BusinessMagazin

Tag: educatie

  • 10 întrebări pentru Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România

    În cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, l-am avut ca invitat pe Răzvan Cuc, preşedinte al reţelei RE/MAX România, care a vorbit despre comisionul agentului imobiliar. Subiectul a atras atât atenţia clienţilor interesaţi de investiţii în imobiliare, cât şi a agenţilor, drept urmare numărul mare de întrebări primite în cadrul webinarului live. Iată răspunsurile a 10 dintre acestea:

    1.         Poţi să te îmbogăţeşti ca agent imobiliar?

    Categoric te poţi îmbogăţi ca agent imobiliar – avem agenţi care câştigă în cifre de şase zerouri, mult mai mult decât profesii care necesită o investiţie extrem de scumpă de timp şi de bani. Agentul imobiliar poate ajunge în câteva luni la câştiguri record. Avem în reţea o agentă de top care vine din zona de media şi, fără niciun fel de experienţă în real estate sau vânzări, este în top trei RE/MAX România. 

    2.         Când se plăteşte comisionul unui agent în cazul unei vânzări în doi timpi?

    Depinde cum ai semnat contractul, fiind unele situaţii în care este prevăzută plata comisionului la antecontract, considerându-se că agentul şi-a făcut treaba. Cel mai des întâlnită situaţie este, însă, atunci când se încasează la închiderea tranzacţiei. 

    În cazul dezvoltatorilor vorbim despre un proces mai complex legat de transferul proprietăţii, care se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. Clienţii antencontractează deseori proiectele la fundaţie, iar livrarea este mai târziu.Astfel, ţinând cont de fazele construcţiei, un agent nu poate aştepta un an sau chiar mai mult pentru încasarea comisionului. În situaţiile clasice, agentul îşi ia comisionul la contractul final. 

    3.         Cine cumpără în prezent?

    A apărut o nouă categorie de investitori, sunt din ce în ce mai multe entităţi, fie persoane fizice, fie firme, care investesc capitalurile. De teama inflaţiei, de teama devalorizării masei monetare, îşi investesc banii în imobiliare – pot face asta şi cu o pârghie folosind finanţări, credite, situaţie în care businessul poate să fie foarte bun. Este de aşteptat ca preţurile să continue să crească. E bine să investeşti banii în active imobiliare, astfel încât acest risc să fie semnificativ diminuat. 

    4.         Care este procentul de comision pe care agentul îl percepe în situaţia reprezentării exclusive?

    Zero comision pentru cumpărători, iar ca vânzător trebuie să acoperi comisionul pe care piaţa l-ar percepe de la cumpărător – respectiv 2%+2%=4%, procentul plătit de către proprietar. 

    Desigur, poate ;şi cumpărătorul să opteze pentru a fi reprezentat, urmând să îşi asume, la fel, un comision de reprezentare exclusivă.

    5.         Cum procedăm dacă un agent ne contactează şi ne spune că are un client pentru proprietatea noastră, fără să vorbim despre o colaborare anterior?

    Este o situaţie extrem de des întâlnită – cumva este un clişeu – aş pune un semn de întrebare acolo – cred cu tărie că varianta ideală pentru un proprietar, mai ales dacă are o proprietate de la media pieţei în sus, este să îşi angajeze un agent care să îl reprezinte exclusiv, întrucât nu va  şti niciodată cine îi vine la uşă dacă pune anunţul de vânzare în online. 

    6.         De ce ar fi interesat agentul de obiectivele personale ale clientului, ca un avocat?

    În primul rând, este o chestiune de etică: eu, ca agent imobiliar bun, lucrez în primul rând pe recomandări. Pentru un agent bun este important ca un client să fie mulţumit, recomandările fiind aur pentru un consultant profesionist. Nu pot să îmi risc reputaţia într-o tranzacţie eşuată şi vreau ca la final clientul să fie fericit. 

    Nu vreau să îmi risc reputaţia în general,  ca în orice profesie liberală. E nevoie de recomandări bune, acestea sunt esenţiale. 

    7. Având în vedere că interesele cumpărătorului sunt diferite de ale vânzătorului, de ce încasează agentul imobiliar comision de la ambele părţi?

    E o variantă care vine din istoria post-revoluţionară, aşa s-au făcut atunci businessurile, lipseşte un cadru legislativ care să normeze nivelul de prestaţie şi atunci cea mai uşoară variantă este de a lua comision de la ambele părţi. Într-un final, într-o bună parte din cazuri, clientul are senzaţia că a fost jefuit, drept urmare această situaţie contribuie la o reputaţie proastă a agentului imobiliar în piaţă per ansamblu. 

    8.         Cum funcţionează procesul prin care un agent reprezintă cumpărătorul?

    Este un proces dificil ca un agent să caute o proprietate ţintă pentru un cumpărător, trebuie să caute în piaţă în diverse moduri, online, dar şi fizic, să vorbească cu oameni, vecini, administratori de bloc, trebuie să caute în piaţă ceva ce poate nu există încă la vânzare. În unele situaţii, cumpărătorul vrea o anumită casă sau vrea să îşi ascundă identitatea, astfel încât preţul să nu fie modificat, e un proces foarte fin şi delicat, fiind nevoie de multe abilităţi. Avem cazuri de clienţi care sunt reprezentaţi de agenţi ai noştri, iar comisioanele sunt de la 3% în sus, au ajuns şi la 10% în cazul unor vânzări de nişă, cum ar fi vânzarea unui teren. 

    9.         Cât de importantă este fotografia profesională şi în cazul locuinţelor mai ieftine?

    Proprietăţile scoase la vânzare sunt într-o competiţie, niciun cumpărător nu va analiza o proprietate fără să se uite la altele, indiferent de mediu. Automat, în mintea ta este o competiţie, fie că te uiţi la un ecran de laptop sau vizionezi proprietăţile live. Prin urmare este foarte important ca în această competiţie proprietatea să câştige nişte puncte – este ca la o piaţă de zarzavaturi – sunt mai multe standuri cu roşii, vinde cel cu o poziţie mai bună, roşii bune şi preţuri eventual mai mici. Fotografiile sunt importante şi la garsoniere de 50.000 de euro, dar mult mai importante la proprietăţi de nişă şi recomand tuturor agenţilor să folosească imaginile. 

    10.      De ce sunt mulţi proprietari care refuză colaborarea cu agentul imobiliar, mai ales când vine vorba de proprietăţi medii sau mici?

    Într-o oarecare măsură, aceasta ţine de o cultură a serviciului – cum sunt şi acum români care repară singuri maşinile în garaj, vor fi mereu oameni care nu merg la restaurant şi nu comandă mâncare fiindcă îşi fac ei acasă – este un aspect care ţine de o cultură într-o oarecare măsură. Piaţa este foarte dinamică şi pe platforme precum Storia.ro se vând proprietăţi direct, fără nevoia unui agent imobiliar, probabil clienţii considerând că agentul nu poate să contribuie semnificativ la vânzarea aceasta. Acest lucru presupune ca vânzătorul să îşi asume costuri şi riscuri. 

    Vedem însă că în tot mai multe ţări din Europa agentul imobiliar câştigă tot mai multă cotă de piaţă şi acesta este şi visul şi intenţia mea – să normăm această breaslă şi atât agentul, cât şi clientul să ştie ce are de făcut un consultant imobiliar la nivel obligatoriu pentru a face parte din breaslă, iar clientul să ştie ce aşteptări să aibă de la un agent şi ce are de plătit. În prezent lucrurile acestea nu sunt creionate, iar acest lucru ne consumă din energie şi nouă, dar şi clienţilor. Mi-ar plăcea ca acest cadru legal să se contureze cât mai curând, dar deja de un an şi jumătate stăm cu legea aceasta, am pus-o într-un sertar al parlamentarilor în mandatul trecut, am mai introdus-o o dată la următorul mandat, dar cred că anul viitor ar trebui să se întâmple. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi despre comisionul imobiliar în acest context, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.  

  • Şcolile din comuna Cernişoara

    Allianz-Ţiriac

     

    Motivaţie: „Pentru Allianz-Ţiriac, business-ul nu este singura preocupare consecventă. Grija faţă de comunitate este dovedită prin implicarea activă în rezolvarea de probleme în domenii critice, precum educaţie, sănătate sau sport, iar misiunea noastră în domeniul CSR este aceeaşi ca în business: asigurarea unui viitor mai bun şi reducerea decalajelor sociale”, spun reprezentanţii asigurătorului Allianz-Ţiriac. Ca alte aproximativ 1.000 de şcoli din mediul rural, cele două şcoli din Cernişoara vizate de proiect nu sunt echipate cu dotări minime, fără de care mulţi dintre noi nu ne-am puteam imagina să trăim în 2021, cum ar fi apă potabilă sau grupuri sanitare interioare.

    Obiectivul proiectului a fost aducerea şcoliilor din această comună cu un pas mai aproape de secolul 21. Allianz-Ţiriac investeşte de ani buni deja în copiii şi tinerii din România: sprijină sportivi prin implicarea în proiectele Fundaţiei Române Olimpice (FOR) din 2012, promovează din 2015 incluziunea socială şi educaţia copiilor din medii defavorizate prin susţinerea SOS Satele Copiilor, sprijină mobilizarea Fundaţiei Polisano pentru salvarea vieţilor copiilor cu malformaţii cardiace grave şi susţin asociaţia Kinetobebe cu ajutorul căreia oferă copiilor sprijin în recuperarea medicală.

    „În acest context, propunerea Fundaţiei Comunitare Vâlcea de a se alătura proiectului de reabilitare a şcolilor din Cernişoara s-a aliniat perfect cu obiectivele noastre din zona de CSR, iar decizia de a ne implica a fost firească. Mai mult, reabilitarea şcolilor în plină pandemie Covid-19 s-a suprapus cu ambiţia noastră de contribui la limitarea răspândirii virusului. Astfel, asigurarea unei igiene corespunzătoare şi acces la grupuri sanitare sigure a însemnat primul pas în reducerea riscului de îmbolnăvire în şcolile din Cernişoara”, spun reprezentanţii Allianz-Ţiriac.

    Rescrierea proiectului:  Scopul iniţiativei este asigurarea unor condiţii decente pentru învăţătură în două şcoli din comuna Cernişoara, a doua cea mai mare comună din ţară ca suprafaţă (59,66 km²), cu 3.782 locuitori şi 254 de elevi şi preşcolari. În rândul obiectivelor iniţiale ale acestui proiect, se înscriu: realizarea unui puţ de mare adâncime pentru alimentarea cu apă a şcolii, mutarea grupurilor sanitare în interior, renovarea unei şcoli mai mici din Cernişoara pentru a primi cei 150 de elevi relocaţi în urma transformărilor prevăzute la şcolile din Mădulari şi Armăşeşti, facilitarea unui proces de consultanţă pentru şcoală şi primărie pentru a-i sprijini să obţină resurse şi în viitor pentru elevi, mobilizarea partenerilor în susţinerea unor proiecte similare în alte localităţi.

    Rezultate: În martie 2021 a fost realizat forajul pentru puţ, iar acesta a fost folosit pe toată durata verii, în contextul secetei din localitate. Scopul său a fost extins pentru că mai mulţi localnici se vor branşa şi vor avea astfel acces la apă potabilă curentă. Lucrările de reabilitare au fost începute în august 2021 şi au fost realizate în ritm alert pentru a fi finalizate la începerea anului şcolar.

    Anterior, pe perioada verii, echipa Fundaţiei Comunitare Vâlcea (Gabriela Solomon şi Radu Prună) a lucrat cu arhitectul Cosmina David şi cu specialistul în comunicare Gabriela Gocan pentru realizarea unui plan de decorare interioară personalizat, care să includă elemente de design educaţional şi elemente de sustenabilitate (organizarea unor acţiuni părinţi, copii, cadre didactice şi meşteşuguri locale ‒ care să promoveze, să aducă notorietate locului şi să prevină abandonul şcolar).

    Implementarea noului concept educaţional este următorul pas important în proiect. Lucrările structurale au fost finalizate până la începerea anului şcolar, astfel că elevii s-au putut întoarce la cursuri într-o Şcoală reabilitată, cu acces la grupuri sanitare interioare. Suma investită de Allianz-Ţiriac până acum în acest proiect se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

  • „Vreau în clasa a IX-a”

    Penny

     

    Motivaţie: Reprezentanţii Penny consideră că educaţia construieşte viitorul, aşa că una dintre priorităţile companiei în cadrul strategiei de Corporate Social Responsibility (CSR) presupune sprijinirea copiilor şi a adulţilor din mediile defavorizate pentru o integrare mai uşoară în societate.

    „Ne propunem să facem asta prin îmbunătăţirea oportunităţilor de studiu şi prin ajutarea celor pe care îi sprijinim în găsirea unui loc de muncă potrivit. În România avem o rată de abandon şcolar de 16,4%, cu 6% mai mare faţă de media europeană. Acest lucru se poate înrăutăţi semnificativ dacă ne gândim că aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online în 2020. Implicarea noastră poate face diferenţa, astfel că iniţiem şi susţinem cauze legate de educaţie şi ocuparea forţei de muncă.”

    Descrierea proiectului: Din 2017, alături de asociaţia World Vision România, compania oferă sprijin sub formă de burse lunare şi oportunităţi de practică şi angajare pentru 100 de elevi din cadrul programului „Vreau în clasa a IX-a”. Sprijinul presupune, în principal, oferirea unei burse lunare în valoare de 150 de lei care acoperă elemente precum rechizite şi manuale, ateliere lunare de socializare, gândire critică, anteprenoriat şi ateliere vocaţionale, consiliere individuală şi sprijin individualizat.

    „Credem că este datoria noastră să oferim mai mult decât locuri de muncă în comunităţile în care suntem prezenţi cu magazine. Ca atare, alegerea susţinerii elevilor din cadrul acestui program contribuie la consolidarea acestui obectiv de awareness. Mai mult decât atât, la Penny căutăm oameni ambiţioşi, cu spirit de echipă, dornici să lucreze într-o companie în care desfăşurăm lucrurile simplu şi rapid. Atunci când alegem să susţinem tinerii, avem în vedere şi obiectivele de employer branding prin care ne dorim să fim percepuţi ca angajatori atractivi pentru tinerii care îşi vor căuta un loc de muncă după absolvirea studiilor.”

    Rezultate: Rezultatele înregistrate în proiect până acum arată cât de mult contează pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare a copiilor din mediul rural o investiţie reală şi personalizată în educaţia lor. Astfel, în anul şcolar 2018 – 2019 au obţinut bursă aproximativ 692 de tineri, iar în perioada 2018 – 2019 au absolvit 1.513 de tineri în total, dintre care 260 absolvenţi de facultate.

  • Bursele Telekom

    Telekom Romania Mobile Communications

     

    Motivaţie: Telekom se implică în educarea noii generaţii de profesionişti, văzând tinerii ca pe un motor al comunităţilor locale şi singura sursă care va asigura ca inovaţia şi serviciile de calitate să ajungă în vieţile oamenilor, creând valoare adăugată. Telekom derulează, încă din 2010, programul de CSR „Bursele Telekom”, prin intermediul căruia încurajează atât performanţa tinerilor în educaţie, cât şi digitalizarea societăţii. Programul „Bursele Telekom” urmăreşte să identifice şi să susţină financiar tinerii cu rezultate academice excepţionale cu scopul final de a contribui la digitalizarea societăţii, a înlesni accesul tinerilor la educaţie şi a-i ajuta în construirea unui traseu profesional de succes.

    Descrierea proiectului: Beneficiarii programului „Bursele Telekom” în anul 2020 au fost 10 studenţi admişi într-o instituţie de învăţământ superior de stat din România, aflaţi în anul I, învăţământ la zi, profil real, la una dintre specializările: automatică şi calculatoare, cibernetică, informatică, matematică, inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Contribuţia financiară oferită de Telekom constă într-o bursă furnizată pe parcursul fiecărui an universitar, pe o perioadă de 9 luni (ianuarie-iunie, octombrie-decembrie). Cuantumul lunar al unei burse a fost stabilit in 2020 la valoarea salariului minim pe economie, respectiv 2.230 lei/lună. În 2020, Telekom a desfăşurat a unsprezecea ediţie a programului de responsabilitate socială Bursele Telekom intr-un format diferit – exclusiv online. Această schimare a venit firesc într-un context cu totul aparte.

    Competiţia Bursele Telekom a fost organizată în două etape. Prima etapă, care este şi eliminatorie, a presupus completarea şi trimiterea unui formular de înscriere către Telekom Romania. Criteriile de evaluare luate în considerare s-au referit la: determinarea de a reuşi în carieră, capacitatea de a se implica activ în activităţi extracurriculare şi de voluntariat,  dar şi la rezultatele academice obţinute până în prezent. În urma acestei etape au fost selectaţi 10 finalişti, care s-au calificat în etapa a doua.

    A doua etapă a constat în participarea la un interviu care s-a desfăşurat exclusiv online, cu participarea unui juriu format din profesionişti în domeniul comunicării şi cadre didactice universitare de specialitate. Cei zece câştigători au fost premiaţi în cadrul unei gale online speciale, la care au participat angajaţi Telekom şi membri ai juriului. Bugetul burselor oferite de Telekom este estimat în 2020 la peste 40.000 euro, cuantumul burselor pentru 10 studenţi, pe perioada unui an universitar.

    Rezultate: De la lansarea lui, în anul 2010, şi până în prezent, peste 2.500 de studenţi cu performanţe notabile s-au înscris în competiţia „Bursele Telekom”, iar 125 dintre aceştia au beneficiat de bursele oferite de companie. Susţinerea financiară oferită de Telekom Romania câştigătorilor celor 11 ediţii ale programului se ridică la peste 440.000 de euro. Pentru ediţia din 2020 a programului, un număr de 13 universităţi de stat din România s-au alăturat cauzei ajutând la promovarea iniţiativei.

  • CarteTeca

    Libris.ro

     

    Motivaţie: Potrivit datelor Salvaţi Copiii, la nivel naţional există aproape 1,6 milioane de cititori activi în şcoli, însă fondul de carte existent este învechit şi într-o scădere continuă şi constantă încă din 2015. În aceste condiţii, lecturile sunt asigurate din resursele proprii ale familiilor, cu ajutorul cadrelor didactice, din donaţii ori sponsorizări sau de bibliotecile publice locale, unde acestea există. Analizând titlurile căutate de părinţi pentru cei mici pe Libris.ro, dar şi rezultatele dotărilor anterioare cu titluri contemporane şi preferinţele de lectură ale copiilor, se ajunge la concluzia că, pentru a-i atrage către citit este important să aibă acces la cărţi actuale, care vorbesc pe limba lor. Volume precum cele din seria Harry Potter sau romanele lui Roald Dahl descriu lumi fascinante pentru copii şi îi provoacă să descopere, pagină cu pagină. Este important să susţinem bibliotecile cu astfel de cărţi, care în prezent nu sunt disponibile. Potenţialul de a aduce copiii aproape de lectură este uriaş.

    Descrierea proiectului: Prin proiectul CarteTeca, iniţiat alături de Salvaţi Copiii în 2019, Libris.ro îşi propune ca în următorii 5 ani să doteze peste 350 de unităţi de învăţământ din România cu volume actuale, care să îi atragă pe copii şi adolescenţi către lectură.

    Înscrierea în concurs poate fi făcută de un cadru didactic, de personalul auxiliar (didactic şi nedidactic) sau de un reprezentant al Asociaţiei de Părinţi, iar în evaluarea aplicaţiilor se va ţine cont de numărul de elevi înscrişi, de fondul de carte actual al bibliotecii, de frecvenţa şi volumul cu care se împrumută cărţi, dar şi de alte aspecte, precum planul de activităţi care încurajează lectura precum cluburi de carte, concursuri pentru cititori.

    Prima ediţie CarteTeca a adunat aplicaţiile a 62 de unităţi de învăţământ. Au fost declarate câştigătoare 9 dintre acestea, care au primit în total 992 de cărţi, în valoare de 28.000 de lei.  În a doua ediţie au fost dotate 60 de biblioteci cu aproape 6000 volume actuale, în valoare de peste 150.000 lei. Ediţia 2021, a treia, va demara în octombrie şi vizează dotarea a 80 de biblioteci, Libris punând la dispoziţie volume în valoare de 200.000 lei.

    Rezultate: În cele două ediţii desfăşurate până acum au fost donate aproape 7000 cărţi, în valoare de 180.000 lei, către 70 de biblioteci şcolare. În proiect au fost analizate peste 370 de înscrieri din partea unităţilor de învăţământ.

  • ZF Live. Dragoş Anastasiu, Eurolines: Criza a venit pe fundamentul de lipsă de capitalizare cronică a companiilor antreprenoriale

    ♦ Un grup de antreprenori din România, printre care şi Dragoş Anastasiu, s-a reunit sub umbrela Rethink România, care îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani.

    Dragoş Anastasiu, fondato­rul Eurolines, spune că multe com­panii antreprenoriale din Româ­nia au intrat în criza provocată de pan­de­mia de coronavirus cu un ma­re dezavantaj şi anu­me faptul că erau slab ca­pita­li­zate. Pandemia a afectat con­siderabil anu­mite sec­toare din econo­mie, mai ales operatorii din HoReCa, care au reuşit să fa­că cu greu faţă crizei având în vedere că puţini aveau re­sur­se finan­ciare în interiorul companiei.

    „Suntem ţara firmelor sărace cu patroni bogaţi, dar aşa arată com­paniile noastre, apoi  ne mirăm că nu suntem bancabili şi ne mai mirăm că atunci când vine o criză n-avem re­surse în interiorul com­pa­niilor, eventual ne bazăm pe cele pe care le avem acasă. Unii au avut acasă, le-au epuizat şi pe alea, alţii mai au încă, sunt cei care au fost prevăzători şi ei vor supravieţui acestei crize, dar sunt mulţi care nu mai au resurse şi care vor trage obloa­nele“, explică Dragoş Anasta­siu, fondatorul grupului Euro­lines, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Pe fondul acestor lucruri, opera­to­rii din HoReCa au fost puternic lo­viţi de efectele pandemiei şi ale res­tric­ţiilor impuse de autorităţi pen­tru limitarea răspândirii virusului. Cu o reducere semnificativă a veni­tu­ri­lor, sectorul nu a beneficiat de mă­suri de sprijin destinate exclusiv HoReCa. Singura măsură de sprijin pre­supune că firmele pot primi 20% din scă­derea cifrei de afaceri din 2020 faţă de 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro. Cu toate că a fost lansată în vara anului acesta, companiile încă aşteap­tă să îşi primească banii.

    „Orice restricţie impusă de stat trebuie să vină la pachet cu com­pen­saţii financiare şi restricţiile tre­buie să fie rezonabile“, adaugă Dragoş Anastasiu.

    Antreprenorul este de părere că România ar fi putut să nu ajungă în această situaţie dacă măsurile nu ar fi fost relaxate atât de mult în vara acestui an, iar comunicarea autorităţilor privind vaccinare ar fi fost mai puternică pentru a convinge cât mai mulţi români să se vaccineze.

    „Noi la Green Village în Delta Dunării nesiliţi de nimeni şi neobligaţi de nimeni, două luni când am deschis în aprilie şi mai, deşi nu eram obligaţi, am primit oameni numai cu test. Cine nu îşi făcea test înainte la laborator avea ocazia să îşi facă teste self-made la recepţie“.

    De asemenea, Dragoş Anastasiu este de părere că România are o oportunitate foarte mare în această perioadă oferită de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pe care ar trebui să o fructifice cât mai mult. El spune că PNRR ar putea fi folosit ca o oportunitate doar dacă autorităţile vor colabora cu mediul de afaceri.

    „Problema cea mai mare pe care o vedem este cea a forţei de muncă pentru că degeaba absorbim bani prin PNNR dacă nu avem cu cine să facem treabă. Oamenii pleacă în continuare din România, pleacă mai mult decât se întorc. Pe de o parte, sistemul educaţional nu livrează ce ar trebui să livreze din punct de vedere ştiinţă şi atitudine şi asta este cea cea mai mare piedică, presupunând că problema pandemiei se va rezolva cândva în viitorul apropiat“.

    Antreprenorul s-a implicat în ultimii ani în mai multe iniţiative ale antreprenorilor români care au vizat diverse teme precum educaţia, cum ar fi Superteach, un proiect iniţiat de antreprenori pentru a veni în sprijinul profesorilor şi al sistemului de educaţie preuniversitar.

    Recent, Dragoş Anastasiu şi un grup de antreprenori din România s-au reunit sub umbrela unui think-tank numit Rethink România, care îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani.

    Ceea ce îşi propune acest proiect este de a aduce la aceeaşi masă toţi stakeholderii societăţii româneşti şi de a identifica nevoile şi soluţiile pentru ca România să aibă un alt ritm de dezvoltare în următorii 30 de ani. Cele mai importante domenii pe care se vor focusa vor ţine de educaţie şi demografie, care sunt nevoile românilor pentru a nu mai pleca din ţară.

    În 2019, omul de afaceri Dragoş Anastasiu a vândut lanţul de agenţii Travel Brands, parte din grupul Eurolinesc, un brand fondat la final de 2018, către DerTour. în 2017, Eurolines şi Flixbus au încheiat un parteneriat prin care autocarele grupului deţinut de Dragoş Anastasiu circulă pe liniile internaţionale sub brandul FlixBus. Omul de afaceri mai deţine în prezent resortul Green Village din Delta Dunării, complexul turistic Valea Verde, din Cund, judeţul Mureş, dar şi Enterprise Rent-A-Car, o firmă cu 600 de maşini cu rent pe termen lung şi scurt.

  • Cum se calculează valoarea comisionului imobiliar?

    „Comisionul imobiliar nu este stabilit în baza unor reguli, ci a unor cutume împământenite în piaţă, ce plasează valoarea comisionului la un procent de 2% pentru cumpărător şi 2% pentru vânzător din valoarea tranzacţiei. Există, însă, situaţii în care acest procent poate să crească sau să scadă foarte mult”, răspunde Răzvan Cuc, preşedinte al RE/MAX România, referindu-se la felul în care se calculează comisionul agentului imobiliar, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    El precizează că valoarea acestor procente este argumentată de nivelul de servicii pe care agentul le realizează. În cadrul reţelei de agenţii pe care o reprezintă, precum şi în cazul altor branduri de real estate însă, începe să devină populară ideea reprezentării exclusive a părţii în tranzacţie. „Se merge pe reprezentare exclusivă a proprietarului, pe care agentul îl reprezintă ca un avocat – iar în acest caz plăteşte comisionul doar proprietarul. Într-o astfel de situaţie, agentul este dedicat 100% promovării proprietăţii într-un mod cât mai deschis, eficient, într-un plan de marketing bine stabilit. Apoi se merge mai departe cu procesul de vizionare a proprietăţii, negociere, iar într-o variantă ideală poate să existe şi deschiderea unei licitaţii pentru vânzarea proprietăţii – tot procesul fiind reprezentat de acest agent exclusiv, care are un singur scop, acela de a maximiza vânzarea pentru proprietar”, explică Răzvan Cuc. 

    Comisionul agentului este influenţat într-o astfel de situaţie de mai mulţi factori – cum ar fi, de pildă, modalitatea de plată (în câte tranşe va fi plătită suma totală), chestiuni legate de eliberare a proprietăţii ş.a.. Într-o situaţie de reprezentare exclusivă, agentul poate să se implice cu resurse semnificative în promovarea proprietăţii, să indice cu precizie locaţia proprietăţii în anunţ – să arate elemente ale exteriorului clădirii – ceea ce nu se întâmplă în cazul majorităţii reprezentărilor normale. 

    Acest lucru se întâmplă fiindcă, în general, proprietarii intră în competiţie cu agentul atunci când vine vorba despre vânzarea unei locuinţe, iar agenţii promovează proprietăţi cu identităţi vizuale ambigue atunci când agenţii nu au exclusivitate – „Nu vor pune locaţia proprietăţii în prezentare, decât după plata comisionului de către vânzător – iar în real estate cel mai important aspect este tocmai  locaţia”. Cumpărătorii merg uneori direct către proprietar odată cu identificarea locuinţei şi „sar” astfel de agentul imobiliar, o teamă frecventă în rândul agenţilor imobiliari. O altă temere a agenţilor se leagă de faptul că clienţii apelează deseori la mai mulţi agenţi pentru reprezentarea proprietăţii lor. „Dacă vorbeşti cu mai mulţi agenţi imobiliari, e ca şi cum ai da telefon într-o seară la mai multe pizzerii şi ai zice, „Vă rog frumos să îmi aduceţi o pizza, dar eu nu îl plătesc decât pe primul care ajunge la mine la apartament.” Câţi crezi că îţi vor aduce pizza într-o astfel de situaţie?”, descrie metaforic situaţia Răzvan Cuc.

    „Cel mai bun mod de livrare a serviciului de consultant imobiliar este reprezentarea exclusivă, în care eu pot promova proprietatea cu adevăratele ei valori, cu adevăratele ei caracteristici, care pot să atragă interesul, care pot să genereze o competiţie între cei ce sunt interesaţi de o proprietate bine promovată.”

    În cazul chiriilor, cutuma este ca fiecare parte dintr-o tranzacţie să plătească 50% dintr-o chirie – nu există niciun fel de norme nici în această situaţie – iar piaţa s-a stabilizat cumva aici. 

    „Închirierile exced mediul acesta rezidenţial – se închiriază centre logistice, spaţii industriale, de birouri sau clădiri întregi pentru funcţiuni medicale sau comerciale. În aceste situaţii, contează foarte mult perioada contractului şi modul de angajament al chiriaşului în contract. Ideal pentru un proprietar este să aibă un contract unbreakable, pe o perioadă lungă de timp, de cinci ani, de pildă, în care chiriaşul să nu poată ieşi din contract – să îşi securizeze astfel tranzacţia şi să aibă un fel de garanţie a încasării chiriilor pe această perioadă.” În aceste situaţii agenţii încasează comisioane mai mari raportate la valoarea contractului – de exemplu 70 de chirii lunare dacă vorbim despre cinci ani, la o anumită valoare, situaţie în care se aplică un procent similar celui de vânzare, iar comisionul poate să echivaleze cu valoarea a două-trei chirii lunare. „Sunt şi alte situaţii în care chiria este progresivă, după care va creşte până la un palier la care va rămâne până la finalul contractului”, explică Răzvan Cuc.

    În prezent, toată piaţa imobiliară din România este în euro – iar toate portalurile sau site-urile de agenţii imobiliare promovează preţurile în euro –acesta fiind un alt obicei local. „În majoritatea cazurilor, tranzacţiile se derulează în lei, finanţarea se acordă în lei, suntem într-o zonă ciudată, dar asta este ceea ce ne-am învăţat în piaţă şi nu ştim cine ar trebui să genereze o schimbare.”

    Ideal ar fi ca acele costuri asumate, angajate de către un individ sau o companie să fie în moneda în care încasează salariul – „Dacă ai un salariu raportat la euro, nu are de ce să te deranjeze să plăteşti o chirie raportată la euro, dar dacă ai un salariu negociat în lei şi îţi asumi o chirie negociată în euro, atunci îţi asumi aspecte legate de diferenţa de curs. Poţi încerca să negociezi o chirie în lei, dar acest aspect ţine strict de discuţia cu proprietarul – dacă ai un agent bun negociază el pentru tine.”

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi despre comisionul imobiliar în acest context, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.  

     

     

     

  • Cine sunt românii care oferă o soluţie pentru una dintre cele mai mari probleme create de pandemia de COVID

    Educaţia este probabil unul dintre cele mai încercate domenii de la izbucnirea pandemiei în primăvara anului trecut. Elevi, studenţi şi profesori s-au trezit într-o situaţie fără precedent, în faţa unei provocări pentru care niciun manual nu avea un răspuns clar. O echipă de români a lansat în toamna anului 2020 o platformă prin care încearcă să ofere soluţii uriaşelor provocări din educaţie, oferind abordări noi, adaptate situaţiei complexe pe care o trăim.

    Board îi permite profesorului să dea un exerciţiu în clasă sau un set de exerciţii, iar apoi să apese un buton, moment în care fiecare elev primeşte practic foaia lui sau foile lui şi le completează, iar profesorul vede în timp real ce face fiecare dintre elevi, chiar mai bine ca în clasă.

    Este ca şi când ai vedea instant caietele tuturor elevilor şi poţi să urmăreşti orice, profesorul poate intra pe tablele respective să le vadă şi să completeze, să marcheze ce nu e bine sau ce este bine rezolvat/completat”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Mazilu, fondator al VBoard (Virtual Board). Cu o experienţă de peste 20 de ani în industria IT, el a început să lucreze la proiectul VBoard în plină pandemie, când a primit un telefon de la o bună prietenă, profesor.

    “M-a sunat o bună prietenă şi mi-a spus că a intrat în panică pentru că şcoala a fost mutată în mediul online. Nu ştia ce să facă, era pusă brusc în faţa acesui fapt şi am zis să încerc să ajut, să fac ceva rapid cu care să ajut profesorii să treacă peste situaţia de la momentul respectiv. Pe parcurs s-a alăturat proiectului şi colegul meu Lucian, care a început să se ocupe şi de partea de business, deoarece la momentul acela era totul gratuit şi mare parte din efortul financiar şi costurile le suportam noi. După care a mai apărut un coleg şi vrem să continuăm să ne extindem cercul de colaboratori.”

    Principalul obiectiv al dezvoltării platformei educaţionale VBoard este îmbunătăţirea procesului de predare cu ajutorul tehnologiei. „Faptul că digitalizarea s-a accelerat în zona de educaţie a făcut ca graniţele dintre profesori şi elevi să dispară. Nu mai depindem de distanţă. Un elev din Timişoara poate să facă meditaţii cu profesorii din Bucureşti. De asemenea, dacă sunt elevi în zonele rurale care nu au acces la transport şi trebuie să parcurgă distanţe foarte mari până la profesorul de meditaţii, poate face meditaţii online”, a punctat Marius Mazilu. În prezent, pe platforma educaţională VBoard sunt înregistraţi peste 24.000 de elevi şi profesori care desfăşoară ore online.

    „În primele opt luni de la lansare am înregistrat aproximativ 21.000 de utilizatori – elevi şi profesori – pe platformă. Apoi a fost o pauză, evident, cu vacanţa. În momentul de faţă a început să crească numărul de utilizatori cu o medie de 100 de elevi şi profesori noi pe săptămână care ţin ore zilnic pe platformă“, a precizat el, adăugând că pe platformă se regăsesc şi profesorii activi în mediul privat, o parte dintre utilizatori desfăşurând ore de meditaţii prin intermediul VBoard. „Avem şi profesori din mediul privat. Am observat o creştere a pieţei de meditaţii pentru elevi şi am discutat cu un profesor pentru a vedea dacă platforma îl ajută sau dacă are nevoie de alte funcţii pentru a desfăşura orele de meditaţii pe platformă. Feedbackul lui a fost scurt, a spus că el face bani cu platforma asta şi am continuat să îi ascultăm pe cei care o folosesc pentru a o îmbunătăţi.“

    De asemenea, platforma VBoard este utilizată şi de profesori din alte ţări – în special de cei din Republica Moldova, putând fi accesată în limba română şi în limba engleză, astfel că fondatorul acesteia are în plan lansarea la nivel internaţional.

    „Planul este să ne extindem la nivel global, iar pentru acest lucru lucrăm la o strategie de marketing. În primă fază am vrut să vedem reacţia profesorilor din România, să creăm un produs care să fie util şi folosit cu încredere de profesori şi având în vedere cât de încurajator a fost feedbackul primit vrem să mergem mai departe şi vizăm ţările vorbitoare de limbă engleză în prima fază.“ Pe parcursul dezvoltării platformei, echipa VBoard a primit feedback constant din partea profesorilor. „Treptat, s-au mai alăturat şi alţi profesori care ne-au ajutat şi au contribuit cu informaţii, cu propuneri de dezvoltare de funcţionalităţi, practic ne spuneau ce era mai necesar pentru ei şi implementam“, a menţionat fondatorul VBoard. El a spus că principala problemă cu care se confruntau profesorii la începutul anului şcolar anterior era legată de partea de interacţiune cu elevii.

    „Astfel, am implementat transmiterea în timp real în momentul în care elevii scriu. Profesorul vede în timp real cum elevii formează literele. Acest lucru ajută în special în cazul claselor primare, pe partea de caligrafie sau în anumite situaţii, cum ar fi spre exemplu, predarea de limbi străine, precum japoneza sau chineza. O altă nevoie pe care a trebuit să o rezolvăm a fost lucrul individual şi am introdus şi partea de audio-video.“

    Platforma VBoard include şi o bibliotecă digitală în care profesorii pot salva cursurile pregătite de ei, iar în continuare antreprenorul român vrea să ofere acces liber la materialele didactice salvate în biblioteca virtuală, pentru ca profesorii să poată împărtăşi între ei cursurile. Până în prezent VBoard nu a ridicat nicio rundă de finanţare, însă, a participat în cadrul programului de accelerare şi mentorat pentru start-up-uri Innovation Labs.

    Cunoşteam partea de product development, dar partea de business şi cerinţele din acest mediu de afaceri au fost mai vizibile cu ajutorul Innovation Labs.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    Invitat:  Teodora Nemeş, fondator, CyclinGO

    Ce face? Dezvoltă o soluţie ce îşi propune să crească siguranţa în trafic a bicicliştilor printr-un sistem de semnalizare inteligent.

    „Avem nevoie de o nouă rundă de finanţare pentru a automatiza procesul de producţie şi a reuşi să creştem în masă produsele pe care reuşim să le dezvoltăm şi pe care le vindem. Am avea nevoie de câteva sute de mii de euro. Momentan, calculele sunt în curs.”

    Invitat: Andrei Ababei, cofondator al proiectului SchoolModeOn (SMO)

    Ce face? Dezvoltă o platformă educaţională pentru învăţământul preuniversitar.

    „Urmărim obţinerea unei investiţii de aproximativ 50.000 de euro pentru a dezvolta ceea ce am creat până în prezent, pentru implementarea mai multor servicii şi funcţii – catalog online, tablă virtuală –, pentru implementarea unui plan de marketing şi dezvoltarea unei aplicaţii de mobil SchoolModeOn, pentru că statisticile arată că în prezent 60% dintre utilizatorii noştri accesează platforma prin intermediul dispozitivelor mobile. De asemenea, urmărim integrarea pe platformă a mai multor discipline şi materii.”

    Invitat:  Marius Mazilu, fondator al VBoard

    Ce face? Dezvoltă o platforma educaţională care îşi propune să îmbunătăţească procesul de predare online.

    „În primele opt luni de la lansare am înregistrat aproximativ 21.000 de utilizatori – elevi şi profesori – pe platformă. Apoi a fost o pauză, evident, cu vacanţa. În momentul de faţă a început să crească numărul de utilizatori cu o medie de 100 de elevi şi profesori noi pe săptămână care ţin ore zilnic pe platformă.“

    Sfatul expertului

    Invitat:  Adelina Oprea, fondator al agenţiei Champaigns

    Ce bugete să aloce start-up-urile pentru campaniile de marketing digital?

    „Cred că este o greşeală să ai un buget foarte mare de start, pentru că în momentul în care ai un buget foarte mare, faci un împrumut uriaş şi te apuci de treabă, există şanse foarte mari să te întinzi mai mult decât îţi este pătura. Dacă există un buget de start, ar trebui să fie limitat.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum poate fi folosit PNRR într-un mod cât mai eficient – părerea bancherilor

    România are nevoie de investiţii în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei româneşti, pe toate palierele. ”Suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR. Astfel, redresarea accesului la educaţie şi sănătate sunt două teme pe care le avem de soluţionat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030. Cum se poate întâmpla acest lucru şi ce rol va juca BCR într-una dintre cele mai mari oportunităţi de dezvoltare a României pe următorii cinci ani?

     

    Vreau să cred că vom reuşi să accesăm cât mai mult şi că vom lucra pe cel mai bun scenariu posibil, pentru că PNRR este o şansă pentru noi să atragem bani pentru investiţii în sectoarele strategice de dezvoltare. Ne uităm pe termen lung la ce înseamnă trecerea spre economia verde, transformarea digitală, coeziune socială şi teritorială, susţinerea mediului antreprenorial, reformarea sistemului medical şi dezvoltarea sistemului de învăţământ. Obiectivul general trebuie să fie dezvoltarea României prin realizarea unor programe şi proiecte esenţiale, care sprijină rezilienţa, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere”, explică Sergiu Manea, CEO al BCR, vorbind despre importanţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru România.

    România beneficiază de 29,2 mld. euro prin PNRR, din care aproximativ 14,3 mld. euro reprezintă granturi, în timp ce 14,9 mld. euro reprezintă împrumuturi pe care le poate accesa România pentru implementarea reformelor şi investiţiilor din plan.

    Autorităţile au lucrat pe trei scenarii posibile, pentru care au simulat impactul PNRR exprimat în PIB, cu domeniile care ar beneficia de cea mai multă infuzie de investiţii – construcţii, energie şi mobilitate.

    Şeful BCR a amintit că România are nevoie de reforme majore şi investiţii cheie ca să creeze un impact pozitiv în comunitate şi a explicat că suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic.

    „România are nevoie de investiţii în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei româneşti, pe toate palierele – de la guvernanţă, la protecţia mediului şi transformare tehnologică, la incluziune socială prin educaţie şi sănătate. Imaginaţi-vă doar ce înseamnă pentru noi construirea a peste 400 de km de autostradă, modernizarea a 300 km de cale ferată şi încă 12 km de reţea nouă de metrou. Sau ce înseamnă mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri publice şi rezidenţiale, care ne-ar aduce peste 1.000 de blocuri reabilitate energetic, dar şi aproximativ 2.000 de clădiri publice, pe care le-am lipsi de afişele cu «Atenţie, cade tencuiala!» şi le-am reintegra în peisajul urban”.

    În plus, suprapunerea PNRR pe exerciţiile bugetare multianuale oferă o oportunitate imensă cu accent pe doi piloni. Un pilon ţine de recuperarea decalajului de infrastructură, pentru că, cel mai probabil, următorul MFF (Multiannual Financial Framework) 2021-2027 va fi ultimul în care Comisia Europeană va aloca bani pentru infrastructură fizică care nu are legătura cu zona de ecologie şi protecţia mediului. Al doilea pilon ţine de dezvoltarea unei societăţi favorabile incluziunii, care are la bază coeziunea prin educaţie, dar şi reforma sistemului medical, prin îmbunătăţirea experienţei îngrijirii medicale, a explicat Manea într-un interviu.

    „Aşa cum ştim, educaţia, cultura şi abilităţile practice, dar şi starea de sănătate a populaţiei, reprezintă investiţii cheie în capitalul uman, fiind elemente de bază pentru dezvoltarea potenţialului tinerilor şi pentru îmbunătăţirea creşterii economice. Iar redresarea accesului la educaţie şi sănătate sunt două teme pe care le avem de soluţionat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030.”

    Cât despre antreprenori, convingerea şefului BCR este că şi antreprenorii vor avea de câştigat din implementarea PNRR, fie că vorbim despre beneficii directe, fie că ne referim la beneficiile indirecte, care nu vor fi puţine.

    „Antreprenorii înţeleg valoarea adaugată pe care o aduc în ciclul economic, sunt interesaţi de calitatea serviciilor şi îşi administrează afacerile luând în considerare nu doar performanţa legată de risc, siguranţă sau angajaţi. Vedem o creştere a afacerilor care aleg să dezvolte o abordare integrată de business sustenabil. Pentru că ultimii doi ani au accelerat câteva trenduri deja existente, de la informatizare, automatizare şi robotizare, la digitalizarea serviciilor publice şi la integrarea cât mai sus pe lanţurile de valoare adăugată în industriile viitorului. Mă gândesc la antreprenorii care înţeleg potenţialul uman, dar şi la nevoia de recalificare şi perfecţionare ca instrumente de creştere a randamentului, precum şi ca un efort de profesionalizare.”

    Vorbind despre rolul sistemului bancar românesc în privinţa programelor cu fonduri UE şi a PNRR, Sergiu Manea a amintit că s-au intensificat discuţiile legate de bancabilitatea firmelor şi acest lucru ne arată că economia se maturizează, că suntem pe drumul cel bun, „că antreprenorii şi băncile lucrează împreună pentru o economie sustenabilă, în care pe noi toţi ne preocupă să facem mai mult, mai bine, împreună.”

    Iar PNRR prevede aproape 2,6 miliarde de euro pentru finanţarea companiilor private şi pentru cercetare, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare.

    „Vorbim aici despre investiţii în tehnologii avansate prin ajutoare de stat, pentru AI, blockchain, IoT, date şi cloud computing, pentru high performance computing şi quantum computing, dar şi despre digitalizarea IMM-urilor prin ajutoare de minimis, pentru investiţii în comerţ electronic, centre de inovare digitală, laboratoare de incubare şi accelerare, pentru programe de reconversie profesională, dedicate dezvoltării competenţelor digitale. PNRR prevede şi investiţiile semnificative pentru tehnologii noi în zona de producţie, dar şi o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la Bursă, cu un buget total de 35 de milioane de euro.”

    Sergiu Manea, CEO al BCR: „Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă şi durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

    Sistemul bancar este parte din soluţie în privinţa atragerii finanţărilor europene, în opinia şefului BCR.

    „Pentru BCR, spre exemplu, este în top priorităţi să ne motivăm colegii astfel încât să putem oferi consiliere pentru transformare sustenabilă la nivelul comunitar şi să putem răspunde normelor şi standardului cerut de Comisia Europeană. Asta şi pentru că noi credem că sistemul bancar este parte din această soluţie, iar BCR încearcă de fiecare dată să vină în ajutorul clienţilor, să le ofere informaţiile şi instrumentele prin care pot face alegeri financiare inteligente. De altfel, aşa a apărut şi platforma de educaţie antreprenorială BCR Şcoala de Business, care a ajuns deja la 17.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesionişti, profesori şi studenţi, care au ales să înveţe sfaturi practice pentru managementul financiar al businessurilor lor.”

    Chiar cel mai recent curs lansat pe platforma BCR Şcoala de Business – Programe de finanţare pentru antreprenori, a fost dezvoltat în parteneriat cu ADR Nord-Est şi are toate informaţiile despre programele de finanţare disponibile pentru antreprenori – de la procesul de pregătire şi depunere a proiectelor, la implementarea şi raportarea unui proiect dezvoltat cu fonduri nerambursabile. „Am considerat că avem nevoie de surse de informare oficiale, care să demonteze miturile cu privire la accesarea fondurilor nerambursabile, tocmai pentru a creşte accesul la ele.”

    BCR va contribui, pe lângă furnizarea de educaţie şi consultanţă în domeniul programelor de finanţare cu multiple produse bancare personalizate pentru proiectele implementate de către autorităţile publice şi antreprenori, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar. În plus, băncile se vor putea implica direct în implementarea instrumentelor financiare definite în cadrul PNRR, spune Sergiu Manea.

    „BCR este aici să le ofere antreprenorilor informaţiile de care au nevoie şi să îi ghideze în procesul de contractare a finanţărilor. Credem în banking deschis, în educaţie financiară şi în digitalizare, în acces rapid şi gratuit la informaţii 24/7, iar asta transmitem mai departe şi în privinţa PNRR.” Manea susţine că BCR este pregătită să contribuie „viguros” în procesul de atragere a fondurilor din PNRR pe diverse paliere, de la educaţie şi până la finanţări directe.

    „Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă şi durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

    Dar pe care componente ale PNRR intenţionează să se implice concret BCR? „Am analizat toate componentele PNRR în forma prezentată cu ocazia aprobării planului de către Comisia Europeană şi avem în vedere implicarea în toate aceste componente, în măsura în care mecanismul naţional de implementare va permite acest lucru. Vom acorda o atenţie sporită pentru susţinerea proiectelor care bifează cât mai multe dintre criteriile specifice ESG (environmental, social and corporate governance).”

    Concret, BCR va acţiona în perioada următoare pe două paliere principale: primul se referă la furnizarea de educaţie şi consultanţă în domeniul programelor de finanţare şi cel de-al doilea la oferirea de sprijin în implementarea proiectelor prin intermediul unor produse bancare personalizate, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar, fie că este entitate publică sau privată, după cum susţine CEO-ul BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active.

    PNRR a primit undă verde de la Comisia Europeană la finalul lunii septembrie (27.09, mai exact), iar următorul pas este reprezentat de aprobarea PNRR şi la nivelul Consiliului de Afaceri Economice şi Financiare, pas ce urmează a fi finalizat la finalul lunii octombrie (conform estimărilor prezentate public). Acest pas reprezintă, de fapt, aprobarea finală din partea instituţiilor Uniunii Europene. Ulterior, România va putea solicita prefinanţarea de maximum 13% din valoarea totală a planului, explică şeful BCR. „Operaţional vorbind, în termen de 30 de zile de la aprobarea în Consiliul amintit anterior, guvernul trebuie să prezinte o Ordonanţă de Urgenţă prin care se vor reglementa mecanismele interne de implementare a acestui plan. MIPE a anunţat deja demararea procesului intern de pregătire, fiind menţionate o serie de acţiuni de implementat precum crearea structurilor de specialitate la nivelul ministerelor/autorităţilor coordonatoare de componente, elaborarea şi aprobarea cadrului  normativ de implementare a PNRR, elaborarea şi punerea în aplicare a sistemului informatic de gestiune a PNRR şi constituirea Comitetului Interministerial de Coordonare şi a Comitetului de Monitorizare ale PNRR.” Mediul de afaceri trebuie să urmărească atât oportunităţile directe alocate (în componenta dedicată mediului privat din PNRR), dar mai ales oportunităţile indirecte generate de proiectele incluse în PNRR, explică Manea.

    „Aşa cum aminteam anterior, discutăm de sute de kilometri de autostrăzi şi de cale ferată, de mii de clădiri renovate sau construite, toate acestea fiind oportunităţi importante pentru companiile româneşti.”

    În final, vorbind despre factorii determinanţi pentru implementarea cu succes a acestui plan PNRR, Sergiu Manea susţine că ne putem gândi la o foarte bună coordonare şi implicare a instituţiilor publice responsabile, fiind astfel asigurată sincronizarea corectă dintre reformele şi investiţiile incluse în plan, precum şi respectarea calendarului de implementare asumat faţă de instituţiile europene.

    De asemenea, contează şi capacitatea economiei şi, mai ales, a pieţei forţei de muncă de a implementa toate proiectele de infrastructură (transport, sănătate, educaţie, sisteme de management al apei, al deşeurilor, etc.). Un alt factor important pentru aplicarea PNRR este capacitatea tuturor tipurilor de beneficiari de a dispune de toate resursele necesare pentru implementarea proiectelor, inclusiv de cele financiare (trebuie văzut însă exact şi mecanismul de implementare la nivel intern).

    Pe lângă PNRR mai există şi alte programe cu fonduri UE. Iar şeful BCR concluzionează că România are nevoie de fonduri europene nerambursabile pentru a putea recupera decalajele din domeniile critice: sănătate, infrastructură, educaţie, energie, dar şi pentru a ne putea creşte atractivitatea investiţională.

    Care sunt cele mai relevante Programe Operaţionale din perspectiva antreprenorilor?

    Œ Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare, prin care se pot obţine finanţări pentru crearea şi promovarea unui sistem atractiv de inovare în economie, precum şi din instrumente financiare, care vor reprezenta, cel mai probabil viitorul fondurilor de acest gen în exerciţiile bugetare europene post 2027;

     Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, care are ca scop promovarea eficienţei energetice şi adaptarea la schimbările climatice – în contextul mai amplu al Green Deal, importanţa acestuia este vitală;

    Ž Programele Operaţionale Regionale, pentru dezvoltarea unor oraşe smart, a unor regiuni competitive prin digitalizare şi întreprinderi dinamice, a unor regiuni mai atractive şi mai educative, prin intermediul unui portofoliu amplu de proiecte ce urmează a fi finanţate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare;

     Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare, pentru valorificarea forţei de muncă şi pentru creşterea accesibilităţii pe piaţa forţei de muncă a diferitelor categorii de persoane dezavantajate, dar şi a calităţii educaţiei.

     Programul Operaţional Tranziţie Justă, pentru creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă calificată, investiţii în tehnologii cu emisii reduse, dar şi pentru dezvoltarea IMM-urilor preocupate de cercetare, inovare şi digitalizare în şase judeţe vizate de acest mecanism de finanţare.

  • Elevii ar putea intra în vacanţă timp de o lună. Ministrul Educaţiei: Toate variantele sunt deschise

    Elevii ar putea intra într-o vacanţă de o lună, din cauza crizei sanitare. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune, înainte să meargă la Cotroceni, că toate variantele sunt deschise.

    Întrebat, miercuri, despre zvonurile legate de vacanţa de o lună pentru elevi, în aşa fel încât să se evite şcoala online, Sorin Cîmpeanu răspunde: „toate variantele sunt deschise în condiţiile în care nu înţelegem să ne vaccinăm”.

    Dacă vor fi suspendate şi alte activităţi, în interesul protejării dreptului la sănătate al elevilor şi cadrelor didactice, „susţinem adaptarea structurii anului şcolar la situaţia epidemiologică extrem de gravă”, afirmă ministrul interimar al Educaţiei.

    O şedinţă cu responsabilii implicaţi în gestionarea pandemiei pentru instituirea unor măsuri „clare şi restrictive”, convocată de Klaus Iohannis, are loc miercuri de la ora 17.30. La şedinţă vor participa prim-ministrul Florin Cîţu, ministrul interimar al Sănătăţii, Attila-Zoltán Cseke, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, dr. Adriana Pistol, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, anunţă Administraţia Prezidenţială şi ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.