Tag: elevi

  • REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2018 publicate pe EDU.ro. Contestaţiile la examenul de Evaluare Naţională se pot depune până la ora 19:00.

    Primele rezultate la examenul de EVALUARE NAŢIONALĂ 2018 au fost afisate pe site-ul Evaluare.edu.ro. Intre orele 14.00 – 19.00, se pot depune contestaţiile pentru probele de limba şi literatura romană, matematică, limba maternă. După soluţionarea contestaţiilor, notele finale ale examenului de evaluare naţională vor fi făcute publice pe data de 23 iunie 2018.

    La examenul de Evaluare Naţională din 2017 s-au înscris 144.929 de elevi, dintre care au fost prezenţi 140.712 candidaţi. Peste 150.000 de elevi s-au înscris în 2018 examenul de Evaluare Naţională.

     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acer Chromebook Spin 11, laptop de buget pentru studenţi

    Înainte să trecem la analiza acestuia, să stabilim ce este un chromebook. Acesta este un laptop care rulează pe sistemul Chrome al Google, nu Windows, cu care sunteţi obişnuit. Imaginaţi-vă browserul Chrome transformat în sistem de operare, dar asta nu înseamnă că funcţionează doar online, ci şi fără să fie conectat la internet, dar atunci utilitatea îi scade. De ce un chromebook? Pentru că accesul la internet a devenit tot mai facil, iar utilitatea acestuia a devenit indisputabilă, dar accesul vine şi cu un preţ. Preţ care nu este convenabil pentru toată lumea. Totuşi, evoluţia tehnologiei a dus la scăderea preţurilor şi la apariţia unor dispozitive ca aceste chromebookuri, laptopuri care să gestioneze bine elementele de bază (browsing, scris etc.), să aibă o autonomie a bateriei bună şi să fie mobil.
    Acer Spin 11 este un chromebook cu o diagonală de 11,6 inchi, ecranul este dotat cu sticlă Gorilla Glass, ceea ce-l protejează zgârieturi, este rezistent la apă şi are o bandă de cauciuc de jur împrejur pentru a face faţă şocurilor. Astfel, acest dispozitiv a fost conceput pentru a suporta câteva lovituri, voluntare sau involuntare. Ceea ce-l face bun pentru copii, care sunt mai neatenţi cu gadgeturile. Totuşi, aceste sisteme de protecţie îl fac ceva cam robust şi cam greu pentru un laptop de 11,6 inchi (1,3 kg). Asta înseamnă că ar putea fi greu de cărat pentru un elev, dar sunt sigur că este mai uşor decât cele 4-5 cărţi şi 4-5 caiete pe care este nevoit să le ia zilnic la şcoală.
    După cum îi spune şi numele – Spin 11 – ecranul se învârte la 360 de grade, ceea ce înseamnă că poţi folosi gadgetul şi ca laptop, şi ca tabletă (mult prea grea pentru a fi folosită astfel), dar şi în modul cort. În plus, laptopul vine la pachet şi cu un stylus cu ajutorul căruia poţi să scrii, să navighezi, să desenezi. Nu este nici pe departe cel mai bun sau precis stylus pentru laptop, dar pentru un astfel de chromebook şi la acest preţ este mai mult decât OK. Elevii şi studenţii pot scrie cu el, pot desena sau pot naviga cu el tolăniţi în pat.
    Acer Spin 11 are un procesor Intel Celeron N3350 1.1 GHz, 4 GB memorie RAM, o placă video integrată Intel HD Graphics 500 şi un spaţiu de stocare flash de 32 GB. De asemenea, are 2 porturi USB C (unul pentru încărcare) şi 2 porturi USB 3.0 şi un jack audio. Toate astea sugerează un laptop capabil să ruleze aplicaţiile obişnuite din Chrome, editare de texte etc. Eu l-am folosit pentru aceste lucruri şi nu am întâmpinat probleme, iar autonomia bateriei a fost satisfăcătoare  în jur de cinci-şase ore dacă laptopul era utilizat mai intens şi cam opt ore de utilizare moderată.
    În concluzie, Spin 11 este un laptop care are un public ţintă şi este creat în aşa fel încât să satisfacă cerinţele acestuia, adică ale studenţilor: să fie funcţional, să aibă autonomie a bateriei îndelungată şi să fie portabil. 


    casetă tehnică:
    Procesor Intel Celeron N3350 Dual-Core până la 2,4 GHz
    Ecran 11,6 inchi (1.366 x 768 pixeli), multitouch
    Memorie RAM 4 GB
    Spaţiu de stocare 32 GB
    Autonomie 8-10 ore
    Conectivitate 2 porturi USB tip C, un port USB 3.0
    Cameră foto 5 MP 1.080 p + 1 MP 720 p
    Stylus Wacom EMR
    Sistem de operare Chrome OS
    Preţ aproximativ 1.500 de lei

  • De ce nu mai învaţă elevii? Este prea cald. Un studiu arată că fiecare grad în plus peste o anumită temperatură, scade capacitatea de învăţare cu 1%

    Vremea toridă de vară înăspreşte condiţiile în care elevii trebuie să înveţi, arată un nou studiu publicat de Wall Street Journal.

    Vestea bună, după analizarea a peste 10 milioane de elevi americani din perioada 1998-2012, care nu au luat din prima încercare examenele SAT, este că aerul condiţionat poate rezolva această problemă.

    „Când temperaturile de afară depăşesc 70 de grade Fahrenheit (21,1 grade Celsius), capacitatea de învăţare a elevilor începe să sufere. Cu cât se face mai cald după acel punct, cu atât studenţii învaţă mai prost”, spune Joshua Gooodman, profesor asociat de politici publice în cadrul Harvard University.

    Studiul a fost pus în circulaţie de Biroul Naţional de Cercetare Economică şi semnat de Goodman şi alţi trei cercetători.

    Ei au descoperit că, în medie, fiecare creştere de temperatură cu un grad Fahrenheit peste acea limită, reduce capacitatea de învăţare cu 1%.

     

  • I-a SMULS părul din cap. Motivul INCREDIBIL pentru care o învăţătoare a fost BĂTUTĂ de mama unor elevi

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ sesizează instituţiile statului să intervină într-un caz de o gravitate aparte: o învăţătoare din judeţul Călăraşi a fost agresată de mama unor elevi, chiar în şcoală, în faţa copiilor.
     
    ”Nu este un caz singular, motiv pentru care cerem Ministerului Educaţiei Naţionale să demareze o anchetă la şcoala respectivă, iar Parlamentului României să accepte solicitarea FSLI, prin care cadrele didactice să capete statutul de autoritate publică”, arată FSLI.
     
    Potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, incidentul a avut loc la Şcoala Gimnazială ”Dragoş Vodă” din judeţul Călăraşi, unde învăţătoarea clasei a III-a a fost bătută de mama a doi copii cărora le predă.
     
    Părintele agresor a fost nemulţumit că unul dintre copii a primit calificativul “Insuficient”.
     
    Agresiunea a avut loc în sala de clasă, în faţa elevilor. În urma incidentului, directorul unităţii de învăţământ a alertat Poliţia, precum şi conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi.
     
  • Liceul unde elevii fac profit din munca lor şi fondul şcolii a devenit o amintire

    Liceul Agricol din Beclean este un adevărat model pentru învăţământul românesc, elevii învăţând practic că agricultura poate fi una profitabilă dacă este făcută ca la carte, cu soiuri bune şi tehnologii moderne.

    De aproape cinci ani de când conducerea Liceului Agricol din Beclean a fost preluată de Florin Magdea, un tânăr profesor de biologie pasionat de agricultură, cei peste 400 de elevi au învăţat că agricultura este profitabilă. Florin Magdea a învăţat din familie că din agricultură se pot face bani frumoşi, aşa că a reuşit, în scurt timp după ce a ajuns la conducerea liceului agricol, să obţină venituri importante din agricultura făcută cu cap şi cu ultimele tehnologii în domeniu, cu răsaduri şi soiuri bune.

    Suma care intră anual în conturile şcolii creşte semnificativ, apropiindu-se deja de 30.000 de lei, bani pe care elevii şi profesorii îi fac de pe terenurile liceului.

    “Pasiunea pentru agricultură vine din familie, tata a fost inginer horticultor, unul dintre cei mai buni din judeţ în special pe partea din legumicultură, iar tradiţia continuă în familie şi fratele meu este inginer horticultor. Cum a fost posibil să ajungem aici? Cu muncă foarte, foarte multă muncă şi cu un colectiv sudat, iar rezultatele sunt pe măsură. Fiind un liceu cu profil agricol, printre puţinele care au mai rămas în ţară, pe lângă orele de curs avem foarte multă activitate.

    Avem un lot şcolar de aproximativ 10 hectare pe care de cel puţin cinci ani de zile se lucrează exemplar şi cu rezultate foarte bune. Colaborăm cu firme foarte mari de profil din ţară şi din străinătate care ne asigură în mare parte, pentru lotul şcolar, sămânţa, gratuit, pentru a face loturi experimentale pentru ei şi cu rezultate foarte bune. Pe de altă parte, în incinta şcolii avem o jumătate de hectar de teren în care avem înfiinţată o livadă care a intrat pe rod de anul trecut, avem solarii, parcele pentru legume şi încercăm pe cât se poate să facem totul cât se poate de ecologic”, a povestit pentru MEDIAFAX directorul Liceului Agricol din Beclean, Florin Magdea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Părinţii acestor copii plătesc mii de dolari pentru ca odraslele lor să petreacă 6 săptămâni fără telefoane mobile şi muncind pământul

    Campusul şcolii Midland este situat în Los Olivos, SUA şi aici studenţii taie lemn şi au grijă de animale între orele de istorie şi matematică, scrie Business Insider.

    Cei 90 de elevi nu se uită niciodată la telefoanele mobile timp de şase săptămâni. Ideea pentru o astfel de şcoală a venit de la fondatorul Paul Squibb care este de părere că elevii trebuie să aprecieze astfel de lucruri. Şcoala nu are angajaţi pentru curăţenie şi mentenanţă deoarece fiecare elev are propriul job: spălă geamurile, mătură şi culeg legume din ferma de 10 acri de lângă şcoală.

    Dacă un elev nu-şi respectă sarcina atunci colegii lui se supără. “De exemplu, dacă ai sarcina să bagi lemne pe foc pentru a încălzi apa, dar nu o faci, atunci nimeni nu se poate spăla cu apă caldă”.

    Pentru că elevii să studieze aici părinţii trebuie să plătească o taxă de 55.300 de dolari pe an şi cam 40% din studenţi o achită, restul beneficiind de o bursă de 32.000 de dolari. Potrivit Business Insider, mulţi dintre elevii Midland ajung la universităţi precum Stanford şi Harvard şi mulţi consideră că experienţa rustică de la şcoală îi schimbă.

    Trecerea la o viaţă fără telefoane mobile poate părea ciudată în lumea tehnologizată din prezent. Mai mulţi studenţi au spus că este dificil la început să renunţe la telefoane, dar, într-un final, spun că se bucură că pot trăi şi fără smartphone-uri. “Credeam că toţi am devenit nişte zombii cu capul în telefoane mobile. Eu mă bucur că nu am avut telefonul mobil”, spune Jade Feldsher, o elevă de 16 ani.

  • Părinţii acestor copii plătesc mii de dolari pentru ca odraslele lor să petreacă 6 săptămâni fără telefoane mobile şi muncind pământul

    Cei 90 de elevi nu se uită niciodată la telefoanele mobile timp de şase săptămâni. Ideea pentru o astfel de şcoală a venit de la fondatorul Paul Squibb care este de părere că elevii trebuie să aprecieze astfel de lucruri. Şcoala nu are angajaţi pentru curăţenie şi mentenanţă deoarece fiecare elev are propriul job: spălă geamurile, mătură şi culeg legume din ferma de 10 acri de lângă şcoală.

    Dacă un elev nu-şi respectă sarcina atunci colegii lui se supără. “De exemplu, dacă ai sarcina să bagi lemne pe foc pentru a încălzi apa, dar nu o faci, atunci nimeni nu se poate spăla cu apă caldă”.

    Pentru că elevii să studieze aici părinţii trebuie să plătească o taxă de 55.300 de dolari pe an şi cam 40% din studenţi o achită, restul beneficiind de o bursă de 32.000 de dolari. Potrivit Business Insider, mulţi dintre elevii Midland ajung la universităţi precum Stanford şi Harvard şi mulţi consideră că experienţa rustică de la şcoală îi schimbă.

    Trecerea la o viaţă fără telefoane mobile poate părea ciudată în lumea tehnologizată din prezent. Mai mulţi studenţi au spus că este dificil la început să renunţe la telefoane, dar, într-un final, spun că se bucură că pot trăi şi fără smartphone-uri. “Credeam că toţi am devenit nişte zombii cu capul în telefoane mobile. Eu mă bucur că nu am avut telefonul mobil”, spune Jade Feldsher, o elevă de 16 ani.

  • Cum vrea unul dintre cei mai puternici retaileri de pe piaţa locală să facă rost de angajaţi, în mijlocul unei crize acute de personal

    2.100 de noi angajaţi ţintesc germanii de la Penny Market pentru a umple cele peste 200 de magazine pe care vor să le deschidă până în 2025. Şi, fiindcă strategia extinderii este una pe termen lung, şi planurile de recrutare a personalului sunt pe măsură: încep încă din liceu, la fel ca în ţara de origine a discounterului. 

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.


    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.


    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.


    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală. 

  • Arme în lupta cu lipsa de personal

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.


    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.


    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.


    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală. 

  • Doi elevi din Timişoara, admişi la cele mai bune universităţi din lume. “Mi-am dorit mereu să plec în străinătate, pentru că există posibilităţi de dezvoltare mult mai multe”

    Raluca Vlad şi Radu Suciu, de la Liceul Teoretic “Grigore Moisil”, se numără printre puţinii elevi din Timişoara care au fost admişi la universităţi de top din străinătate. Raluca va studia la Harvard, în SUA, deşi a primit oferte de la încă cinci universităţi din Marea Britanie, iar Radu – la Cambridge, universitate pe care a ales-o din şapte astfel de instituţii de prestigiu din vestul Europei la care şi-a depus dosarul de candidatură şi a fost admis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro