BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu 37%

    Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu peste 2000 de societăţi faţă de 2014, aproape 7450 societăţi fiind în această situaţie, potrivit unui studiu realizat de KeysFin.

    La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii românilor în economie. Oamenii au prins din nou curaj să facă investiţii, să cumpere case, maşini, bunuri de folosinţă îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască. Numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015, se arată în studiul Keysfin.

    Anul trecut, 7446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu peste 2000 de firme faţă de anul 2014 (5434 societăţi).

    Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.

    “Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construieşti un bloc nu reprezintă o afacere sigură, pentru că depinde de fluctuaţia preţurilor materialelor de construcţii, de forţa de muncă angajată şi mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea dării în plată va face, cel mai probabil, acest segment şi mai riscant, înăsprirea condiţiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016”, explică analiştii de la KeysFin.

    Nici comerţul cu amănuntul nu reprezintă un sector unde business-ul să meargă ca pe roate, dovadă că, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi şi tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment.

    Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arată că cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate. “Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, până la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business”, spun analiştii.,

    cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). În topul judeţelor cu societăţi comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).

    “Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti pentru că şi numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât şi riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari. Situaţia din Vaslui, Caraş Severin şi Ialomiţa nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puţine decât în alte locuri”, au explicat analiştii KeysFin.

  • Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    În prima ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top apăreau soţii Alina şi Cristian Fughină, director general, respectiv preşedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lanţ de distribuţie IT din România, după Flamingo.

    Cifrele erau impresionante: 82 de magazine în martie 2006, 850 de angajaţi, cifră de afaceri 80 de milioane de dolari în 2005 şi aproape 100 de milioane de dolari în 2006.  Dar în mai 2009 o copertă a BUSINESS Magazin afişa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaseră: datorii neachitate la bănci şi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angajaţi care mai lucrau în circa 20 de magazine funcţionale.

    Cu totul imaginea unei companii în derivă, care se lupta pentru supravieţuire. Nu a supravieţuit, pentru că în vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat în faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea soţilor Fughină şi a apropiaţilor lor a intrat în vizorul DIICOT, într-un dosar privind falimentarea controlată a companiei.

  • O fabrică românească cu o istorie de circa un secol a intrat în faliment

    Producătorul de ciorapi Mondex din Sibiu, aflat în insolvenţă din 2009, a intrat în faliment, potrivit deciziei publicate pe site-ul Tribunalului din Sibiu. „Dispune începerea procedurii falimentului debitorului SC MONDEX SA. Dispune dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului”, potrivit deciziei publicate pe site-ul Tribunalului.

    Compania a terminat anul 2014, ultimul pentru care există date publice, cu afaceri de 26,7 milioane de lei şi pierderi aproape cât businessul de 22,5 mil. lei. Datoriile totale ale societăţii în acelaşi an au fost de 29 mil. lei. Comparativ cu anul anterior businessul a rămas relativ constant, în timp ce pierderile s-au adâncit cu 10%.

    Mondex mai avea la finalul lui 2014 circa 200 de angajaţi faţă de 862 în urmă cu un deceniu şi circa 1.800 în 1989.

    Continuarea pe www.zf.ro

  • Una dintre cele mai mari afaceri din judeţul Botoşani, cu business de 140 mil. lei, a intrat în faliment la nici jumătate de an după ce şi-a cerut insolvenţa

    Procesatorul de carne Doly-Com din judeţul Botoşani, un business controlat de familia de antreprenori români Căzăcuţ, a intrat în faliment la nici şase luni după ce şi-a cerut insolvenţa la Tribunalul Botoşani. Compania a avut în 2014, ultimul an pentru care există date publice afaceri de 142 de milioane de lei, în creştere de la 121 de milioane în 2013, însă profitul a ajuns la 0,2 milioane de lei, faţă de 2 milioane de lei în anul anterior.

    “Soluţia pe scurt: Aprobă raportul administratorului judiciar. În temeiul art. 145 alin.1 lit. D din Legea nr. 85/2014, dispune intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei SC Doly Com SRL Botoşani.”, potrivit informaţiilor publice pe site-ul tribunalului din Botoşani.

    Compania, cu circa 300 de angajaţi, era unul dintre jucătorii importanţi de pe pia­ţa procesatorilor de carne, o piaţă do­mi­nată de afaceri antreprenoriale româ­neşti.

    Cererea de insolvenţă de la finalul anului trecut a venit în contextul în ca­re piaţa de profil a crescut în 2015 pu­ternic, susţinută în special de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. 

    Presa locală scrie că Doly Com şi-a cerut insolvenţa după ce ANAF-ul a realizat un control la sediul companiei şi a impus plata unor datorii la bugetul statului de 98 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Europa se va izbi de o criză a pensiilor. “Guvernele vest-europene sunt în pragul falimentului”

    Sistemele de pensii de stat se află în centrul modelului de asistenţă socială al Europei, protejând oamenii de sărăcie extremă la bătrâneţe. Majoritatea ţă­rilor europene n-au pus deoparte aproa­pe nimic pentru plata acestor beneficii, pur şi simplu finanţându-le anual din venituri fiscale. Acum, ţările europene se confruntă cu perspectiva unui tsu­nami demografic, sub forma unei discre­panţe în creştere între ratele scăzute ale natalităţii şi o speranţă mai mare de viaţă, iar puţine ţări sunt pregătite să-i facă faţă.
     
    Populaţia de pensionari a Europei, deja cea mai numeroasă din lume, continuă să crească. În ceea ce priveşte europenii în vârstă de 65 de ani sau mai mult care nu muncesc, raportul este de 42 la fiecare 100 de angajaţi, iar acesta va creşte la 65/100 până în anul 2060, potrivit agenţiei Eurostat a Uniunii Europene. Spre comparaţie, în SUA raportul este de 24 la 100, potrivit datelor Biroului pentru Statistică în domeniul muncii, care nu are o proiecţie pentru 2060.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fabuloasa viaţă a unui parior român în America. A câştigat 5 milioane de dolari în 3 luni, din pariuri sportive. Strategia care l-a ridicat din faliment

    Ai vrea să poţi paria 77.000 de dolari odată, fără grija că, în cazul unui eşec, îţi vei pierde casa, maşina şi toată viaţa liniştită? Un american de origine română poate şi, mai mult, câştigă milioane de dolari pe bandă rulantă.

    Faceţi cunoştinţă cu David Oancea, un parior în vârstă de 37 de ani extrem de cunoscut în Statele Unite sub numele Vegas Dave. El poate fi văzut în numeroase fotografii sau filmuleţe postate pe reţelele de socializare numărând sute de mii de dolari cu aceeaşi nonşalanţă pe care o arată cu dolarii celebrul campion mondial Floyd „Money” Mayweather.

    Dave Oancea, căruia americanii îi pronunţă numele „Wancha”, cunoaşte la perfecţie sportul din America şi face bani pe care un om cu o slujbă normală nu i-ar câştiga nici măcar în 100 de vieţi.

    Cititi articolul integral pe www.prosport.ro

  • Cel mai mare faliment din istoria Spaniei s-ar putea să fi început în SUA, din cauza unor datorii de 10 mld. dolari

    Despre un posibil faliment al Aben­goa, companie de energie spaniolă supra­îndatorată, se scria deja din toamna anului trecut.

    Pentru mulţi, acest colaps poate fi cel mai mare din istoria Spaniei şi ar anunţa sfârşitul erei creditului ieftin, în care dumnezei şi călăi sunt marile bănci centrale.

    Unitatea de bioenergie din SUA a Abengoa a cerut miercuri protecţie faţă de creditori sub legea falimentului cu datorii de 10 mld. dolari, scrie Reuters.

    Prin această strategie compania încearcă să evite un faliment general, dezastruos pentru piaţa muncii din Spania, ţară care abia a ieşit dintr-o recesiune prelungită.

    Falimentul vine în condiţiile în care Aben­goa are termen limită până pe 28 martie să accepte un acord de restructurare cuprin­zător cu băncile şi deţinătorii de obliga­ţiuni. Fără acest plan compania ar putea fi forţată să-şi declare falimentul.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Preţurile ţigărilor vor creşte; producătorii caută soluţii pentru a evita falimentul

    Producătorii şi comercianţii de ţigări vor majora semnificativ preţurile ţigărilor şi vor căuta soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive, pentru a evita falimentul, după interzicerea fumatului în spaţiile publice, estimează analiştii KeysFin.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, au declarat analiştii KeysFin.

    Aceştia amintesc de soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Din cauza crizei de pe burse biserica greacă riscă să ajungă în pragul falimentului

     Multe mănăstiri din Grecia se vor regăsi în curând în incapacitate de a-şi plăti angajaţii, în timp ce unele nu-şi pot plăti nici măcar impozitul pe proprietate.

    Mai multe mănăstiri din Attica, cum ar fi Petraki şi Penteli, se confruntă cu grave probleme economice şi şi-au suspendat plăţile. Acestea nu-şi pot plăti angajaţii şi îşi vând din proprietăţi pentru a-şi rezolva problemele.

    Potrivit declaraţiilor directorului pe servicii financiare al Bisericii, Salonon Antonios, „veniturile Bisericii au scăzut în prezent cu 75% faţă de nivelul din 2008. La acea vreme, bugetul anual se ridica la 23 mil. euro, în timp ce acum acesta se situează la aproximativ 6 mi­lioane de euro“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Retrospectivă 2015: Falimentul anului

    A trecut un an şi jumătate de administrare specială a Astra, în care acţionarii nu au putut susţine majorarea capitalului social cu necesarul de 425 de milioane de lei şi nici nu au putut să atragă vreun investitor strategic care să aducă banii necesari supravieţuirii companiei, până când consiliul ASF a decis, la data de 26 august, închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizaţiei de funcţionare şi solicitarea intrării în procedură de faliment a societăţii Astra Asigurări. Autoritatea de Supra-ve-ghere Financiară (ASF) a pus astfel capăt unei istorii de 25 de ani, prin decizia de dizolvare a Astra Asigurări şi de deschidere a procedurii de faliment.

    Compania omului de afaceri Dan Adames-cu, controlată prin intermediul firmelor The Nova Group Investments Romania şi Epsilon Estate Provider, era până acum doi ani cel mai mare asigurător din piaţă, iar falimentul ei a lăsat 1.400 de angajaţi fără un loc de muncă şi 1,8 milioane de clienţi în incertitudine privind recuperarea integrală a despăgubirilor.

    Managementul defectuos al activităţii companiei, servirea anumitor interese personale sau de grup prin utilizarea activelor, precum şi raportarea distorsionată atât a performanţei financiare, cât şi a indicatorilor de pruden-ţia-litate, având ca efect crearea aparenţei de conformitate cu regulile în vigoare, sunt principalele cauze ce au condus la falimentul Astra Asigurări, potrivit raportului administratorului special al companiei, KPMG, analizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Tribunalul Bucureşti a amânat de mai multe ori luarea unei decizii privind falimentul Astra Asigurări, dar a aprobat la începutul lunii decembrie cererea de faliment a companiei printr-o decizie care nu este însă definitivă. Pe 16 decembrie, KPMG Restructuring, lichidatorul judiciar provizoriu al Astra Asigurări, a anunţat că a iniţiat elaborarea strategiei de lichidare a patrimoniului societăţii de asigurare.  Fondul de Garantare a Asiguraţilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor şi de plată a acestora, va începe însă plăţile numai după o decizie definitivă a instanţei. Astra Asigurări avea, la finalul lunii iunie 2,5 milioane de poliţe valabile, potrivit ASF.
    Decizia fermă a ASF a reprezentat o lovitură puternică de imagine asupra pieţei locale de asigurări şi a zguduit şi mai mult încrederea asiguraţilor, şi aşa redusă, în companiile locale de asigurări; dar a avut şi efecte concrete, precum creşterea preţului pentru poliţele auto RCA. După falimentul Astra, prima medie pentru poliţele de răspundere civilă auto a crescut cu peste 15%, o creştere semnificativă înregistrându-se pe segmentul transporturilor, unde o poliţă a ajuns să fie în prezent de două-trei ori mai scumpă.

    Ca urmare a falimentului Astra, dar şi a noilor standarde din domeniu, care obligă la majorarea capitalului firmelor de asigurări, tarifele RCA vor creşte anul viitor, creşterea fiind estimată de reprezentanţii companiilor de asigurări la 15%. Astra se afla pe poziţia  a treia în clasamentul asigurătorilor locali, loc ocupat în prezent de Groupama, cu prime brute subscrise în valoare de 579 de milioane de lei pentru perioada ianuarie-septembrie. Allianz-Ţiriac este în considerare liderul pieţei, cu subscrieri de aproximativ 770 de milioane de lei în primele nouă luni ale acestui an şi în creştere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania este urmată de Omniasig, cu afaceri de 694 de milioane de lei în aceeaşi perioadă. Falimentul Astra a adus în clasamentul primilor 10 asigurători de pe piaţa locală compania Uniqa, cu afaceri de 265 de milioane de lei în intervalul ianuarie septembrie. Cele 35 de societăţi de asigurare care activează pe piaţa locală (20 axate pe asigurări generale, opt – asigurări de viaţă şi 7 – activitate compozită) au raportat afaceri de 6,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu aproximtiv 7,41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, motorul pieţei fiind în vânzările mai mari de poliţe auto obligatorii (RCA) şi unit-linked.

    Până acum gradul de intermediere a brokerilor de asigurări a ajuns la 59,33%, cu o valoare totală a primelor brute intermediate de 3,75 de miliarde de lei; în creştere cu 13,59% faţă de anul trecut. Clasamentul brokerilor de asigurare este condus de Safety Broker (270 de milioane de lei), Marsh (242 de milioane de lei) şi Transilvania Broker (200 de milioane de lei), potrivit ASF.

    Piaţa de asigurări va trece prin schimbări şi anul viitor, în contextul în care din 2016 intră în vigoare noile standarde de solvabilitate Solvency II, care urmăresc creşterea protecţiei asiguraţilor prin armonizarea reglementării şi supravegherii sectorului. Totodată, setul european de directive este conceput pentru a preveni acumularea de riscuri excesive în sistemul financiar şi pentru a anticipa evoluţii nefavorabile din acest sistem.