BusinessMagazin

Tag: energie

  • Cine este femeia ce conduce una dintre cele mai mari companii din România, cu afaceri de peste 2 miliarde de euro

    „Evoluţia tehnologiei va permite oferirea de experienţe digitale personalizate, iar experienţa în interacţiunea umană va deveni mult mai empatică şi individualizată”

    …spune Claudia Griech, CEO al E.ON Energie România, companie în care lucrează din anul 2005. Deşi nu a avut un start academic în industria de energie, migrarea spre această piaţă s-a dovedit a fi alegerea corectă, dovadă fiind cele aproape două decenii de activitate în echipa actuală. Care au fost bazele pe care şi-a construit primii paşi din carieră şi ce perspective are pentru viitor?

    Claudia Griech CEO, E.ON Energie România

    Cifră de afaceri (estimată, 2023): 2,1 mld. euro

    Număr de angajaţi: 707

    Executiva a deţinut, în cele aproape două decenii de activitate în cadrul E.ON, roluri de management în zona de marketing şi vânzări, iar din poziţiile deţinute a coordonat cu succes transformarea segmentului B2C, în tranziţia de la statutul de furnizor de energie electrică şi gaze naturale la cel de furnizor de soluţii energetice. Din 2016 este membru al boardului E.ON România, în funcţia de chief commercial officer, şi a preluat funcţia de director general al E.ON Energie România în primăvara anului 2021, având responsabilitatea integrală a segmentului soluţii clienţi, atât aria B2C, cât şi B2B.

     

    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ceea ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Întoarcerea în timp se face, de fiecare dată, cu speranţa că tot ce a rămas în urmă au fost alegeri bune, speranţe împlinite pentru că drumul se vrea întotdeauna liber şi frumos. Oportunităţile pe care le ai absolvind o facultate de limbi străine în combinaţie cu ştiinţe economice, afaceri şi relaţii internaţionale sunt multiple şi deschid orizonturi spre domenii diverse. Aşadar, Facultatea de Limbi Moderne Aplicate s-a dovedit a fi o variantă câştigătoare şi un timp întemeietor pentru tot ceea ce a urmat în traseul meu profesional. O adevărată şcoală de business a fost primul meu loc de muncă, în mediul privat, la un grup important de firme din Târgu-Mureş, unde m-am dezvoltat pe aria de vânzări şi marketing, două componente strategice pentru o afacere de succes. Mai apoi, experienţa şi expertiza m-au ajutat să fac trecerea spre domeniul energetic, care a adus cu sine multe provocări, dar şi mai multe satisfacţii. Am ales să rămân în această zonă de business pentru că aici, în tot ceea ce faci, pui clientul, omul pe primul loc. Fiind vorba de oameni, nu avem voie să dezamăgim. Fiecare zi conservă în ea gândul zilei de mâine. Permanenta căutare de soluţii pentru ca experienţa clienţilor cu E.ON să fie tot mai bună şi la un nivel cât mai apropiat de aşteptările lor rămâne preocuparea mea de fiecare zi. La sfârşitul zilei rămâne mulţumirea încercării şi a reuşitei, a lucrurilor bune şi temeinice pe care le laşi în urmă, a respectului pe care îl primeşti de la colegii sau partenerii tăi, rămâne credinţa că ai făcut tot ce ai ştiut mai bine în timpul tău. Şi, da, şi în urmă cu 20 de ani mă vedeam lucrând cu oameni, pentru oameni. E important să faci ceea ce te împlineşte atât cât te bucură. Iar eu găsesc bucuria aceasta în fiecare zi petrecută cu sens împreună cu colegii mei şi încerc să privesc senin înspre următorii 20 de ani… Poate reuşim să facem lumea un loc mai frumos. Timpul are, totuşi, un rost al lui.

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Proiecţia aşteptărilor noastre are la bază o realitate de la care plecăm atunci când ne facem planuri pentru viitor. Însă această realitate nu rămâne blocată în acel moment, ea este dinamică. De aceea, punerea în practică a unor idei, a unor planuri poate fi încetinită şi depinde de o serie de factori, mulţi dintre aceştia nefiind în controlul nostru. Ce putem face este să nu ne abatem din drumul pe care ni l-am ales, să ne adaptăm noilor condiţii şi să ne înconjurăm de oameni de nădejde, formând echipe care să poată evolua odată cu noi şi pe care să le susţinem. Asta am făcut şi eu, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Conduc o echipă entuziastă, formată din peste 700 de colegi pe care îi apreciez foarte mult, alături de care am crescut şi evoluat. Împreună am dezvoltat soluţii şi produse energetice sustenabile pentru clienţii noştri şi am reuşit să ne consolidăm poziţia în piaţa de energie, în ani cu profunde şi mai ales dese schimbări legislative şi de reglementare.

    În ceea ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea/domeniul în care activaţi/compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Lumea viitorului nu poate fi decât sustenabilă, verde şi digitală. În următorii ani ne vom concentra pe obiectivul strategic de a furniza energie din surse sustenabile, deoarece protejarea mediului înconjurător şi creşterea calităţii vieţii sunt obiective pe care le urmărim în tot ceea ce facem. Proiectele noastre viitoare se vor fundamenta pe analiza atentă a nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, a tendinţelor din piaţă şi a inovaţiilor din domeniul energetic.

    Următorii 20 de ani vor aduce transformări semnificative în modul în care utilizatorii interacţionează cu platformele şi tehnologiile. Ne aşteptăm la o întreagă schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte mediile pe care clienţii le utilizează astăzi, în contextul progreselor actuale în inteligenţă artificială, realitate virtuală sau machine learning. Evoluţia tehnologiei va permite oferirea de experienţe digitale personalizate, iar în acelaşi timp experienţa în interacţiunea umană va deveni mult mai empatică şi individualizată. E.ON îşi propune să fie în fruntea acestor schimbări aducând cele mai noi tehnologii, pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor.

    Sunt câteva tendinţe cheie care vor influenţa evoluţia companiei noastre, care va fi mai conectată şi orientată către client. Inteligenţa artificială (AI) şi automatizarea vor optimiza operaţiunile interne şi vor juca un rol crucial în analiza datelor care stau la baza deciziilor strategice. De asemenea, comercializarea descentralizată a energiei va fi posibilă prin intermediul platformelor bazate pe tehnologia blockchain sporind securitatea cibernetică şi reducând riscul de fraude. Realitatea augmentată şi virtuală este o altă tendinţă cheie, tehnologiile AR şi VR vor fi utilizate pentru instruirea personalului şi, totodată, vor oferi clienţilor o experienţă virtuală a locuinţelor lor.

    Prin utilizarea strategică a tehnologiilor digitale, E.ON îşi propune să ţină pasul cu schimbarea continuă a pieţei energetice şi să rămână competitivă. Pentru viitorul apropiat ne concentrăm pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor în zonele cheie ale interfeţelor dedicate: managementul consumului, înţelegerea facturilor şi plata acestora. Aş exemplifica aici cu factura digitală, un nou format al facturii, 100% digital, mai uşor de înţeles prin noi metode de vizualizare a costurilor şi componentelor. Pentru E.ON Myline pregătim un nou concept în acest an, respectiv o schimbare majoră a modului în care sunt prezentate şi accesate funcţionalităţile cu un set nou de capabilităţi de interacţiune pentru produsele de eficienţă energetică. De asemenea, dezvoltăm noi metode de plată: Apple Pay, Google Pay şi un flux de plată mai simplu pentru clienţi prin integrarea unui portofel digital cu opţiunea de salvare a cardurilor atât în aplicaţia E.ON Myline, disponibilă pe website-ul companiei, cât şi în versiunea mobilă. Platforma www.eon.ro va trece de la un model de prezentare şi vânzare individuală către un model de platformă e-commerce şi astfel vom adăuga posibilitatea de personalizare a produselor de către clienţi, în funcţie de nevoile fiecăruia.   

    BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 Cele mai puternice femei de afaceri, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Claudia Griech, CEO, E.ON Energie România, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Viziunea verde dictată de Bruxelles se execută. România primeşte OK-ul Comisiei pentru un ajutor de stat de 3 miliarde de euro pentru CfD-urile regenerabililor care vor bloca 15 ani preţul energiei. „Se asigură o rentabilitate minimă. Trebuie publicate cât mai repede condiţiile de eligibilitate“

    „Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro (15,22 miliarde de lei) în sprijinul instalaţiilor care produc energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, în vederea promovării tranziţiei către o economie «zero net», în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde“, a anunţat Comisia Europeană.

    ♦ România este pe punctul de a intra într-o nouă schemă de sprijin pentru producătorii de energie verde, în contextul în care nu a terminat nici povestea cu certificatele verzi care au alimentat primul val de regenerabile din 2009-2014 ♦ Oamenii din industrie spun însă că schema de contracte pentru diferenţă (CfD-uri) va asigura doar o rentabilitate minimală, un return de o cifră pentru investitorii în regenerabile şi că nu va distorisiona piaţa ♦ Pe de altă parte, tehnologii mai puţin mature, ca stocarea, reactoarele SMR sau hidrogenul, nu beneficiază de acelaşi suport, gazul este trecut cu vederea, iar industria este în corzi, cerând la rândul ei ajutoare de stat care nu apar ♦ Direcţia dictată de Bruxelles însă este clară, ea prevede creşterea accelerată a proiectelor de energie solară şi eoliană, chiar dacă tehnologia nu e produsă aici, astfel că schema de CfD-uri va impulsiona dezvoltările în numele decarbonizării.

    „Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro (15,22 miliarde de lei) în sprijinul instalaţiilor care produc energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, în vederea promovării tranziţiei către o economie «zero net», în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde“, a anunţat Comisia Europeană.

    Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcţie şi exploatare a unor instalaţii noi de producere de energie electrică din surse solare fotovoltaice şi din surse eoliene onshore. Ajutorul va fi acordat prin proceduri de licitaţie competitivă şi va lua forma unui contract bidirecţional pentru diferenţă (CfD), a mai anunţat Comisia.

    În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi apetisantă pentru bănci, mai ales în contextul scăderii dramatice a preţului la energie.

    Dar ce este important este că banii, cele 3 miliarde de euro, vor veni din Fondul pentru Modernizare, după cum a anunţat Sebastian Burduja, ministrul energiei. Banii vor fi utilizaţi pentru a susţine montarea a 5.000 MW în proiecte de energie regenerabilă, prima licitaţie care urmează să fie organizată vizând proiecte de 2.000 MW.

    „Aceste fonduri vor veni din Fondul pentru Modernizare, unde de asemenea suntem în linie dreaptă cu aprobarea. 5.000 MW energie verde (3.000 MW parcuri solare şi 2.000MW parcuri eoliene), şi reprezintă cea mai mare investiţie pentru tranziţia energetică a României. Prin con­trac­tele pentru diferenţă, în urma unei proceduri competitive publice şi transparente, vom fixa preţul de vân­zare a energiei electrice generate de aceste investiţii pentru următorii 15 ani“, a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei, într-o intervenţie pe reţeaua de socializare LinkedIn.

    Întrebarea care se ridică este cum va fi stabilit acel preţ garantat şi dacă nu cumva prin fixarea unui preţ pe o perioadă de 15 ani de zile, mai ales în contextul actual, nu există riscul de a menţine preţul energiei sus, în mod nejustificat.

    „Pentru toţi românii, aceste investiţii înseamnă un preţ mai mic al energiei electrice pe termen mediu şi lung, un aer mai curat şi o producţie mai mare de energie“, dă asigurări ministrul energiei.

    Mai departe, jucătorii din industrie spun că foarte importante vor fi con­diţiile de eligibilitate pentru pro­iectele care pot intra în schema de CfD.

    „Ce­rem publicarea cât mai curând a documentelor formale, astfel încât in­vestitorii să îşi poată pregăti proiectele. Trebuie să vedem criteriile de eligi­bi­li­tate cât mai rapid“, spune Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA (Romanian Wind Energy Association).

    „Prin această schemă, se va asigura o rentabilitate minimală a proiectelor şi este necesară ţinând cont de costurile de finanţare mai mari din România, dar şi pe fondul lipsei de siguranţă a livrărilor, care se poate diminua odată cu electrificarea economiei şi creşterii consumului“, a mai spus Gavrilă.

    Părerile sunt însă împărţite privind oportunitatea susţinerii prin CfD-uri a proiectelor de energie verde, acolo unde tehnologia este deja matură, în contextul în care alte zone care chiar au nevoie de suport, precum stocarea sau hidrogenul, bat pasul pe loc. Graba privind demararea primei licitaţii de CfD-uri este dată de faptul că România, prin PNRR, s-a angajat să semneze până la finalul anului trecut primele astfel de contracte pentru producţia de energie din surse regenerabile. Mecanismul CfD este o creaţie a BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi a Ministerului Energiei.

    România ar trebui ca în următorii şapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unităţi de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 G în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Dar dincolo de partea de energie verde, una dintre cele mai importante direcţii de creştere este producţia de energie pe bază de gaze, unde România ar trebui să ajungă la o capacitate de 4,4 GW, de la 2,9 GW în prezent. Calculele arată că pentru realizarea acestor proiecte vor fi necesare investiţii de 17 mld. euro, lucru care arată amploarea planurilor pe care le are România în ceea ce priveşte producţia de energie până în 2030, după un parcurs foarte modest în ultimele 3 decenii.

  • Vestea pe care o aşteptau toţi verzii: Ministerul Energiei a primit aprobarea Comisiei pentru finanţarea Contractelor pentru Diferenţă (CfD). 3 mld. euro din Fondul pentru Modernizare merg pentru a susţine 5.000 MW de eoliene şi solare. Preţul energiei din aceste proiecte va fi blocat 15 ani de zile

    Ministerul Energiei a primit aprobarea Comisiei Europene pentru schema de finanţare a contractelor pentru diferenţă (CfD): 3 miliarde de euro pentru proiecte de 5.000 MW energie solară şi eoliană, a anunţat în seara aceasta Sebastian Burduja, ministrul energiei. Iniţial, estimarea de 3 miliarde de euro viza doar prima licitaţie de CfD-uri prin care România speră să finanţeze proiecte de 2.000 MW, eolian şi solar.


    “Aceste fonduri vor veni din Fondul pentru Modernizare, unde de asemenea suntem în linie dreaptă cu aprobarea. 5.000 MW energie verde (3.000 MW parcuri solare şi 2.000 MW parcuri eoliene), si reprezintă cea mai mare investiţie pentru tranziţia energetică a României. Prin contractele pentru diferenţă, în urma unei proceduri competitive publice şi transparente, vom fixa preţul de vânzare a energiei electrice generată de aceste investiţii pentru următorii 15 ani.”

    Potrivit lui Sebastian Burduja, aceste proiecte vor duce la scăderea preţului energiei din România.

    În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor prin intermediul facturilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi apetisantă pentru bănci, mai ales în contextul scăderii dramatice a preţului la energie.

    Graba privind demararea primei licitaţii de CfD-uri este dată de faptul că România, prin PNRR, s-a angajat să semneze până la finalul anului trecut primele astfel de contracte pentru producţia de energie din surse rege­nerabile. Mecanismul este o creaţie a BERD (Banca Europeană pentru Recon­struc­ţie şi Dezvoltare) şi a Ministerului Energiei. Implementarea lui ridică însă mai multe semne de întrebare legate de procesul de selecţie în sine, dar şi de necesitatea imple­men­tării la scară largă a unui astfel de me­canism (sunt vizaţi 5.000 MW) în contextul în care chiar dezvoltatorii de proiecte eo­lie­ne şi solare spun că se susţin cu preţul pieţei.

  • Eurochambres: Tensiunile geopolitice, întreruperea lanţurilor de aprovizionare, accesul la materii prime şi securitatea energetică rămân principalele motive de îngrijorare pentru mediul de afaceri în 2024

    Tensiunile geopolitice, întreruperea lanţurilor de aprovizionare, accesul la materii prime şi securitatea energetică reprezintă principalele motive de îngrijorare de anul acesta pentru mediul de afaceri, după cum reiese din sondajul Global Economic Survey 2024 (GES2024), realizat de către Asociaţia Camerelor de Comerţ Europene (Eurochambres), la care a contribuit inclusiv Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

    Astfel, pentru al doilea an consecutiv, instabilitatea cauzată de tensiunile geopolitice continuă să cântărească cel mai mult asupra perspectivelor economice globale, ca cea mai mare provocare pentru mediul de afaceri.

    “Conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu dar şi faptul că 2024 este un an electoral pentru 76 de state au contribuit semnificativ în răspunsurile date de organizaţiile participante la sondaj”, menţionţionează analiza .

    Sondajul se bazează pe răspunsurile organizaţiilor de reprezentare a mediului de afaceri din state ale căror economii însumează aproximativ 70% din totalul Produsului Intern Brut (PIB) global.

    De asemenea, problemele lanţului de aprovizionare reprezintă a doua cea mai mare provocare cu care se confruntă economia globală în 2024.

    Referitor la prognozele de creştere, sondajul GES2024 indică faptul că economiile dezvoltate, precum cele din Uniunea Europeană (UE), Statele Unite ale Americii (SUA) şi Marea Britanie, vor avea o rată de creştere moderată, puţin sub estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI).

    Astfel, pentru UE, sondajul prognozează 1,25% creştere economică (faţă de 1,4 FMI), pentru SUA 1,3% (faţă de 1,5% FMI), iar pentru Marea Britanie – 0,4% (faţă de 0,6% FMI).

    În schimb, statele aparţinând Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est 5 (ASEAN 5), Turcia, statele din zona Golfului Persic şi cele din regiunea Asia-Pacific, vor înregistra o creştere economică mai mare decât estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI).

    De asemenea, studiul indică o creştere a fluxurilor de investiţii străine directe (ISD), în SUA şi China, în timp ce pentru Europa, se apreciază că nivelul acestora va rămâne constant.

     

  • Centrala pe gaze de 160 mil. dolari a Rompetrol de la Midia este aproape gata. Unitatea de 80 MW ar putea intra în funcţiune până la finalul anului, prima conectare de acest tip de mai bine de 10 ani. Kazahii se mai uită şi la energie solară

    ♦ Dacă şi planurile Romgaz de a finaliza lucrările la centrala pe gaze de la Iernut se vor concretiza, 2024 are şanse mari să devină cel mai bun an pentru finalizarea proiectelor convenţionale de producere a energiei din ultimul deceniu.

    Kazahii de la Rompetrol, proprietarii celei mai mari rafinării din România, Petromidia din Năvodari, sunt pe ultima sută de metri pentru realizarea proiectului brownfield de 80 MW, capacitate de producţie pe energie din gaze, pe platforma de la Midia. Centrala, care nu mai funcţiona, ar putea fi conectată la sistem în a doua parte a acestui an. Ultima investiţie realizată în producţia de energie din gaze este centrala Brazi a OMV Petrom, care a fost conectată la sistem în 2021, cu o capacitate de 860 MW şi o investiţie de 530 mil. euro. Dacă şi Romgaz va finaliza proiectul Iernut, 460 MW cu 269 de milioane de euro, anul 2024 devine unul foarte bun pentru investiţiile în producţia de energie ţinând cont de parcursul modest al României din ultimele decenii. Investiţia este realizată prin intermediul Fondului de Investiţii în Energie Kazah-Român (FIEKR), un joint venture între statul român şi KMG (KazMunayGas) International.

    „În acest moment, stadiul de realizare a centralei de cogenerare din proximitatea rafinăriei Petromidia se ridică la 95%. Echi­pa­mentele necesare au fost recep­ţionate şi montate conform graficului de lucrări agreat cu toate părţile implicate în acest proiect“, spun reprezentanţii FIEKR. Lucrările au început în primăvara anului 2021, iar estimarea pentru punerea în funcţiune viza anul 2023.

    „În cursul anului trecut s-au înregistrat întârzieri în graficul de lucrări (avize, lucrări suplimentare, verificări, întârzieri în livrarea echi­pamentelor etc.), ceea ce a deter­minat stabilirea unor noi termene.“

    „Au fost identificaţi şi alţi factori care au decalat termenele stabilite iniţial, unele independent de activitatea curentă a companiei Rompetrol Energy.“

    De exemplu, spun reprezentanţii FIEKR, cele două cutremure care au lovit Turcia şi Siria, la începutul lunii februarie a anului trecut, au determinat o reducere semnificativă a lucrărilor din partea contractorului general Calik Enerji Turcia. Cu o intensitate de 7,8 şi 7,7, acestea sunt considerate cea mai mare catastrofă naturală într-un secol în Europa, conform Organizaţiei Mondială a Sănătăţii. „Conform graficului actual, după finalizarea lucrărilor mecanice, instalarea echipamentelor, stabilirea legăturilor/conductelor aferente fluxurilor operaţionale, dar şi a conductei de aprovizionare cu gaz natural cu o lungime de 4,1 km, urmează o altă etapă majoră – verificarea, testarea, avizarea şi începerea procedurilor de punere în funcţiune, precum şi atingerea parametrilor tehnici şi optimi. în acest sens, estimăm că startul funcţionării centralei este fezabil în a doua parte a acestui an.“

    Centrala de cogenerare a fost proiectată ţinând cont, în primul rând, de necesităţile actuale de producţie ale rafinăriei Petromidia si a consumatorilor de pe platforma industrială Midia. „Astfel, centrala va putea produce până la 80 de MWh şi va acoperi integral necesarul maxim de 70 MWh de energie electrică, dar şi 180 de tone/h de abur, pentru ca procesele tehnologice ale celei mai mari rafinării din ţară să fie alimentate cu utilităţi de noua capacitate. În acelaşi timp, va asigura necesarul de energie pentru eventuale dezvoltări industriale pe platformă.“

    Construcţia centralei pe cogenerare, investiţie de 160 de milioane de dolari, este cel mai mare proiect de acest gen dezvoltat pentru susţinerea activităţii operaţionale a rafinăriei Petromidia. Investiţia este de tip brownfield şi presupune integrarea activelor Uzinei Termoelectrica Midia, dar şi personalul acesteia, pentru operarea echipamentelor existente şi a noii centrale. „Centrala va permite o reducere semnificativă a preţului energiei electrice livrate către platforma Petromidia, prin eliminarea unei părţi din tarifele de reglementare (ex. tarifele de transport şi distribuţie), dar si o siguranţă în asigurarea necesarului de energie, la standardele de calitate impuse de instalaţiile de producţie. De asemenea, va genera, anual, circa 11 milioane de dolari, prin impozite plătite către bugetul de stat.“

    Fondul de Investitii a fost înfiinţat la finele lui 2018, în baza unui Acord de Asociere încheiat între KMG International şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE). Fondul şi-a propus pe o perioadă de 7 ani de zile investiţii de 1 mld. dolari. „Până la acest moment au fost aprobate investiţii totale de 315 milioane de dolari.“ Portofoliul de investiţii al Fondului cuprinde trei piloni principali – rafinare, downstream şi decarbonizare.

    „Pe lângă proiectele aflate deja în desfăşurare, FIEKR face progrese şi în partea de decarbonizare. Astfel, KMG Rompetrol Development, în calitate de vehicul investiţional al FIEKR, a semnat un contract de finanţare cu Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA), pentru implementarea proiectului <<Dezvoltarea infrastructurii de combustibil alternativ a Rompetrol pe autostrada A1 la frontiera RO – HU>>.“ Proiectul vizează instalarea de puncte de reîncărcare cu o putere minimă de 150 kW şi 12 conexiuni la reţea cu o putere minimă de 600kVA, distribuite în 11 locaţii situate de-a lungul reţelei rutiere TEN-T din România (autostrada A1 în apropierea graniţei cu Ungaria).

    „Totodată, a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru producerea de bioetanol cu capacitate de minim 50.000 de tone, pentru consumul rafinăriei Petromidia, dar şi un studiu de fezabilitate pentru coprocesarea biodiselului, într-o instalaţie dedicată cu capacitate de 60.000 de tone.“ Un alt proiect vizat, din sfera decarbonizării, este instalarea de panouri fotovoltaice pe platforma Petromidia, pentru a folosi energia regenerabilă în procesele proprii ale rafinăriei, ori pentru producţia de hidrogen verde.

    „Toate proiectele amintite, cu excepţia instalării punctelor de reîncărcare electrică, vor fi analizate suplimentar, în căutarea celor mai eficiente soluţii de implementare.“

  • Cine este discretul miliardar ceh care a ajuns să aprindă becul pentru 10% dintre consumatorii de energie din România

    EMMA Capital, fondul de investiţii ceh controlat de miliardarul Jiří Šmejc, cel care în ultimii 20 de ani a devenit unul dintre cei mai prolifici antreprenori din Europa Centrală, ar fi în discuţii pentru preluarea producătorului local de gaze Stratum Energy, arată mai multe surse din piaţă. Stratum Energy România este unul dintre producătorii de talie mică de gaze din România, în contextul în care cea mai mare parte a extracţiei este concentrată la OMV Petrom, Romgaz şi Black Sea Oil & Gas. Activităţile Stratum Energy se desfăşoară în zăcământul Poduri, Moineşti (Bacău). Potrivit informaţiilor disponibile, tranzacţia s-ar afla pe masa deja Consiliului Concurenţei. Datele de pe platforma Termene.ro arată că în 2022 cifra de afaceri a Stratum Energy România a fost de 280 de milioane de lei şi compania a avut pierderi de circa 55 de milioane de lei.

    Tranzacţia, dacă se va finaliza, ar veni în contextul în care la finalul anului trecut Premier Energy, una dintre firmele din portofoliul EMMA Capital, a preluat furnizorul de energie CEZ Vânzare, care are 1,2 milioane de consumatori. Astfel, Premier Energy a devenit unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate din România, în total, pe plan local fiind circa 9 milioane de consumatori de energie.

    Premier Energy a terminat 2022 cu un business de 2,9 mld. lei şi un profit net de 643 mil. lei, fiind una dintre companiile din segmentul energetic cu cea mai agresivă creştere. Dincolo de businessul clasic de furnizare şi distribuţie de gaze naturale, Premier Energy a făcut pasul spre producţia de energie verde, intenţia fiind de a deveni o platformă de business vertical integrată în sectorul energetic, cu focus pe sustenabilitate. Premier Energy gestionează o reţea de 2.500 de kilometri de conducte de gaze, iar în ultimii ani a avut un ritm de creştere de circa 200 de kilometri pe an.

    “În următorii zece ani, vom fi la masa jucătorilor regionali de importanţă strategică, avem resurse şi know-how pentru aceasta, iar România are nevoie de astfel de campioni energetici”, spunea recent Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy, într-o opinie transmisă cu ocazia aniversării de 25 de ani a ZF.

  • Mihai Drăghici, partner, EY România: Pentru susţinerea investiţiilor private trebuie să fim atenţi la modul în care atragem aceste finanţări europene. Avem nevoie de o predictibilitate mai mare şi trebuie să alocăm bugetele către priorităţile strategice: eficienţa energetică şi industria

    Mihai Drăghici, partner, EY România, spune că pentru susţinerea investiţiilor private România trebuie să fie atentă la modul în care sunt atrase finanţările europene. Această zonă, crede el, are nevoie de mai multă predictibilitate, iar bugetele trebuie alocate către priorităţile strategice, cum ar fi eficienţa energetică şi industria. 

    „Trebuie să ne uităm la partea de competitivitate pentru industrie din perspectiva energetică. Avem doi vectori principali: costul energiei şi eficienţa energetică. Pentru susţinerea investiţiilor private trebuie să fim atenţi la modul în care atragem aceste finanţări europene. Acolo avem nevoie de o predictibilitate mai mare. Trebuie să alocăm bugetele către priorităţile strategice, cum ar fi eficienţa energetică şi industrie, pentru a creşte productivitatea ei”, a spus Mihai Drăghici în timpul ZF Power Summit 2024.

     

    Ce a mai declarat în timpul evenimentului:

    ► Pentru a reduce costul energiei ar trebui să avem noi capacităţi de producţie. Aceste noi capacităţi de producţie pot fi implementate de către stat cu banii contribuabililor, doar că istoria ne arată că durează foarte mult şi nu prea s-a întâmplat acest lucru în ultima perioadă. Pot fi instalate aceste noi capacităţi de producţie cu banii investitorilor privaţi, fonduri proprii sau atrase de la instituţiile bancare.

    ► În România s-a discutat foarte mult despre aceste proiecte de regenerabile, dar în realitate, cel puţin în 2023, nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor sau sunt încă pe hârtie.

    ► În cinci ani de zile, Germania şi alte ţări vor genera energie verde la un preţ semnificativ mai mic decât preţul energiei de azi. Noi suntem în UE. Avem de ales – putem merge în acest trend sau putem rămâne unde suntem acum. 

    ► Peste cinci ani, dacă nu facem nimic acum, nu doar că vom avea un cost al energiei mai puţin competitiv decât alte ţări, dar vom plăti şi un cost al emisiilor impus de preţul de piaţă de la vremea respectivă. 

    ► Sper să nu ajungem în situaţia de a importa energie din Germania pentru că acolo este produsă mai ieftin. Trebuie să fim atenţi la fundamentul economic şi la costul la care producem energia.

    ► Eficienţa energetică este o prioritate în politica industrială. Avem chiar azi pe masă un apel prin PNRR pentru finanţarea eficienţei energetice în industrie. Se finanţează proiecte de până la 2 mil. euro, iar bugetul total este de 60 mil. euro. Este un start, un început bun, dar cu siguranţă cred că pot fi alocate mai multe finanţări pentru a susţine aceste priorităţi strategice.

    ► Este important să susţinem investitorii privaţi să investească în economie. 

    ► Nu sunt de acord cu faptul că problema este prosumatorul sau dezvoltatorul pentru că afectează reţeaua de distribuţie. Trebuie să punem problema invers – reţeaua de distribuţie trebuia modernizată acum cinci ani de zile. Acolo este problema şi trebuie să o rezolvăm pentru a putea prelua toate aceste capacităţi.

     

  • Claudia Griech, E.ON Energie România: Estimăm că în următorii cinci ani undeva la 500.000 de gospodării din România vor avea panouri fotovoltaice

    Numărul de prosumatori a depăşit pragul de 120.000 în România la finalul anului 2023, dar estimările arată că acest număr ar putea creşte de mai mult de patru ori în următorii cinci ani.

    „Dacă mă uit la segmentul rezidenţial, estimările noastre sunt că, în condiţiile în care există şi programe subvenţionate de stat cum este Casa Verde, la nivel naţional piaţa se va dezvolta în următorii cinci ani ajungând undeva la 500.000 de gospodării care vor avea panouri fotovoltaice”, a declarat Claudia Griech, general manager E.ON Energie România, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2024.

    Reprezentanţii E.ON spun că deservesc în total circa 12.000 de prosumatori, dintre care 1.500 de sisteme fotovoltaice au fost furnizate chiar de către companie. În plus, compania se pregăteşte să instaleze câteva mii de proiecte în cadrul programului Casa Verde Fotovoltaice.

    „Avem deja 5.000 de clienţi care ne-au selectat în cadrul programului Casa Verde şi urmează să instalăm pe parcursul acestui an, deci vedem că există o cerere din partea pieţei pentru soluţii de eficienţă energetică”.

    Ce a mai declarat la ZF Power Summit 2024

    • În ceea ce priveşte clienţii business şi municipalităţi, anul trecut l-am încheiat cu un număr de 360 de proiecte implementate, avem încă aproximativ 50 de proiecte în implementare. Vorbim despre o producţie de 85 GWh generată de aceste sisteme.
    • Ne dorim revenirea la o piaţă liberă, dar nu se poate face oricum, ea trebuie gândită foarte bine. Avem privilegiul de a avea un an la dispoziţie în care să pregătim într-adevăr revenirea la o piaţă liberă.
    • În ceea ce priveşte piaţa de centrale termice aş spune că acolo avem deja un parc propriu de peste 50.000 de clienţi care practic au ales soluţia asta pentru reducerea consumului de gaze naturale, pentru a avea un consum mai eficient.
    • Pompele de căldură sunt la început, dar am încredere că atâta vreme cât se dezvoltă piaţa de panouri fotovoltaice pompele de căldură vor veni cumva natural pentru clienţii care îşi vor produce energia proprie, tocmai pentru că cel mai eficient mod de utilizare a panourilor fotovoltaice este autoconsumul şi nu neapărat să dăm în reţea.

  • Christina Verchere, CEO OMV Petrom: România a făcut multe progrese în tranzitia energetică, cum este zona de regenerabile. Noi vom investi 8 miliarde lei pe an în următorii 3 ani în tranzitia energetică

    România a făcut multe progrese în tranzitia energetică, cum este zona de regenerabile, unde vedem din nou incetive-uri, şi cred că sectorul privat are un rol esential, pentru că aduce capital, iar o legislatie stabilă este de bază pentru a atrage investitori, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom în cadrul conferintei ZF Power Summit 2024.

    ”Reglementarea preturilor a fost introdusă pentru a proteja consumatorii vulnerabili într-un moment dificil, până în 2025. Dar trebuie să pornim un dialog despre cum vom reveni la o piată liberă. E nevoie însă de un mecanism pentru consumatorii vulnerabili, care să poată fi folosit atunci când preturile cresc”.

    CEO OMV Petrom a mentionat că strategia companiei prevede investitii anuale de 8 miliarde lei pentru a sustine tranzitia energetică. Proiectele anuntate de companie pe zona de regenerabile totalizează o capacitate de 2 GW.

    ”România este o economie în creştere, pe care trebuie să o decarbonizăm în acelaşi timp. Nu trebuie să facem una în detrimentul alteia. Le putem face impreună şi Europa sustine acest process. Economia trebuie să crească ca un rezultat al decarbonizării. Chiar şi în momentele dificile, România a fost rezistentă şi economia a crescut”.

    Ce a mai declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom:

    Anul trecut a fost un an în care am aplicat strategia de reducere a emisiilor de carbon şi strategia noastră prevede 8 miliarde de lei pe an investitii pentru această strategie de tranzitie energetică.

    La Neptun Deep am obtinut aprobările şi am reuşit să atragem contractori foarte importanti în proiect anul trecut. Companii puternice, credibile. Ne concentrăm acum pe permise şi constructii, iar în 2027 vrem să vedem prima moleculă extrasă .

    Am construit în paralel şi un portofoliu de regenerabile, inceput în 2022 în Oltenia, apoi am cumpărat 710 MW în proiecte solare în Teleorman şi am anuntat un parteneriat cu Renovatio anul trecut. Acum vrem să intrăm în partea de executie.

    Facem o tranzitie în zona de transport, cu reteaua de EV charging şi vom continua dezvoltarea retelei, inclusiv prin pareneriatul cu Renovatio.

    Cred că hidrogenul are un potential foarte mare, dar încă nu este folosit la nivel industial din cauza costurilor mari. Noi îl vom folosi la rafinărie.

    Avem proiecte de 2 Giga în regenerabile.

    Tranzitia energetică din piata europeană înseamnă o tranzitie şi la nivelul companiei, în următorii ani. Suntem o companie de oil&gas, dar vrem să dezvoltăm mult şi zona de regenerabile.

    La Neptun Deep vom avea contracte pe termen lung şi scurt, vom avea productie pe piata spot, etc. Vor fi perioade când vom avea oferta peste cerere şi ne vom uita la pietele externe pentru vânzare, dar tinta noastră este să vindem gazul în România.

    Neptun Deep este un game changer pentru România şi este un proiect foarte important pentru noi.

    România a făcut multe progrese în tranzitia energetică, cum este zona de regenerabile, unde vedem din nou incetive-uri. Cred că sectorul privat are un rol esential, pentru că aduce capital. De aceea o legislatie stabilă este esentială pentru a atrage investitori. Avem nevoie de o piata liberă. Suntem într-o piata reglementată acum, de inteles după criza trecută. E nevoie să vedem fluxuri libere de energie, să poti vinde şi cumpăra, ceea ce ajută rolul regional al României.

    În regiune, ne uităm la oportunităti, inclusiv în Bulgaria. Când Neptun Deep va deveni operational, România va deveni principalul producător de gaze din Europa.

    Ne uităm la regenerabile, la biocombustibili. Inainte făceam 100% singuri, acum avem multe parteneriate, multe proiecte din tranzitia energetică le vom face in parteneriat.

    Preturile au inceput să coboare acum. În inima tranzitiei energetice este creşterea capacitătii de productie de energie, dezvoltarea zonei de regenerabile, care permite Europei să nu mai importe gaze.

    Tranzitia vine cu o serie de probleme, economice, geopolitice. Dar odată ce montezi un panou solar, el rămâne acolo, în timp ce gazul este variabil, poate fi pornit sau oprit.

    Politica de dividend prevede 5-10% creştere pe an şi oferim dividende suplimentare in functie de situatie. Vom plăti un dividend special şi în 2024. Vrem ca investitorii să vadă şi randamente, nu doar potentialul de creştere.

    Creşterea viitoare a companiei se va baza mult pe Neptun Deep, dar şi pe regenerabile.  În perioada 2022-2030, avem 11 miliarde euro investitii planificate.

    Vedem o cerere mare pe piata din România pentru gazul din Marea Neagră, iar noi îl vom folosi pentru productia de energie.  

    Încerc să inteleg dacă în Europa reglementăm sau stimulăm. Reglementările pot stabili ritmul de dezvotlare, dar incentive-urile ajută şi mai mult.

     

  • Chimcomplex anunţă începerea unui proiect de extindere a capacităţilor energetice pe platforma A6 Dej

    Chimcomplex anunţă începerea unui proiect de extindere a capacităţilor energetice pe platforma A6 Dej, printr-un amplu proces de modernizare, ce va consolida poziţia companiei pe piaţa energetică, trasmite compania într-un comunicat de presă.

    “Masterplanul Diviziei Energetice Chimcomplex prevede şi are lansate în lucru investiţii care vor urma să genereze energie suficientă pentru securizarea energetică a Grupului, dar şi a comunităţilor din care facem parte. La finalul anului 2023 am pus în funcţiune cea mai mare centrală de cogenerare construită în România, în ultimii 11 ani, de 49,6 MWh şi prima centrală de trigenerare construită în Europa. Modernizarea centralei de la Dej, care acum funcţionează pe biomasă, va genera până la 80MW energie electrică şi termică, ce va fi utilizată într-o nouă fabrică de procesare chimică. Această investiţie planificată să fie finalizată în cel mai scurt timp posibil, face parte din strategia noastră de evoluţie într-un mod sustenabil şi progresiv. Prelucrarea energiei şi ”înnobilarea” ei prin folosirea la crearea de bunuri şi mărfuri ar trebui să direcţia de urmat la nivel naţional.” a declarat Florian Staicu, Preşedinte Consiliul de Administraţie A6.

    Chimcomplex, prin compania A6, continuă să se dezvolte pe baza unor strategii durabile, aducând beneficii atât mediului înconjurător, cât şi comunităţilor pe care le deserveşte.

     

    Despre Chimcomplex

    Chimcomplex este principalul producător şi furnizor de substanţe chimice vitale din regiune, specializat în polioli, clorosodice şi oxo-alcooli. Este o companie strategică pentru economia românească, cel mai mare combinat de produse chimice, cu 2 platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea. Chimcomplex este o companie cu o tradiţie de 70 de ani, care dezvoltă produse de calitate pentru o viaţă mai bună şi un viitor sustenabil. În anul 2022 Chimcomplex a înregistrat o cifră de afaceri de 2.259 milioane de lei.