.

    Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA – o companie SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

    Foto: pexels.com

  • Preţurile europene urcă la un nivel record după ce fluxul de gaze ruseşti prin Yamal s-a inversat

    Fluxurile de gaze spre vest prin conducta Yamal-Europa au scăzut începând de sâmbătă şi, după ce s-au oprit, marţi dimineaţă, şi-au inversat direcţia, au arătat datele operatorului german de reţea Gascade.

    Nivelurile fluxurilor şi direcţia acestora prin Yamal, care sunt gestionate în funcţie de solicitările clienţilor, au alternat între direcţia est – ceea ce înseamnă transportul de gaze din Germania către Polonia – şi direcţia vest timp de aproximativ o săptămână în cursul lunii noiembrie.

    Unii politicieni occidentali şi experţi din industrie au acuzat Rusia că limitează livrările de gaze către Europa pe fondul tensiunilor politice legate de Ucraina, precum şi a întârzierilor în certificarea conductei Nord Stream 2.

    Rusia neagă orice legătură.

    “Nu există absolut nicio legătură (cu Nord Stream 2), aceasta este o situaţie pur comercială”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă telefonică, întrebat despre posibilele legături între fluxurile Yamal şi Nord Stream 2.

    Traderii au declarat că inversarea fluxului de gaze se suprapun cu o serie de factori care afectează piaţa gazelor, cum ar fi cererea puternică din partea centralelor electrice, în condiţiile în care centrale nucleare franceze sunt închise, şi în condiţiile în care temperaturile mai scăzute cresc cererea de gaze pentru încălzire.

    Preţul de referinţă european a crescut cu aproape 10%, atingând un nivel record de 162,00 euro/MWh.

    Gazprom a rezervat capacităţi suplimentare la licitaţii pentru livrarea prin Ucraina şi către Germania pe ruta Yamal. Pentru marţi compania rusă nu a rezervat capacităţi pentru export prin Yamal.

    Purtătorul de cuvânt al RWE, care, împreună cu Uniper, se numără printre principalii cumpărători de gaz ai Gazprom în Germania, a declarat că îşi respectă obligaţiile. Uniper a refuzat să comenteze.

    Gascade a declarat marţi că transporta gaze în conformitate cu cererile primite. “În funcţie de situaţie, primim solicitări pentru transport într-o direcţie sau alta, acesta fiind motivul schimbării direcţiei de curgere”.

    Se aşteaptă ca fluxurile Yamal să rămână inversate la punctul de măsurare Mallnow de la graniţa germano-poloneză, la un volum orar de peste 1.250.000 de kilowaţi oră (kWh/h) pentru restul zilei de marţi, arată datele de la Gascade.

    Radoslaw Kazimierski, purtătorul de cuvânt al monopolului polonez de gaze PGNiG a declarat marţi că firma este aprovizionată de Gazprom în totalitate. “În ceea ce priveşte inversarea, se întâmplă într-adevăr, dar nu pot confirma dacă gazul care se întoarce din Germania merge la PGNiG”, a spus el, invocând confidenţialitatea comercială.

    Gazprom nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Luni, când fluxurile se îndreptau spre vest în volume reduse, a declarat că răspunde solicitărilor clienţilor şi îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale.

  • Preţurile europene urcă la un nivel record după ce fluxul de gaze ruseşti prin Yamal s-a inversat

    Fluxurile de gaze spre vest prin conducta Yamal-Europa au scăzut începând de sâmbătă şi, după ce s-au oprit, marţi dimineaţă, şi-au inversat direcţia, au arătat datele operatorului german de reţea Gascade.

    Nivelurile fluxurilor şi direcţia acestora prin Yamal, care sunt gestionate în funcţie de solicitările clienţilor, au alternat între direcţia est – ceea ce înseamnă transportul de gaze din Germania către Polonia – şi direcţia vest timp de aproximativ o săptămână în cursul lunii noiembrie.

    Unii politicieni occidentali şi experţi din industrie au acuzat Rusia că limitează livrările de gaze către Europa pe fondul tensiunilor politice legate de Ucraina, precum şi a întârzierilor în certificarea conductei Nord Stream 2.

    Rusia neagă orice legătură.

    “Nu există absolut nicio legătură (cu Nord Stream 2), aceasta este o situaţie pur comercială”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă telefonică, întrebat despre posibilele legături între fluxurile Yamal şi Nord Stream 2.

    Traderii au declarat că inversarea fluxului de gaze se suprapun cu o serie de factori care afectează piaţa gazelor, cum ar fi cererea puternică din partea centralelor electrice, în condiţiile în care centrale nucleare franceze sunt închise, şi în condiţiile în care temperaturile mai scăzute cresc cererea de gaze pentru încălzire.

    Preţul de referinţă european a crescut cu aproape 10%, atingând un nivel record de 162,00 euro/MWh.

    Gazprom a rezervat capacităţi suplimentare la licitaţii pentru livrarea prin Ucraina şi către Germania pe ruta Yamal. Pentru marţi compania rusă nu a rezervat capacităţi pentru export prin Yamal.

    Purtătorul de cuvânt al RWE, care, împreună cu Uniper, se numără printre principalii cumpărători de gaz ai Gazprom în Germania, a declarat că îşi respectă obligaţiile. Uniper a refuzat să comenteze.

    Gascade a declarat marţi că transporta gaze în conformitate cu cererile primite. “În funcţie de situaţie, primim solicitări pentru transport într-o direcţie sau alta, acesta fiind motivul schimbării direcţiei de curgere”.

    Se aşteaptă ca fluxurile Yamal să rămână inversate la punctul de măsurare Mallnow de la graniţa germano-poloneză, la un volum orar de peste 1.250.000 de kilowaţi oră (kWh/h) pentru restul zilei de marţi, arată datele de la Gascade.

    Radoslaw Kazimierski, purtătorul de cuvânt al monopolului polonez de gaze PGNiG a declarat marţi că firma este aprovizionată de Gazprom în totalitate. “În ceea ce priveşte inversarea, se întâmplă într-adevăr, dar nu pot confirma dacă gazul care se întoarce din Germania merge la PGNiG”, a spus el, invocând confidenţialitatea comercială.

    Gazprom nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Luni, când fluxurile se îndreptau spre vest în volume reduse, a declarat că răspunde solicitărilor clienţilor şi îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale.

  • Temperaturi record, calamităţi record, infectări record, creşteri economice record, exporturi record, profituri record, preţuri record, demisii record, depresie record, un număr record de oameni au auzit pronunţându-se a 15-a cifră din alfabetul grecesc

    De ceva timp, a discuta despre vreme nu mai este ceva banal, plictisitor. Anul acesta a plouat pe cel mai înalt vârf din Groenlanda. În SUA, o serie de state au raportat cele mai ridicate temperaturi pentru luna decembrie din mulţi, mulţi ani. Şi în unele regiuni din Canada au fost doborâte recordurile de temperatură ridicată. Aceasta în timp ce pe munţii din Hawaii a fost viscol. Iar în St. Petersburg temperatura a coborât la -21 de grade Celsius, cea mai joasă cotă din 1893 încoace. Extremele devin din ce în ce mai extreme, iar efectele s-au văzut anul acesta, din păcate, prea clar. Câteva oraşe din Germania au fost lovite fulgerător de inundaţii puternice, devastatoare, trezind în publicul german interesul pentru lupta cu încălzirea climatică. Acest lucru s-a văzut în alegeri. Epoca prudentei Merkel a apus, iar ecologiştii şi-au făcut loc la guvernarea celui mai puternic şi influent stat european. Ceilalţi doi colegi din coaliţia de guvernare (un guvern tripartit este, de asemenea, ceva neobişnuit pentru Germania) va trebui să-i asculte. La fel şi Europa. Vremea extremă a provocat, de asemenea, incendii record în Grecia, Italia şi Turcia, scoţând la lumină breşele din sistemele de apărare contra calamităţilor roase de nepăsare şi corupţie. Dar aceste lucruri amintesc cât de aproape pot ajunge războaiele pentru apă, ceva ce pentru Europa pare desprins din cărţile SF sau din  poveştile exploratorilor din Africa. De mult timp se spune că singurul mod în care Rusia poate readuce apa în Crimeea, o peninsulă pe care şi-a anexat-o de la Ucraina, este să invadeze Ucraina. Iar ultimele zile au fost sub semnul războiului. SUA au avertizat că Rusia pregăteşte tocmai invadarea Ucrainei. Ar trebui să mai mire că în 2020 vânzările de arme şi servicii militare au atins un nivel record la nivel mondial, de 531 de miliarde de dolari? Cifrele sunt din 2020, dar sunt cele mai recente pe care le oferă Stockholm International Peace Research Institute şi sunt publicate luna aceasta. 2021 a văzut vânzări record la multe lucruri, de ce n-ar fi din nou şi la arme? Dar poate că penuriile care definesc 2021 au afectat şi acest sector, aşa cum au lovit industria auto. 2021 a fost un an al penuriilor cum n-au mai fost niciodată după marele război.

    Ceea ce în decembrie 2019 puţină lume băga de seamă că există, „pneumonia ciudată” din Wuhan, s-a transformat într-o criză care a adus economiile, guvernele şi instituţiile lumii în situaţii cu care nu s-au mai confruntat niciodată. Crize au apărut una după alta, înşirate pe linia timpului ca un lanţ al slăbiciunilor şi se agravează una pe alta. Aşa s-a ajuns ca omicron, denumirea unei litere din alfabetul grecesc cu care a fost botezată o variantă nouă, cu potenţial periculos, a coronaviruslui care produce Covid-19, să le dea fiori şi celor mai tenace şefi de bănci centrale sau executivi de companii. După depresiunea economică din 2020 a urmat o explozie a consumului în 2021, odată cu redeschiderea economiilor, şcolilor, a circulaţiei şi a graniţelor şi cu niveluri record ale creşterilor economice. Cum producţia a rămas parţial paralizată de pandemie, iar boala a continuat să atace în diferite părţi ale lumii, oferta nu mai poate face faţă cererii şi au apărut lipsuri de orice, de la materii prime la cipuri pentru electrocasnice şi autovehicule. Este şi penurie de containere pentru transportul mărfurilor pe mare, ceea ce însemnă costuri cu transportul record. În unele ţări, penuriile au luat dimensiuni de criză. În Marea Britanie, spre exemplu, lipsa şoferilor de tir şi de cisterne a dus la o penurie de carburanţi la benzinării. Astfel, 2021 a adus cozi record la pompe. Ca să remedieze problema, guvernul britanic a făcut, iarăşi, ceva nemaivăzut, a folosit armata. Penuriile în general înseamnă un deficit de ofertă, iar aceasta înseamnă preţuri mari mari. Preţurile în creştere înseamnă inflaţie, iar inflaţia a atins în multe state, dezvoltate şi emergente deopotrivă, niveluri record. În Occident inflaţia este bună când se învârte în jurul cotei de 2%.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor FRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor fRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    În Germania, indicatorul este de două ori mai mare. S-au scumpit toate şi energia cel mai mult, iar Rusia s-ar putea să aibă o vină, sau măcar o contribuţie la acest lucru. Este învinovăţită că nu pompează suficiente gaze în Europa pentru a le permite clienţilor europeni să-şi facă suficiente rezerve pentru această iarnă. Rusia îşi respectă contractele, dar nu face nimic în plus. Unii spun că astfel vrea să forţeze mâna europenilor pentru a-i face şi mai dependenţi de gazele ei. Alţii spun că Rusia n-ar putea pompa mai mult nici dacă ar vrea. A neglijat investiţiile în producţie, iar incendiile din nordul ţării, datorate temperaturilor şi secetei record, s-ar putea să fi afectat sever infrastructura de acolo. Rezultatul este că rezervele din depozitele de gaze europene au stat mult timp la niveluri minime record, iar preţurile gazelor, şi al energiei, sunt la maxime istorice. Energia scumpă şi vremea extremă ar putea însemna că la primăvară preţurile alimentelor pot atinge şi ele niveluri record. Omicron, deşi nou apărută, este responsabilă de un număr record de infectări în ţări precum Germania şi Franţa, care, pentru că sunt mai bogate, ar trebui să fie mai bine pregătite. Sunt analişti care spun că numai o revenire a pandemiei mai poate salva lumea de inflaţie. Dar cine mai poate şti ce aduce 2022? Cine ştie cum se va manifesta varianta omega a coronavirusului? Lumea are deja oarecare experienţă şi se adaptează. Munca de acasă a devenit muncă de la distanţă şi pentru unii munca a devenit doar o pauză în vacanţă. În multe cazuri, statul acasă a schimbat atât de mult viaţa oamenilor, în bine, încât aceştia nu mai vor să se întoarcă la angajator. În SUA, unde salariaţii au în general condiţii mai severe de muncă (concedii neplătite, program inflexibil) decât în Europa, a apărut „marea demisie în masă”. Dar tot în multe cazuri schimbările sunt un coşmar. Sunt experţi care avertizează că izolarea se transformă într-o mare de depresie. Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franţuzeşti, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze ruseşti, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China. Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

    Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

  • Scumpiri în lanţ: După ce preţul gazului a explodat, urmează ca energia electrică să se scumpească VIDEO

    Există semnale din piaţa energiei care indică că preţul gazului s-ar putea stabiliza. Cu toate acestea, există o nouă problemă cu care consumatorii s-ar putea confrunta în 2022, aceasta fiind majorarea preţului la energie electrică.

    „În primul rând piaţa noastră este cuplată cu pieţele vecine, iar pieţele vecine depind mult de preţul gazului.Se spune că preţul gazului se va calma, dar preţul energiei electrice nu neapărat şi aici într-adevăr nu trebuie uitat că preţul energiei electrice în ţările în care producătorul marginal este un poluant conţine costuri tone de CO2” a declarant Valeriu Binig, preşedintele Comitetului pt Energie, AmCham, la ZF Live.

     

  • Cum se foloseşte Rusia de contractele de furnizare de gaze pentru influenţă politică

    Pentru preşedintele sârb Aleksandar Vucic, călătoria în Soci, Rusia, a meritat. Acolo, a fost întâm­pinat de preşedintele rus Vladimir Putin la sfârşitul lunii noiem­brie pentru negocieri în do­meniul gazelor.

    Putin este conştient că vor fi alegeri în Serbia în aprilie şi apreciază ce a făcut Vucic pentru relaţiile ruso-sârbeşti. În acelaşi timp, şeful Kremlinului a dat asigurări că vor găsi „o soluţie legată de preţul gazelor care să fie acceptabilă pentru prietenii noştri sârbi“.

    Iar Putin nu a minţit. Preţul negociat ulterior de 270 de dolari pe 1.000 de metri cubi, valabil pentru cel puţin şase luni, au provocat bucurie intensă în Belgrad. Nici nu e de mirare, având în vedere că Gazprom se oferise să prelungească contractul pentru sârbi la un preţ de 790 dolari în octombrie.

    Acordul nu numai că va ajuta Serbia să treacă cu bine de iarnă, dar va reprezenta şi un cadou de alegeri pentru Vucic.

    Alegeri urmează să fie şi în Ungaria anul viitor, iar gigantul rus de stat Gazprom a încheiat un contract de furnizare de gaze avantajos şi cu această ţară în toamnă.

    Ungaria a încheiat un contract de furnizare de gaze pe 15 ani cu Gazprom pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung a ţării, anunţa la acea vreme Peter Szijjarto, ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului.

    Ungaria s-a angajat să cumpere 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual de la gigantul rus pe o perioadă de cel puţin 10 ani, ţara având oportunitatea de a modifica volumul achiziţionat după 10 ani. Szijjarto a arătat că preţul gazelor, nu va putea fi majorat în timp faţă de cel din contract.

    Preţul din contract este semnificativ mai scăzut decât cel plătit anterior, a arătat oficialul maghiar, consumatorii maghiari continând astfel să plătească unul din cele mai scăzute preţuri din UE.

    Oficialul ungar a subliniat de asemenea că alimentarea cu gaze este o problemă de securitate naţională, suveranitate, cât şi una economică, mai degrabă decât una politică. „Locuinţele familiilor sunt încălzite cu gaze, nu cu declaraţii politice; la fel şi industria“.

    Însă pentru premierul Viktor Orban energia ieftină este de o importanţă crucială, mai ales în perspectiva alegerilor, potrivit Politico. Iar în această privinţă, rolul Rusiei este crucial.

    „Logica este că Rusia furnizează energie ieftină, iar Orban provoacă probleme pentru UE şi NATO,“ arată Tamas Pletser, analist în cadrul Erse Bank, explicând de ce Rusia ar fi interesată de o relaţie cu o ţară adesea în conflict cu majoritatea restului statelor membre UE.

    Gazele către Ungaria sunt de-acum livrate prin rute de tranzit din Austria şi Serbia prin intermediul noului gazoduct TurkStream, construit cu permisiunea turcilor.

    Operarea noilor gazoducte devine din ce în ce mai politicizată, iar multe ţări au de suferit.

    Rusia îşi urmăreşte cu măiestrie interesele şi în relaţia din energie cu Turcia, privind cu satisfacţie cum această ţară se depărtează de aliaţii din NATO, generând temeri privind alimentarea cu gaze a Greciei, ţărilor balcanice şi Italiei.

    Contractele Turciei cu Gazprom sunt pe cale să expire, iar negocierile pentru un nou contract continuă. Rusia este cel mai mare furnizor al Turciei în pofida unei relaţii câteodată tensionate între cele două puteri regionale rivale.

    Relaţiile Rusiei cu Turcia sunt mai puţin reci decât cele cu UE, ceea ce ar putea ajuta Ankara să acceseze gazele cerute, arată Christof Ruhl, de la Global Energy Policy şi fost economist şef la BP, potrivit The Wall Street Journal. Kremlinul a protestat însă în ultimele luni împotriva utilizării de drone turceşti de către forţele ucrainene care se luptă cu separatiştii susţinuţi de Rusia.

  • Preţurile gazelor europene cresc în urma îngrijorărilor germane cu privire la conducta Nord Stream 2: „Dependenţa UE de gazele ruseşti va creşte dacă Nord Stream 2 va fi aprobată”

    Contractele futures pe gaze europene au crescut luni cu 11%, după ce, potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, conducta Nord Stream 2 nu poate fi permisă în forma sa actuală, deoarece nu respectă legislaţia UE, scrie Financial Times.

    Baerbock a declarat la ZDF TV că cele trei partide care alcătuiesc noul guvern german – social-democraţii, verzii şi liber-democraţii – au convenit că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia energetică a UE.

    „Aşa cum stau lucrurile în acest moment, această conductă nu poate fi aprobată pentru că nu îndeplineşte cerinţele legislaţiei europene în domeniul energiei”, a declarat ministrul german de externe.

    Situaţia de la graniţa cu Ucraina, unde Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldaţi, a fost „de asemenea un factor”, a spus Baerbock. „Ultimul guvern a discutat cu americanii că, dacă există creşteri de tensiune ulterioare, aceasta conductă nu poate fi aprobată”.

    Conducta a fost în fruntea listei atunci când oficialii americani au luat în considerare potenţialele sancţiuni pe care ţările occidentale le-ar putea aplica împotriva Rusiei.

    Comentariile lui Baerbock sugerează că poziţia Germaniei cu privire la Nord Stream 2 s-ar putea întări acum că Verzii, care s-au opus de multă vreme proiectului, sunt la conducerea ministerului de externe. Cu toate acestea, social-democraţii, partidul cancelarului Olaf Scholz, au susţinut în mod tradiţional conducta.

    Nord Stream 2, care este complet instalată, dar nu i s-a permis încă să înceapă operaţiunile, va dubla capacitatea rutelor submarine din Rusia către Europa. Criticii americani şi europeni ai proiectului spun că va creşte dependenţa UE de exporturile ruseşti de energie şi va permite Kremlinlului să facă presiuni asupra Ucrainei, căreia i se vor refuza taxe profitabile de tranzit de gaze dacă conducta va deveni operaţională.

    Contractele futures pe gaze naturale europene au crescut la cele mai ridicate niveluri de la începutul lunii octombrie. Valoarea de referinţă europeană pentru livrarea de gaze în ianuarie a crescut luni cu până la 11%, până la un maxim de 117,25 euro pe megawat-oră, în creştere de la 105,35 euro înregistrat vineri şi puţin sub nivelul record de 117,50 EUR/MWh în octombrie.

    Perioadele de vreme rece şi fluxurile stabile, dar slabe din Rusia către Europa de Vest au dus la o reducere accelerată a stocurilor de gaze. În toată Europa, instalaţiile de stocare a gazelor sunt acum pline cu doar 62,8%, cu peste 10% sub normele sezoniere. Dacă reducerile continuă la ritmurile actuale, nivelurile de stocare vor deveni extrem de scăzute până în martie/aprilie 2022. Analiştii spun că nu există o amânare evidentă pentru piaţa de gaz din Europa în afara unei ierni blânde.

    Conducta Nord Stream 2 poate intra în funcţiune numai după ce va fi aprobată de autorităţile de reglementare din Germania, Bundesnetzagentur sau Agenţia Federală de Reţea şi Comisia Europeană.

    Bundesnetzagentur a spus că va aproba conducta doar dacă operatorul este „organizat conform legii germane”. Nord Stream 2 va încerca să respecte cerinţa prin înfiinţarea unei filiale cu sediul în Germania care va deţine şi va opera partea din conductă care traversează teritoriul german.

     

  • De ce americanilor, care pun piedici „salvatorului“ Nord Stream 2, le convine că în Europa şi în lume este o criză a gazelor: exporturile de gaze din SUA şi preţurile sunt la niveluri record

    SUA sunt cel mai mare producător de gaze naturale din lume, iar UE este al doilea cel mai mare consumator. Ar fi, prin urmare, în interesul americanilor să vândă europenilor cât mai mult combustibil şi cât mai scump. Actuala criză a gazelor din Europa, pentru care, se spune, Rusia are cea mai mare vină, oferă SUA exact această oportunitate.

    Rusia domină pe piaţa europeană a gazelor naturale, având avantajul proximităţii geografice şi al unei reţele de gazoducte cu care a înconjurat pe trei părţi Uniunea Europeană. Exportatorii americani de gaze pot ajunge în Europa doar cu vapoarele cisternă şi îşi pot descărca marfa doar în porturi cu instalaţii speciale de procesare a gazelor naturale lichefiate (GNL).

    Teoretic, gazele ruseşti ar trebui să fie mai ieftine. Însă actualele preţuri record de pe pieţele europene şi asiatice ale energiei fac ca exportatorii americani să pară low-cost.

    SUA au început să exporte GNL în Europa în 2016 şi de atunci nu s-au mai oprit. În doar trei ani, din 2017 până în 2019, livrările de gaze americane au crescut de aproape opt ori în volum, potrivit datelor Comisiei Europene.

    În 2019, circa 36% din exporturile de gaze ale SUA au ajuns în Europa, în principal în Franţa, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Grecia, Marea Britanie (de unde GNL regazeificate se duc mai departe în UE) şi Belgia. De menţionat este că statele est-europene care importă gaze sub formă de GNL au porturi speciale pentru primirea navelor-cisternă dotate cu instalaţii de regazeificare. Între timp, lor li s-a alăturat Croaţia. România nu are.

    Importurile de combustibil din America au scăzut în timpul recesiunii economice, ca urmare a diminuării drastice a consumului pe fondul îngheţării activităţilor economice, dar şi-au revenit odată cu redeschiderea economiilor.

    În prima jumătate a acestui an, SUA au fost cel mai mare furnizor de GNL pentru Europa (poziţie deţinută din 2019, Rusia fiind acum pe locul doi), contribuind în trimestrul doi cu 31% la importurile totale de GNL ale Europei. Ponderea Rusiei este de 21%.

    Vapoarele ruseşti trebuie să străbată mările reci din nordul Eurasiei pentru a ajunge în Occident. Spre deosebire de Gazprom, singurul exportator de gaze ruseşti şi companie care are puternice legături cu Moscova, exportatorii americani sunt privaţi, dar guvernul SUA îi promovează: gazele americane ar fi o cale de reducere a dependenţei de Rusia şi ar veni de la un aliat al Europei.

    Noul impuls dat exporturilor de com­bus­tibilul american vine în condiţiile în care pre­ţurile sunt mai mari ca niciodată, ajungând acolo printre altele deoarece Gazprom livrează doar cât este obligat prin contracte şi nu cât cer clienţii europeni pentru a avea sigu­ranţa că în această iarnă au suficiente rezerve.

    Kremlinul spune că punerea în funcţiune cât mai rapid a gazoductului Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania ar detensiona piaţa gazelor. Cu alte cuvinte, dacă noul gazoduct rusesc este pus în funcţiune, Rusia ar livra mai multe gaze Europei, mărind oferta şi împingând preţurile în jos. Gazprom poate mări fluxul de gaze către Europa prin diferite alte conducte, dar, din motive ştiute doar de Moscova, nu o face.

    SUA, în schimb, şi alte state est-europene, se opun deschiderii Nord Stream 2, considerând că gazo­duc­tul este doar un instrument politic în mâinile Moscovei, fără nicio justificare economică. Există şi un Nord Stream 1 care, atunci când a apărut ideea de Nord Stream 2 nici măcar nu era folosit la capacitate maximă. Mai mult, administraţia preşedintelui Joe Biden ameninţă de mult timp să pună piedici proiectului rusesc prin aplicarea de sancţiuni. Situaţia convine şi Rusiei şi SUA. Ambele ţări vând gaze Europei pe o piaţă acum foarte scumpă, iar europenii nu-şi permit să fie pretenţioşi.

    The Wall Street Journal, unul dintre cele mai mari ziare de business americane, dar critic la adresa politicilor lui Biden, scrie că din SUA pleacă în condiţiile crizei globale de energie mai multe gaze ca niciodată, inclusiv spre Europa. Acest lucru face ca şi preţurile de pe piaţa americană să urce până la cote de alarmă. Însă preţurile din SUA sunt mult mai mici decât în restul lumii.

    Între timp, exportatorii de gaze americane pun la cale noi proiecte pentru a profita de penuria din Europa şi de creşterile de preţuri la nivel mondial, chiar dacă Biden vrea să înverzească economia americană prin folosirea a cât mai multă energie verde, scrie Financial Times.

    O serie de noi hub-uri de GNL de pe coasta americană a Atlanticului pot face din SUA al doilea cel mai mare exportator de gaze lichefiate din lume, după Australia. Însă noile capacităţi de export nu vor fi gata la timp pentru a ameliora situaţia de pe pieţele europene.

    Iar criza europeană este un pericol pentru chiar vieţile oamenilor, după cum a explicat un reprezentant al departamentului de stat pentru energie din SUA Amos Hochstein. Exporturile americane din prezent nu pot mişca semnificativ preţurile în Europa deoarece sunt mici în comparaţie cu cele ale Rusiei.

    Rusia contribuie cu aproximativ 50% la importurile de gaze, prin conducte sau GNL, ale Europei. Importurile de GNL din SUA şi alte state au o pondere de doar 20%. Actualele condiţii de pe pieţe i-au adus în El Dorado pe producătorii şi mai ales pe exportatorii de GNL din SUA. Însă ei, spre deosebire de Gazprom, au mai multe incertitudini în faţă.

    Una este că unele state europene le privesc marfa cu scepticism deoarece procesul de producţie poluează mediul cu emisii cu efect de seră. Acest lucru poate fi îndreptat de reguli noi impuse de Biden, iar într-o criză cu greu clientul îşi poate permite să fie pretenţios. Însă rămâne problema convingerii investitorilor că exportul de gaze va rămâne o afacere bănoasă. Spre deosebire de companiile private americane, politicile Gazprom sunt dictate direct de Kremlin.

    Până una-alta, traderii spun că în prezent există cumpărători pentru oricât de multe gaze SUA pot produce şi exporta. Iar exporturile sunt la un nivel record.

     

  • În august, importurile de gaze au acoperit 40% din necesarul intern de consum

    Preţurile sunt însă în creş­tere accelerată. Astfel, dacă în iulie preţul gazului rusesc era de 169 de dolari pe mia de metri cubi, în septembrie, gazul importat a intrat în ţară cu un preţ de 325 de dolari pe mia de metri cubi, dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Iar scumirile abia acum au început.

    Dincolo de creşterea facturilor însă, un alt impact major va fi chiar în costul alimentelor din primăvara viitoare. Explicaţia este dată de faptul că pentru industria îngrăşămintelor, gazul este materie primă şi reprezintă 70% din costurile totale.

    Ca urmare a exploziei preţului la gaze, o treime din capacitatea europeană de producţie de îngrăşăminte s-a închis sau şi-a redus livrările, arată datele prezentate de portalul Politico.eu. Impactul pe zona de alimente se va resimţi abia în primăvara viitoare însă, în contextul în care fermierii folosesc îngrăşăminte mai ales primăvara, nu toamna.

    „Preţul alimentelor va creşte la anul sau poate chiar începând cu anul acesta. Efectele situaţiei din producţia de îngrăşăminte se vor vedea în realitate în 2022“, preciează experţii citaţi de Politico.eu.