BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Viaţa după tranzacţie

    “Primul semestru al acestui an a marcat o perioadă de dezvoltare solidă pentru Dent Estet, fapt ce consolidează poziţia noastră de lider absolut pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România”, descrie Oana Taban, CEO şi fondator al Dent Estet, rezultatele obţinute recent de grupul pe care îl conduce.

    Dent Estet (din care fac parte Dent Estet Clinic, Green Dental Clinic, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator) a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri la nivelul grupului de 4,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a a anului trecut.

    În primele şase luni ale acestui an, unele divizii au înregistrat creşteri şi de 25-30%, „ceea ce transformă în certitudine faptul că suntem în continuare pe un trend crescător”, spune Taban. Rezultatele din acest semestru au fost generate de circa 14.800 de pacienţi, care au efectuat peste 48.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    „Raportându-ne la piaţa de servicii stomatologice, obiectivul nostru este să păstrăm avansul accelerat şi consistent faţă de competitori şi faţă de evoluţia pieţei şi la finalul anului 2018”, descrie CEO-ul Dent Estet obiectivele de business fixate pentru anul în curs.

    În 2017, reţeaua Dent Estet a înregistrat o creştere organică de peste 30%, până la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de lei – „un ecart aproape dublu faţă de evoluţia pieţei şi un avans de peste 56% faţă de următorii competitori”, spune Taban. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului citate de ea, piaţa de servicii stomatologice este evaluată de analiştii financiari din România la aproximativ 1 miliard de lei.

    „Deşi fragmentată, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Estimăm că nivelul de creştere va fi de aproximativ 15%-16% în acest an, la o valoare care va depăşi cu siguranţă un miliard de lei”, descrie ea potenţialul de dezvoltare a pieţei în continuare.

    Rezultatele vin la aproximativ doi ani după ce MedLife a anunţat cumpărarea pachetului majoritar al grupului Dent Estet, care la vremea aceea număra şapte clinici stomatologice, cu afaceri de 5,5 milioane de euro. Tranzacţia este descrisă de Oana Taban drept „cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din ultimii doi ani”; ea nu oferă însă detalii despre valoarea acesteia.

    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, a păstrat integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extindere a reţelei. De asemenea, ea a preluat şi managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. Taban spune că strategia de dezvoltare şi extindere a companiei, precum şi creşterile constante de la an la an au fost motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie de către MedLife.

    Înfiinţată în 1999, reţeaua deţine în prezent opt clinici stomatologice multidisciplinare în Bucureşti şi Timişoara, un laborator de tehnică dentară digitală şi două studiouri foto digitale specializate, precum şi peste 50 de cabinete stomatologice.

    Din rândul proiectelor realizate după tranzacţie, Oana Taban menţionează inaugurarea la Bucureşti a unei unităţi stomatologice cu cel mai înalt grad de digitalizare de pe plan local, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, cea mai mare investiţie în dotări tehnologice dintr-o clinică dentară din ţară. „Din punctul nostru de vedere, unul dintre criteriile cele mai importante de creştere constă în inovaţii şi într-o politică de (re)investiţii permanente în tehnologie premium, în materiale exclusive, în tehnici de tratament pe care le aducem de cele mai multe ori în premieră în ţara noastră şi în digitalizarea tratamentelor şi proceselor din clinică”, descrie ea reperele de dezvoltare a companiei.

    În ultimii doi ani, investiţiile pe care le-au făcut la nivelul clinicilor din reţea în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro.

    De altfel, potrivit CEO-ului Dent Estet, mare parte din profitul obţinut este reinvestit constant în digitalizare şi în tehnologiile viitorului, în achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnici avansate de tratament, dar şi în educaţia medicilor şi a echipei de management, „astfel încât pacienţii să poată fi trataţi la standarde internaţionale, pe teritoriul ţării”. „Pentru următorii doi ani, ne vom păstra şi cel mai probabil vom depăşi nivelul investiţiilor”, spune ea.

    Extinderea la nivel naţional reprezintă un alt pilon de dezvoltare; după clinica deschisă anul trecut în Bucureşti, Dent Estet continuă seria de inaugurări anul acesta cu două clinici la Sibiu, una dedicată serviciilor pentru adulţi, iar cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor. Odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, compania va ajunge la un număr total de 56 de unităţi dentare până la finalul acestui an.

    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, în cadrul Dent Estet lucrează 250 de specialişti, dintre care 90 sunt medici, majoritatea certificaţi internaţional în toate ramurile medicinei dentare, potrivit reprezentaţilor companiei. „Stabilitatea echipei joacă un rol esenţial în evoluţia noastră. Chiar şi acum avem alături medici care sunt cu noi încă de la începuturile noastre, de acum 19 ani”, spune Taban. Potrivit ei, o direcţie de investiţii a companiei este în dezvoltarea unor echipe multidisciplinare, care colaborează în vederea descoperirii unor tratamente pentru pacienţi, precum şi în educaţia lor, în formare şi supraspecializare.

    În ceea ce priveşte lipsa de personal de pe piaţă, Oana Taban observă că aceasta nu este specifică doar României, ci este pregnantă la nivelul întregii regiuni şi la nivelul Europei în general. „Nu cred că există domeniu de activitate care să nu sufere într-un fel sau altul de acest deficit de angajaţi şi este cu siguranţă cea mai mare provocare pe care companiile o au de traversat pe termen scurt şi mediu.”

    Particularizând pe piaţa de servicii medicale, CEO-ul Dent Estet subliniază că sănătatea şi asistenţa socială rămân în topul sectoarelor în care s-au făcut cele mai multe angajări, iar cererea de candidaţi este în continuare foarte mare.

    „Piaţa serviciilor medicale private rămâne unul dintre cele mai active sectoare de business din România şi este nevoie de personal suplimentar, având în vedere dinamica cu care se deschid centre medicale private, clinici de mici sau de mari dimensiuni.” Spune însă că la Dent Estet au încă de unde recruta: „Primim cereri de angajare şi asta ne bucură, ne dorim ca medicii să rămână în România şi să facă performanţă aici.” Prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), sunt implicaţi în proiecte de educaţie în domeniul medical, prin care şi-au propus să contribuie la dezvoltarea pieţei de profil, dar şi să stimuleze retenţia personalului medical şi non-medical din acest domeniu. Taban oferă ca exemplu un curs de resurse umane dedicat clinicilor dentare care a apărut în urma unui studiu ce releva faptul că 9 din 10 clinici dentare se confruntă cu probleme de integrare şi retenţie a personalului. Anul acesta au lansat, în premieră în ţara noastră şi ca răspuns la cererea managerilor medicali, un program de training dedicat personalului din recepţiile acestor clinici (front desk officer). „Este un proces natural de evoluţie pe care categoric îl vom continua şi în următorii ani”, spune executivul.

    „Ţara noastră are medici foarte bine pregătiţi şi supraspecializaţi, iar acest lucru se reflectă tot mai mult şi în comportamentul pacientului. Observăm că românii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tratamente digitale complexe şi se informează dinainte despre tehnologiile şi tratamentele folosite, dar şi despre echipa medicală”, descrie ea comportamentul pacienţilor.

    În plus, Oana Taban observă că aceştia se informează tot mai mult despre cum să aleagă corect un furnizor de servicii medicale şi apreciază calitatea actului medical, cât şi posibilitatea de a fi tratat de o echipă multidisciplinară, supraspecializată. Ei caută astfel să găsească soluţii complete la probleme fără să fie nevoiţi să se deplaseze în mai multe locuri şi preferă să găsească serviciile de care au nevoie sub acelaşi acoperiş. „În acelaşi timp, stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie din ce în ce mai accelerată, creşte numărul românilor care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament”, spune Taban.

    În ceea ce priveşte MedLife, planurile de achiziţie ale companiei de anul acesta au ajuns la final, după efectuarea unor achiziţii printre care se numără Polisano, Centrul Medical Ghencea şi Solomed Group. „Suntem, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup de companii sau firme medicale”, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife, subliniind că până în acest moment şi-au extins prezenţa în aproape toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Potrivit unui interviu acordat anterior, Marcu previzionează o cifră de afaceri la nivel de grup de circa 180 de milioane de euro, reprezentând 12-13% din piaţa locală a serviciilor medicale private.

    Preşedintele executiv al MedLife spune că, în afara proiectelor de achiziţie, vor să investească în proiecte de amploare atât în zona de tehnologie medicală, cât şi pe partea de soluţii medicale digitalizate. Oferă ca exemplu în acest sens achiziţia a şase RMN-uri noi, care au dublat astfel numărul de RMN-uri prezente în reţea.

    Totodată, şi-au propus să investească în extinderea unităţilor deja existente şi au demarat în acest sens lucrările pentru extinderea a trei unităţi spitaliceşti: Humanitas Cluj, Life Memorial Hospital Bucureşti şi Spitalul MedLife Braşov. Se pregătesc să inaugureze o nouă hyperclinică în Oradea şi vor mai urma şi alte proiecte de tip greenfield. „De asemenea, analizăm posibilitatea unor eventuale investiţii limitate în perioada următoare pentru extinderea în zonele de proximitate din afara ţării, în Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, spune Marcu.

  • Pesta porcină africană s-a extins într-un nou judeţ din România

    Potrivit unui comunict transmis, marţi, de ANSVSA, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Maramureş a fost notificată luni de existenţa unei suspiciuni de pestă porcină africană (PPA) la porcii dintr-o gospodărie din localitatea Ieud.

    Specialiştii DSVSA Maramureş au recoltat probe biologice de la un porc mort şi doi purcei în viaţă, cu semne de boală, din gospodăria respectivă, probe care au fost analizate în cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor (LSVSA) Maramureş.

     ”Ca urmare a identificării genomului viral, în urma analizelor realizate de către LSVSA Maramureş, o echipă de specialişti din cadrul DSVSA Maramureş a eutanasiat cei doi porci cu semne de boală din gospodăria suspectă şi a aplicat primele măsuri de restricţie la nivelul exploataţiei suspecte. A fost convocată o şedinţă a Centrului Local de Combatere a Bolilor în data de 23.10.2018, unde au fost prezentate rezultatele preliminare ale anchetei epidemiologice şi au fost stabilite măsurile aplicabile suspiciunilor de PPA. Institutul de Diagostic şi Sanătate Animală a confirmat diagnosticul de PPA, în probele trimise de DSVSA Maramureş, în data de 23.10.2018”, se arată în comunicatul citat.

    Totodată, a fost începută şi o anchetă a Poliţiei pentru verificarea suspiciunilor conform cărora virusul a fost introdus prin traficul ilicit cu animale provenite din zone unde evoluează PPA.

    Ancheta epidemiologică este în desfăşurare.

    La nivelul focarului se aplică măsurile de restricţie privind circulaţia animalelor, produselor şi subproduselor animale şi vegetale, mijloace de transport, instituirea dezinfectoarelor rutiere şi pietonale, organizarea de filtre pentru controlul circulaţiei animalelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa va fi de acord cu extinderea perioadei de tranziţie post-Brexit sub anumite condiţii – surse

    “Este una dintre opţiunile posibile. Nu este nici o propunere concretă din partea UE, nici o cerere formală a Marii Britanii”, a declarat sursa de la Palatul Elysee.

    “Este ceva ce nu trebuie să excludem. Dacă am merge în această direcţie, am face-o sub un anumit număr de condiţii”, a adăugat sursa, care a vorbit în condiţii de anonimitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • Un român a investit 6 mil. euro în trei hoteluri şi vrea să se extindă. Măriuca Cristea, Apx Hotels: Nu considerăm lanţurile internaţionale o concurenţă. Dimpotrivă, hotelurile neafiliate pot avea mai mult succes

    Un dezvoltator român a investit aproape şase milioane de euro în trei hoteluri în România şi are în plan să deschidă un al patrulea anul viitor, în zona Unirii din Bucureşti. Grupul Apx Hotels, sub umbrela căruia au fost deschise cele trei hoteluri de patru stele, este deţinut de Adrian Polec.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere: Nu cred că ar trebui să privim piaţa muncii din UE ca pe un magazin închis

    „În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potenţialul care există în ţară şi în acelaşi timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din ţările vecine din afara UE“, a declarat fostul oficial european într-un interviu pentru ZF.

    România ar trebui să aibă o po­litică privind forţa de muncă din IT prin care să folo­sească mai bine potenţialul intern dar să nu-şi închidă graniţele nici în faţa specialiştilor din ţările vecine – precum Re­publica Moldova şi Ucraina – care pot aco­peri deficitul puternic de personal, afirmă, într-un interviu pentru ZF Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere.

    „Nu cred că ar trebui să privim piaţa muncii din UE ca pe un magazin închis. Faptele demografice ne spun că vom avea nevoie de mai multă imigraţie în viitor. Ucraina şi Moldova au acorduri ambiţioase de asociere cu UE şi, dacă totul se desfăşoară conform planului, ambele ţări vor fi integrate complet din punct de vedere economic în viitorul apropiat. Libera circulaţie a forţei de muncă este o parte indispensabilă a pieţei comune“, a răspuns fostul oficial european la întrebarea dacă UE ar trebui să îşi schimbe politicile privind „importul“ forţei de muncă din statele care nu sunt membre pentru a rezolva lipsa imensă de specialişti IT. „În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potenţialul care există în ţară şi în acelaşi timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din ţările vecine din afara UE“, a afirmat el.

    Întrebat cum evaluează poziţia UE la nivel global din punctul de vedere al lansării şi adoptării de tehnologii inovative, fostul comisar european a declarat că în opinia sa nu se poate spune că Asia şi SUA sunt numărul unu la toate capitolele. „General vorbind, nu putem spune că UE se află în urma Asiei şi a SUA atunci când vine vorba de noile tehnologii. În unele zone, ţările UE continuă să se poziţioneze în faţă, iar în alte sectoare UE rămâne în urmă. Un bun exemplu este industria automobilelor sau întregul sector al soluţiilor de mobilitate. Este foarte posibil ca maşina viitorului să nu fie dezvoltată pentru prima dată în UE.“ Soluţia pentru o poziţie mai bună a UE stă în educaţie şi investiţii, a adăugat el. „Se ştie de mulţi ani ce trebuie să facem: avem nevoie de o educaţie mai bună, de o forţă de muncă mai calificată şi de mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare. În secolul XXI, inovaţia tehnologică nu este creaţia unui singur geniu, ci un proces care necesită strategie, cheltuieli şi organizare. Cred că UE ar trebui să-şi concentreze politica de inovare asupra creării dispoziţiilor bugetare pentru cele mai importante tehnologii, indispensabile în ceea ce priveşte competitivitatea în deceniile viitoare.“

    Verheugen a oferit acest interviu în contextul participării sale, luna viitoare, la Bucureşti, la cea de-a şasea ediţie a Microsoft Business Summit, un eveniment anual dedicat dedicat tehnologiei pentru mediul de business, care va avea loc în data de 6 noiembrie, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Bucureşti.

     

    Ce a mai declarat Günter Verheugen despre:

    ♦ ce ar schimba ceva la felul în care s-a derulat extinderea UE în anii 2000 – Mi-am pus şi eu aceeaşi întrebare foarte des şi am găsit un singur principiu care ar trebui schimbat, ca lecţie din care avem de învăţat. Extinderea din 2004/2007 a fost foarte strictă în sensul că aşa-numitul „acquis comunitar“, întregul set de reguli şi norme UE, trebuie adoptat şi pus în aplicare pe deplin în cel mai rapid mod posibil. Astăzi, aş recomanda o flexibilitate mai dezvoltată şi o oportunitate mai mare oferită statelor membre noi care să dispună de mai mult spaţiu în vederea stabilirii propriilor priorităţi.

    ♦ unificarea digitală a Europei – Nu cred că ar trebui să avem o diviziune digitală în UE. Oamenii ar trebui să aibă aceleaşi oportunităţi digitale peste tot. În final, este vorba despre modul în care prioritizăm cheltuielile publice. În opinia mea, ar trebui să fie o prioritate principală în ceea ce priveşte bugetul UE. Beneficiul este evident: unificarea digitală înseamnă o productivitate mai mare şi o poziţie mai puternică pe pieţele UE şi cele globale.

    ♦ Brexit – Brexitul, cu sau fără un tratat de retragere, nu poate avea decât un impact negativ atât asupra economiei britanice, cât şi asupra economiei UE în ansamblu. În unele zone, pierderile vor fi mai vizibile decât în altele.

    Dacă este adevărat că start-up-urile din ţările UE preferă să îşi aibă baza la Londra, trebuie să analizăm motivul pentru care aleg acest lucru. Ce condiţii-cadru sunt mai avantajoase în Londra decât, să spunem, în Bucureşti sau Berlin? Dacă putem îmbunătăţi aceste condiţii, trebuie să o facem.

    ♦ o revenire a protecţionismului în comerţul mondial – Riscul este unul evident. Nu avem niciun motiv să ne complacem în această situaţie şi nu ar trebui să credem că preşedintele Trump este doar un accident şi că ne vom întoarce la treburile obişnuite după încheierea mandatului său. Faptul că ultima rundă a comerţului mondial, aşa-numita rundă Doha, nu a fost încheiată cu succes a reprezentat deja un semnal puternic de avertizare. Chiar şi înainte de Trump, sistemul comercial global prezenta deficienţe. Ca parte a Europei, noi trebuie să rămânem fermi pe poziţii şi să apăram ideea de liber schimb. Avem nevoie de un nou efort puternic pentru a crea condiţii de concurenţă echitabile, care să ţină seama de nevoile şi interesele ţărilor în curs de dezvoltare.

    ♦ ce schimbări ar trebui să facă UE – Aşa cum am menţionat, comerţul liber este cea mai bună opţiune pe care o avem. Însă,  trebuie să fim conştienţi de faptul că comerţul liber înseamnă concurenţă, iar concurenţa creează schimbări structurale, indiferent dacă ne place acest lucru sau nu. Unul dintre motivele care au dus la creşterea naţionalismului şi populismului în UE este faptul că mulţi oameni se tem de prea multă schimbare. Se tem că vor pierde. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să încerce mult mai hotărât să ofere alternative pentru cei care îşi vor pierde locurile de muncă. Problema va fi din ce în ce mai urgentă ca rezultat al AI (inteligenţei artificiale), digitalizării şi robotizării.

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2018

     

     

  • FlorideLux continuă extinderea la nivel naţional şi deschide o nouă florărie în Constanţa

    Potrivit reprezentanţilor companiei, oraşul Constanţa s-a situat pe locul doi în topul vânzărilor FlorideLux.ro, în urma analizei comportamentului de consum al clienţilor florăriei. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorului constănţean, acesta este dispus să cheltuiască în medie 160 de lei.

    Investiţia în noua locaţie din Constanţa s-a ridicat la 20.000 de euro şi a constat în amenajarea florăriei şi utilarea ei cu mobilier, echipamente tehnice profesionale şi cu o cameră frigorifică care permite păstrarea florilor în condiţii optime de temperatură şi umiditate. Compania estimează recuperarea investiţiei în aproximativ doi ani de activitate a florăriei pe piaţa constănţeană. 

  • Revoluţia din industria ambalajelor

    “Eram în ultimele zile de festival, când majoritatea oamenilor deja plecaseră. În urma lor a rămas un munte de sticle, pahare şi paie din plastic. Ştiam că acel gunoi nu va fi reciclat şi că va polua mulţi ani după. Aşa am decis să fondăm Biodeck. Totodată, călătoriile noastre ne-au inspirat şi soluţia a venit”, descrie Tudor Georgescu modul în care a găsit inspiraţia proiectului Biodeck. Tudor Georgescu, împreună cu Maria Desmirean, Adrian Georgescu şi Laurenţiu Soare, a lansat în urmă cu un an afacerea care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante. Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse.

    Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, cu o echipă de 12 persoane”, descrie Tudor Georgescu obiectivele pentru anul următor.

    Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este Georgescu şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”. În prezent, aceasta produce doar plastic care are o întrebuinţare îndelungată, cum ar fi cel pentru cablurile electrice. „Şi care da, e bine să nu se biodegradeze”, subliniază el.

    Primul pas în direcţia lansării afacerii a fost să înţeleagă industria ambalajelor de unică folosinţă, dar şi motivele pentru care nu au avut loc inovaţii în acest domeniu. Au explorat apoi soluţiile tehnologice – iar căutările le-au fost răsplătite, devenind în scurt timp primii producători de saci şi pungi biodegradabile din România.

    „Trecem practic prin toate provocările prin care trece un start-up, nu credem că aici ne deosebim prin ceva anume faţă de celelalte companii aflate la început de drum. Poate un diferenţiator ar fi faptul că suntem deschizători de drumuri în această industrie, a ambalajelor sustenabile”, descrie Tudor Georgescu parcursul făcut în dezvoltarea Biodeck. 

    El detaliază caracteristicile produselor Biodeck, precum şi procesul reciclării acestora: ele au la bază plante, resurse rapid regenerabile, cum ar fi amidonul de porumb sau trestia de zahăr. În comparaţie cu produsele obişnuite din plastic, care au la bază petrolul, şi procesul de producţie este unul mult mai prietenos cu mediul. În funcţie de tipul de produs, emisiile de carbon scad cu 30-75%. După ce au fost folosite, produsele pot fi compostate, unele acasă, iar altele în centre de compostare industrială.

    Deoarece ele se încadrează în categoria resturilor organice, sunt singurele ambalaje care se pot composta împreună cu resturile alimentare. În urma procesului de compostare rezultă compostul, un îngrăşământ cu eliberare prelungită, ce poate fi folosit în agricultură. „Ne dorim să respectăm ciclul naturii şi de aceea pentru noi este important ca tot ce provine din natură să se întoarcă în natură, fără să aibă efecte dăunătoare asupra acesteia. Toate produsele noastre respectă reglementările UE cu privire la biodegradabilitate şi compostabilitate şi au certificările necesare care să le ateste calităţile”, spune Tudor Georgescu. 

    Potrivit informaţiilor furnizate de fondatorii Biodeck, ambalajele reprezintă 40% din consumul anual de plastic, iar România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la cantităţile pe care le reciclează, recuperând sub 10% din plasticul pe care îl foloseşte. Biodeck îşi propune să susţină economia circulară şi să schimbe radical industria de ambalaje din România, înlocuind plasticul de unică folosinţă cu alternative sustenabile.

    Soluţia pe care Biodeck o oferă răspunde astfel unor probleme presante cu care se confruntă România – în primul rând, poluarea cu plastic de unică folosinţă. Apoi, a doua problemă pe care o adresează prin afacerea lor este risipa alimentară şi cantităţile imense de mâncare care se aruncă la gunoi. Majoritatea ambalajelor nu pot fi reciclate din cauză că sunt „contaminate” cu mâncare, iar Biodeck oferă singurul tip de ambalaj care poate fi reciclat (compostat) împreună cu resturile alimentare. Acest lucru face practic posibilă reciclarea mâncării, în contextul în care românii aruncă în prezent o treime din ceea ce cumpără. „În mod evident aceste aspecte au un impact dramatic la nivel social, financiar şi de mediu”, subliniază Georgescu.

    Avantajele produselor lor par a fi înţelese de cei cărora li se adresează; Georgescu spune că după lansare au găsit multă susţinere din consumatorilor, oamenilor de afaceri şi chiar şi autorităţile, care au interzis anul acesta utilizarea pungilor din plastic subţire, şi-au manifestat interesul faţă de acest domeniu.

    „Publicul nostru este educat, tânăr şi dornic de o schimbare. Este atent la alegerile pe care le face, îşi conştientizează rolul pe care îl are în comunitate. Este un public cu care ne identificăm, deoarece şi noi ne dorim să lăsăm în urma noastră o lume mai bună decât cea pe care am găsit-o”, descrie reprezentantul Biodeck profilul clienţilor lor. 

    În viitor, îşi doresc mai multe campanii de educare despre sustenabilitate, responsabilitate şi reciclare. În plus, nu vor să se limiteze la piaţa locală, ci îşi doresc să se adreseze şi pieţelor din restul Europei.

    „Iniţiativele de acest gen sunt foarte populare în Europa datorită faptului că au la bază principiile economiei circulare şi datorită beneficiilor pe care le au produsele”, explică cofondatorul Biodeck motivele pentru care genul acesta de iniţiative sunt mai des întâlnite pe pieţele vestice. Este optimist însă şi în privinţa potenţialului pieţei locale: „Credem că şi România se va alinia la standardele UE şi am început prin legea care interzice ca pungile de transport de la casele de marcat să fie realizate din plastic. Credem că acest tip de măsuri sunt obligatorii, dar, desigur, trebuie să fie reglementat şi implementat un sistem de colectarea selectivă şi de reciclare”.

    Pe de altă parte, câteva dintre dificultăţile cu care se confruntă pe plan local sunt lipsa de educaţie cu privire la alternativele sustenabile şi, uneori, chiar lipsa de interes sau de asumare a responsabilităţii a fiecăruia  cu privire la protejarea mediului şi la reducerea avut asupra acestuia.

    „Noi credem că România ar putea avea rezultate extraordinare în ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea dacă s-ar implementa un sistem integrat de colectare şi de management al deşeurilor şi de informare a cetăţeanului. Românii sunt receptivi, dar trebuie să oferim soluţii simple, la îndemână, care să le îmbunătăţească nivelul de trai, nu să le creeze şi mai mari bătăi de cap”, consideră reprezentantul Biodeck.  

    Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine. Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.

    „Ne propunem ca Biodeck să devină un brand internaţional, cu distribuţie internaţională şi să fie un nume de referinţă în ceea ce priveşte sustenabilitatea.”

  • Principalii indicii BVB cuprind de astăzi 15 emitenţi

    Este pentru prima dată în istoria pieţei locale de capital când aceşti indici ajung la un număr de 15 emitenţi. Comisia Indicilor a aprobat, în şedinţa din 3 septembrie, includerea companiilor Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) şi Purcari Wineries (simbol bursier WINE) în indicele principal al pieţei, BET, şi BET-TR, indicele care include şi dividendele acordate de companiile din BET.

    „Bursa de Valori Bucureşti (BVB) informează că, în conformitate cu deciziile Comisiei Indicilor, începând cu şedinţa de tranzacţionare din data de 24 septembrie 2018 vor intra in vigoare noile structuri ale indicilor BVB (ponderile simbolurilor în componenţa indicilor). Noile structuri ale indicilor BVB, respectiv valorile factorilor de free float (Ffi), factorilor de reprezentare (Ri) şi factorilor de corecţie a pretului (Ci) au fost determinate pe baza numărului de acţiuni şi preţurilor de închidere înregistrate la finalul şedinţei de tranzacţionare din data de 14 septembrie 2018”, au informat anterior reprezentanţii Bursei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au început cu un restaurant amenajat într-un garaj şi au ajuns la 900.000 de lei. Ambiţia lor este să redeschidă o cabană la cota 1.600 din Sinaia

    Roka Barbeque s-a deschis în urmă cu patru ani după o investiţie de 15.000 de euro. După trei ani, fondatorii Roka Barbeque au extins businessul şi au deschis şi Grădina Roka, care a necesitat o investiţie de peste 150.000 de euro.

    „Am intrat în lumea antreprenoriatului acum patru ani. Mergeam cu prietenul meu Florin pe strada Doamna Ghica şi la un moment dat el a zis: «Uite, un spaţiu de închiriat». A doua zi a semnat contractul de închiriere şi am în­ceput renovarea, el voia să dechidem un restaurant cu pre­parate la grătar, iar eu eram sceptică”, a spus Roxana Mihalache (33 de ani), cofondatoare a Roka Barbeque şi a Grădinii Roka.  

    Cititi mai multe pe www.zf.ro