Tag: Donald Trump

  • Nancy Pelosi anunţă o anchetă care ar putea conduce la procedura demiterii lui Donald Trump / REACŢIA preşedintelui SUA

    “Săptămâna aceasta, preşedintele Donald Trump a recunoscut că i-a cerut preşedintelui Ucrainei să comită acţiuni care să îl ajute pe el din punct de vedere politic. Prin urmare, Camera Reprezentanţilor iniţiază astăzi o anchetă oficială în sensul demiterii. Le cer celor şase comisii să demareze investigaţiile sub această umbrelă”, a declarat Nancy Pelosi, citată de Fox News.

    “Preşedintele trebuie tras la răspundere. Nimeni nu este mai presus de lege”, a subliniat Pelosi.

    Donald Trump denunţă un act de “hărţuire prezidenţială”

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a denunţat vehement anunţul lui Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, privind ancheta care ar putea conduce la demitere, apreciind că este vorba de un act de “hărţuire prezidenţială”.

    “O zi atât de importantă la Naţiunile Unite, atât de multă muncă şi atât de mult succes, iar democraţii au ruinat-o şi au discreditat-o intenţionat cu ştiri despre mizeria vânătorii de vrăjitoare. Foarte rău pentru ţara noastră. Pelosi, Nadler, Schiff şi, desigur, Maxine Waters! Vă vine să credeţi? Nu au văzut deloc nicio stenogramă. Vânătoare de vrăjitoare totală! Hărţuire prezidenţială”, a reacţionat Donald Trump prin Twitter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum finanţează războaiele culturale din Europa laică miliardarii americani religioşi

     Însă şi miliardari americani, unii dintre ei prieteni ai preşedintelui american Donald Trump, plătesc organizaţiilor care militează contra avortului sau eutanasiei în Europa zeci de milioane de dolari pentru a influenţa politica şi legea.

    Grupurile americane nu au marcat încă victorii mari. Dar acţionează concertat şi până acum şi-au făcut doar încălzirea, au avertizat parlamentarii europeni care lucrează pentru sănătatea sexuală şi reproductivă. O anchetă privind operaţiunile acestor grupuri şi sponsorii lor a publicat EUobserver. Autorii sunt Michael Bird, care scrie pentru site-ul de ştiri The Black Sea şi s-a specializat pe materiale pentru drepturile omului, şi Blaz Zgaga, ziarist de investigaţie sloven.

    Războiul cultural este mai cuprinzător, drepturile femeilor, drepturile minorităţilor sexuale, cercetarea embrionară şi eutanasia fiind de asemenea implicate în ciocnirea valorilor. Aproximativ 21 de thinktank-uri, ONG-uri şi alte entităţi religioase cheltuie în prezent 2,1 – 3,1 milioane de euro pe an pentru lobby la Parlamentul European şi Comisia Europeană pe aceste fronturi, potrivit registrului de transparenţă al UE. Majoritatea provin din Austria, Belgia, Franţa, Polonia, Spania şi Elveţia. Dar Vaticanul este cel mai mare cheltuitor individual.

    Ambasadorul Bisericii Romano-Catolice în Belgia se întâlneşte uneori cu oficiali ai UE. Cealaltă unitate a Bisericii, Comisia Episcopiilor Uniunii Europene (Comece), creată la Bruxelles în 1980, cheltuie, de asemenea, 1,25 milioane de euro pe an pentru a încerca să influenţeze instituţiile UE. Comece crede că „fiecare persoană trebuie protejată de la concepţie şi până la moartea naturală”. Misiunea sa este „nu de a face lobby”, ci de a „pleda” pentru un punct de vedere catolic asupra afacerilor UE, a declarat purtătorul de cuvânt al organizaţiei, Alessandro Di Maio.

    Comece nu a făcut presiuni în ceea ce priveşte avortul sau eutanasia la nivelul UE deoarece acestea erau chestiuni de drept naţional care nu sunt de competenţa sa, a spus el. „Întrucât avortul şi eutanasia intră în competenţa statelor membre ale UE, dialogul dintre Comece şi instituţiile europene nu le include“, a explicat Di Maio. Însă, în ultima perioadă, Comece a coorganizat un seminar juridic în capitala UE intitulat „Prevenirea avortului în Europa”. Organizaţia a spus că ajutorul UE destinat ţărilor în curs de dezvoltare nu ar trebui utilizat pentru finanţarea avorturilor şi că Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare o interdicţie a fondurilor UE pentru proiectele ştiinţifice care implică distrugerea embrionilor. Organizaţia elveţiană internaţională pentru Dreptul la Educaţie şi Libertatea Educaţiei (OIDEL), un alt mare cheltuitor pe lobby la Bruxelles (200.000-300.000 euro pe an), se autodescrie ca avocat al învăţării pure.

    Însă are legături strânse cu grupurile anti-avort europene şi americane, în ciuda numelui său liberal. Unul dintre Noi, un grup umbrelă antiavort cu 48 de membri din 19 state ale UE, cheltuie anual la Bruxelles între 100.000 şi 200.000 de euro. Misiunea sa este „apărarea vieţii de la concepţie până la moartea naturală”, spune Ana del Pino, directorul său executiv.

    „Scopul nostru este să continuăm să prezentăm o alternativă reală pentru Europa, fidelă demnităţii umane şi protecţiei vieţii umane, aşa cum ar trebui să o facă o societate avansată”, a afirmat ea. Federaţia Asociaţiilor de Familii Catolice din Europa (FAFCE) cheltuie între 50.000 şi 100.000 de euro pentru lobby la nivelul UE. „Considerăm că ocrotirea familiei ar trebui să fie o chestiune centrală a politicilor UE şi că abordarea individualistă actuală este, de fapt, în contradicţie cu aspiraţiile oamenilor şi cu realitatea vieţii lor de zi cu zi“, se arată într-un comunicat al Federaţiei. Ordo Iuris, un think tank cu sediul în Polonia, cheltuie 25.000 – 50.000 de euro. Misiunea sa este „protejarea vieţii umane de la concepţie până la moartea naturală” şi „protecţia identităţii căsătoriei şi a familiei”. Jeden Z Nas, un alt ONG polonez cu cheltuieli similare, a declarat că încearcă să împiedice Europa să „impună orice lege antiviaţă şi antifamilie statelor membre”.

    Majoritatea grupurilor de lobby înregistrate în UE au refuzat să răspundă la întrebări cu privire la natura activităţilor lor. Printre cei care au tăcut sunt Alliance Vita, Asociacion Enraizados, Europa pentru Familie, European Dignity Watch, Institutul European de Bioetică, Femina Europa, Fondation Jerome Lejeune, Open Doors International, Profesionişti pentru Etică, Consiliul Creştin Transatlantic şi YouthProAktiv.

    Unele dintre ele, cum ar fi fundaţia franceză Jerome Lejeune, au bugete declarate de doar 10.000 de euro. Alţii, cum ar fi Institutul European de Bioetică din Bruxelles, se laudă cu cheltuieli de peste 100.000 de euro anul trecut. În ceea ce priveşte finanţările americane, registrul de transparenţă al UE dezvăluie doar vârful unui aisberg european. O analiză a sute de declaraţii fiscale din SUA arată că şase grupuri conservatoare din SUA au cheltuit cel puţin 19,4 milioane de dolari (17,2 milioane euro) pentru lobby în Europa între 2012 şi 2017.

    În aceeaşi perioadă, grupurile au strâns 429 milioane dolari de la donatori americani, o parte din fonduri provenind de la miliardari conservatori care au legături strânse cu Trump. Printre ele figurează: Alianţa Mondială a Tineretului (WYA), Alianţa Apărând Libertatea (ADF), Institutul Acton, Centrul American pentru Drept şi Justiţie (ACLJ), Human Life International şi Heartbeat International. WYA, cu sediul în New York, a transferat 644.000 de dolari organizaţiilor afiliate din UE între 2012 şi 2017. În aceeaşi perioadă, a obţinut 1,86 milioane dolari de la Fundaţia Chiaroscuro a lui Sean Fieler, un miliardar catolic care l-a consiliat pe Trump în campania electorală din 2016. De asemenea, organizaţia a primit 571.000 de dolari de la un alt grup conservator, Fundaţia John Templeton. Biroul WYA din Bruxelles are trei lobbyişti acreditaţi care au cheltuit 45.000 de euro anul trecut şi care au organizat o conferinţă despre „bună guvernare” la Parlamentul UE în luna iulie a acestui an. De asemenea, WYA are sucursale în Austria şi Croaţia. Aceasta susţine că are 300.000 de membri cu vechime în întreaga lume. Pentru a i se alătura, oamenii trebuie să semneze un formular online în care se spune: „Suntem convinşi că demnitatea intrinsecă deţinută de fiecare fiinţă umană de la concepţie până la moartea naturală este fundamentul dreptului tuturor la viaţă”. Aceasta nu este politica UE, însă nu a oprit Uniunea de la a acorda WYA 63.000 euro în subvenţii în cadrul programului de educaţie Erasmus în ultimii ani. La rândul său, ADF, cu sediul în Arizona, a transferat 8,4 milioane dolari afiliaţilor săi europeni în ultimii cinci ani. Organizaţia şi-a obţinut finanţarea, de circa 228 milioane dolari, parţial de la Fundaţia Richard şi Helen DeVos şi de la Fundaţia Edgar şi Elsa Prince. Familia DeVos are legături strânse cu Trump – Betsy DeVos este secretarul educaţiei al lui Trump. Familia Prince are, de asemenea, legături cu Trump şi un trecut controversat. Erik Prince, preşedintele fundaţiei, este fratele lui Betsy DeVos. El este, de asemenea, fondatorul fostei firme americane de securitate Blackwater, care a mitraliat şi ucis 37 de civili irakieni în 2007. ADF îşi are sediul european la Viena şi filiale la Bruxelles, Londra, Strasbourg şi Geneva. Doar unitatea sa din Bruxelles cheltuieşte între 200.000 şi 300.000 de euro pe an. În statutul său se arată că „pledează pentru dreptul la viaţă al nenăscutului în faţa celor mai puternice instituţii din lume”.

    „În ultimii 24 de ani, o mişcare proviaţă în plină ascensiune a forţat închiderea a 75% din afacerile de avort chirurgical din America (…) dar peste 500 de facilităţi de avort încă mai există. Mai sunt multe de făcut”, se mai arată în statut – un indicator al agendei sale europene. Institutul Acton cu sediul în Michigan a transferat 1,1 milioane de dolari reţelei sale europene şi a obţinut 58 milioane de dolari în donaţii americane în perioada 2012-2017. De asemenea, a obţinut fonduri de la Fundaţia Edgar şi Elsa Prince şi de la un alt miliardar conservator, Charles G. Koch. ACLJ, cu sediul la Washington, a transferat 7,5 milioane dolari în Europa, cea mai mare parte la Centrul European de Drept şi Justiţie (ECLJ) din Roma, care depune dosare cu privire la demnitatea persoanei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg şi la alte tribunale. ACJL a obţinut 111 milioane de dolari în donaţii din SUA între 2012 şi 2017. A fost creată de un evanghelist de televiziune, Pat Robertson, în 1990, în timp ce filiala sa europeană a fost co-fondată de Jay Sekulow, care a fost avocatul lui Trump. Human Life International, cu sediul în Virginia, este un grup misionar cu peste 100 de afiliaţi din întreaga lume. A strâns 17,1 milioane dolari de la donatorii americani şi a cheltuit 1,5 milioane dolari în 15 ţări europene în  cinci ani.

    International Heartbeat International îşi propune „să facă avortul nedorit astăzi şi de neconceput pentru generaţiile viitoare”. A strâns 15,2 milioane dolari în SUA şi a cheltuit 190.000 de dolari în Europa.

    Grupurile sunt legate nu doar prin valorile şi donatorii lor. Uneori, acestea acţionează în concert pe scena UE. Unele au participat la evenimente organizate de Agenda Europe, o „reţea informală” de „persoane, ONG-uri şi experţi” care organizează reuniuni anuale, potrivit propriei descrieri.

    Agenda Europa a fost o „reţea sigură şi închisă de aliaţi profamilie, proviaţă, prolibertate”, a declarat Sophia Kuby, unul dintre lobbyiştii ADF din UE şi fiica unui scriitor german de dreapta, într-o prezentare din 2014. O altă modalitate de a descrie Agenda Europa ar fi „o reţea liberă de asociaţii ale societăţii civile, reprezentanţi ai bisericii catolice, ale altor biserici, academicieni catolici şi politicieni, care iau contact, discută şi fac strategii pentru a promova o viziune religioasă asupra lumii în Europa, la nivel naţional şi în instituţiile europene „. Acest lucru îl spune Neil Datta, secretarul Forumului Pafrlamentar European pentru Populaţie şi Dezvoltare (EPFPD), o ONG cu sediul la Bruxelles care reprezintă parlamentari din întreaga Europă ce lucrează pentru sănătatea sexuală şi reproductivă. Agenda Europa este împotriva avortului, a unor forme de contracepţie, a educaţiei sexuale liberale şi a favorizat familiile heterosexuale şi patriarhale, povesteşte Datta. „Pentru ei, drepturile lor ca persoane religioase au prioritate în faţa legilor naţionale laice.”

  • Cea mai ciudată prietenie din lume. Cum au ajuns să fie amici unul dintre cei mai mari DICTATORI în viaţă şi un baschetbalist din NBA

    Dennis Rodman este unul dintre cei mai ciudaţi şi populari atleţi din lume, după cum reiese dintr-un documentar publicat de ESPN şi analizat în presa internaţională.  S-a alăturat echipei Detroit Pistons in 1986, a câştigat două campionate cu această echipă şi încă trei cu Chicago Bulls, echipa lui Michael Jordan.

    Popularitatea lui nu a crescut doar pe terenul de baschet: a avut o relaţie cu Madonna, iar când şi-a promovat biografia, a făcut o paradă pe Fifth Avenue îmbrăcat într-o rochie de mireasă. Subiectul care lansează însă cele mai multe subiecte în presă este relaţia sa cu liderul nord coreean Kim Jong-un, pe care l-a vizitat în numeroase rânduri.

    Din acelaşi documentar reiese că impresarul lui Rodman, Darren Price, nu ştia diferenţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord în momentul în care a planificat prima întâlnire a sportivului cu Jong-un. Acesta se pare că este un superfan al NBA-ului american şi l-a urmărit pe Rodman jucând baschet încă din copilărie.

    Rodman a apărat în mod repetat relaţia sa cu liderul nord-coreean: „Tipul ăsta este prietenul meu, pentru totdeauna.” Într-una dintre călătoriile sale în Coreea de Nord, au fost făcute filmări care l-au surprins pe Rodman cântând: „La mulţi ani” lui Jong-un, iar ulterior, agresând verbal un reporter irlandez în timpul unei cine.

    Rodman s-a înscris la un program de dezalcoolizare la o săptămână după ce s-a întors, dar documentarul pune întrebarea: „Întâlnirea din 2018 între preşedintele Trump şi Jong-un s-ar fi întâmplat fără Rodman?”. „Este bine că vorbesc, nu?” întreabă Rodman în filmul documentar. „Asta este cea mai importantă moştenire a mea şi cel mai important lucru pe care vreau să îl dezvolt în viaţa mea în viitor.”

    Documentarul „For Better or Worse” descrie şi copilăria lui Dennis Rodman în Oklahoma. După ce mama lui l-a alungat din casa lor din Detroit, el s-a înscris la Universitatea de Stat Southeastern Oklahoma şi a găsit un soi de familie surogat – familia Rich.

     

  • Foşti ambasadori polonezi îi cer lui Donald Trump să ceară Guvernului să respecte statul de drept

    “Domnule preşedinte, veniţi într-o ţară în care statul de drept nu mai este respectat”, se arată într-o scrisoare deschisă postată pe site-ul Conferinţei Ambasadorilor Republicii Poloneze.

    Donald Trump urmează să participe sâmbătă la ceremoniile de la Varşovia, care marchează 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial, prin invazia Poloniei de către Germania nazistă la 1 septembrie 1939. Peste 40 de lideri mondiali vor participa la eveniment.

    Va fi a doua vizită a lui Trump în Polonia, unde guvernul naţionalist de dreapta care îi împărtăşeşte opiniile anti-imigranţi l-a salutat cu entuziasm în 2017. Atunci, Trump a ţinut un discurs prin care a laudat Polonia pentru apărarea al civilizaţiei occidentale, fără a menţiona democraţia sau preocupările exprimate de mai multe ori de către Uniunea Europeană cu privire la situaţia democraţiei poloneze.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump reacţionează la decizia Chinei, impunând noi taxe vamale asupra importurilor chineze

    WASHINGTON (MEDIAFAX) – Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacţionat la taxele vamale anunţate de Administraţia din China, anunţând tarife suplimentare la importuri de sute de miliarde de dolari de produse chineze, situaţie care va conduce la amplificarea crizei comerciale bilaterale.

    “Din păcate, administraţiile precedente ale SUA au permis Chinei să se distanţeze atât de mult de comerţul corect şi echilibrat încât a devenit o mare povară pentru contribuabilii americani. În calitatea de preşedinte, eu nu mai pot permite acest lucru. În spiritul ajungerii la comerţ corect, trebuie să echilibrăm actuala relaţie comercială foarte incorectă. China nu ar fi trebuit să introducă noi tarife asupra unor produse din SUA în valoare de 75 de miliarde de dolari (decizia este motivată politic)”, a declarat Donald Trump prin Twitter.

    “Începând de la 1 octombrie, produse în valoare de 250 de miliarde din China, taxate acum cu 25%, vor fi taxate cu 30%. În plus, restul de produse în valoare de 300 de miliarde de dolari din China, care erau taxate de la 1 septembrie cu 10%, vor fi taxate de acum cu 15%”, a precizat Trump.

    Preşedintele american le-a cerut, vineri după-amiază, companiilor americane care au activităţi în China să revină în Statele Unite, în contextul amplificării conflictului comercial bilateral. “Ţara noastră a pierdut, în mod stupid, mii de miliarde de dolari în relaţia cu China de-a lungul anilor. Nu-au furat proprietăţi intelectuale într-un ritm de sute de miliarde de dolari pe an şi vor să continue. Nu voi permite acest lucru! Nu avem nevoie de China şi, sincer, ne-ar fi mult mai bine fără ei. Sumele masive de bani furate de China din Statele Unite an după an, de zeci de ani, trebuie şi se vor opri. Prin urmare, marile noastre companii americane au ordinul de a începe imediat să caute alternative la China, inclusiv prin aducerea acasă şi fabricarea produselor în SUA”, a declarat Donald Trump prin Twitter.

  • Donald Trump despre negocierile cu Uniunea Europeană: Dacă le taxăm maşinile ne vor da orice. Ei trimit la noi milioane de Mercedes şi de BMW

    Preşedintele american Donald Trump crede că are deja toate avantajele în negocierile comerciale cu Europa pentru a obţine rezultatul pe care şi-l doreşte, potrivit CNBC.

    „Discuţiile cu Uniunea Europeană sunt dificile; ei negociază strâns. Dar avem toate cărţile în această ţară pentru că tot ce trebuie să facem este să le taxăm maşinile şi ne vor da orice vrem pentru că ei trimit la noi milioane de Mercedes. Ei trimit milioane de BMW în SUA”, a spus Donald Trump în faţa reporterilor de la Casa Albă.

    Replica a venit după ce Trump a semnat luna aceasta un acord cu Uniunea Europeană prin care încearcă să îmbunătăţească exporturile de vită ale SUA după ce fermierii americani au resimţit efectul conflictului comercial SUA-China. În urma acordului importurile Uniunii Europene din SUA de carne de vită fără tarife suplimentare se vor tripla şi vor ajunge la circa 420 de milioane de dolari.

    Preşedintele american a promis la Casa Albă să impună tarife pe vehiculele şi componentele importate de americani din UE şi Japonia la începutul anului, dar a decis să amâne aplicarea lor pentru 6 luni.

     

     

     

  • Donald Trump a devenit bunic a zecea oară

    “@LaraLeaTrump şi cu mine suntem încântaţi să îi urăm bun venit pe lume Carolinei Dorothy Trump. Deja te iubim!”, este mesajul pe care l-a publicat pe platforma de microblogging Twitter fiul preşedintelui, în noaptea de luni spre marţi.

    Acesta este al doilea copil al cuplului, după Eric Luke, ce va împlini doi ani în septembrie.

    Preşedintele american, în vârstă de 73 de ani, are cinci copii, din relaţiile cu trei femei.

    Donald Jr. şi Ivanka, cei mai mari dintre copiii lui Donald Trump, au fiecare cinci, respectiv trei copii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europeană s-a săturat de Donald Trump şi a ales China în ultimii ani

    În cei doi ani şi jumătate de mandat la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump i-a tratat pe aliaţii europeni ca pe inamici, le-a ignorat propunerile legate de protejarea mediului în contextul schimbărilor climatice, a impus tarife comerciale şi a ameninţat că va penaliza Uniunea Europeană dacă încearcă să ignore sancţiunile impuse de SUA Iranului. Această abordare a conturat deja moştenirea lui Trump în Europa, potrivit Bloomberg.

    În contextul în care el pune din ce în ce mai mult accent pe campania electorală pentru a câştiga al doilea mandat în 2020, guvernele din Europa realizează cât de dependente au devenit de SUA în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acesta a fost unul dintre principalele subiecte de discuţie de la summit-ul G7 din Biarritz, Franţa.

    Una dintre principalele lovituri pregătite de Donald Trump pentru Europa este legată de industria auto, unde SUA vrea să aplice tarife citând motive de securitate naţională. Administraţia Trump a amânat decizia până în luna noiembrie, în timp ce negocierile cu blocul european continuă.

    Valoarea totală a vehiculelor exportate de Uniunea Europeană către SUA s-a situat la circa 50 miliarde de dolari anual în ultimii ani, însă exporturile au scăzut la cel mai redus nivel din 2009. Între timp, au crescut exporturile spre China.

    În ceea ce priveşte cei mai mari producători auto din Germania, China a înlocuit deja SUA şi a devenit cea mai mare piaţă de desfacere pentru fiecare dintre ei, cea mai recentă companie intrată în această categorie fiind Daimler în 2017. În acelaşi timp, Beijing Automotive Group, o companie deţinută de statul chinez, a anunţat în luna iulie că a cumpărat o participaţie de 5% în Daimler, la un an după ce un al vehicul chinez, Zhejiang Geely Holding Group, a preluat o participaţie de circa 10% devenind cel mai mare acţionar al grupului.

    Războiul comercial SUA-China se concentrează mult şi pe segmentul companiilor de tehnologie, însă Uniunea Europeană a încercat până acum să nu aleagă nicio tabără.

    Guvernul german este printre cei care nu au urmat apelul administraţiei Trump de a abandona Huawei Technologies din motive de securitate. Silicon Valley rămâne momentan capitala inovaţiei în tehnologie – ceea ce generează în acest moment un conflict între autorităţi europene precum guvernul francez care încearcă să taxe mari giganţi precum Amazon. În acest caz, Donald Trump îşi apără propriile companii şi spune că nu e corectă atitudinea europenilor.

    Însă Europa a făcut investiţii masive în sector ultimii ani, atât publice cât şi private pentru a se îndepărta de depdendenţa faţă de SUA, şi a reuşit, atât pe partea de importuri cât şi pe cea de exporturi fiind mai aproape de China.

    Una dintre principalele probleme ale lui Donald Trump faţă de aliaţii europeni, în special faţă de Germania, este o preocupare redusă faţă de apărare şi securitate naţională, ceea ce lasă SUA să apere de prin NATO întregul bloc. Până acum, Trump a pus la îndoială NATO ca alianţă, a gestionat un tratat nuclear cu Rusia fără a se consulta cu aliaţii, şi a profitat de ţările membre ale alianţei pentru a-şi ţine trupele în teritoriu. SUA are 246 de baze militare în Europa, adică aproape jumătate din totalul pe care le are peste graniţele ţării, şi un efectiv de 64.000 de soldaţi.

    Deşi Donald Trump nu ar începe un argument puternic legat de apărare în faţa aliaţilor puternici din Germania şi Franţa la summit-ul G7, ministrul britanic Boris Johnson ar putea să o facă şi să le ia partea americanilor. Până la urmă, el are nevoie de un tratat comercial între Marea Britanie şi SUA în contextul Brexit.

    La capitolul energie, Trump a acuzat Germania că este prizoniera Rusieri prin gazoductul Nord Stream 2 care ar trebui pus în funcţiune până la finalul anului 2019. Cele mai mari cinci economii europene au importat colectiv combustibili şi petrol de peste 150 miliarde dolari anual în ultimii 14 ani. În 2018, au importat 18,4 miliarde dolari de la SUA, adică 5% din total – un record istoric. Deşi ponderea importurilor din Rusia este exponenţial mai mare, Europa încearcă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de Rusia, ceea ce îi oferă lui Trump încă un avantaj în negocierile comerciale.

    Unul dintre punctele principale de la masa negocierilor, pe care Trump vrea să insiste, este agricultura, însă Uniunea Europeană nu vrea să deschidă discuţiile cu privire la acest sector. Totuşi, SUA ar putea avea un avantaj în aceste negocieri în contextul în care a crescut din ce în ce mai mult ca piaţă de desfacere pentru produsele Europei în fiecare din ultimii cinci ani, importând de 79 miliarde de dolari anual. Această temă de discuţie ar putea naşte controverse în interiorul blocului european în contextul în care Germania, care trimite doar 2,7% din producţia de mâncare şi băuturi către SUA ar putea fi dispusă să discute agricultura, însă Franţa, care exportă mai mult, se opune implacabil.

    Europa a făcut eforturi să se îndepărteze de dominaţia SUA în ultimii ani, însă nu a avut prea mare succes.  

     

     

     

     

     

     

  • Detaliile întâlnirii lui Klaus Iohannis cu Donald Trump. Discuţii despre securitatea Mării Negre

    Potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va ajunge la Casa Albă, în Washington, la ora 21:00, ora României, unde va fi aşteptat de către preşedintele SUA, Donald Trump, urmând ca la 21:10 cei doi oficiali să aibă convorbiri oficiale.

    Astfel, agenda completă a preşedintelui României vizează:

    „Vizita la Washington D.C., Statele Unite ale Americii
    – 21:00 – Sosirea la Casa Albă – Primirea de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump (ora României)

    – Semnarea în Cartea de Onoare (Diplomatic Reception Room)

    -21:10 Convorbiri tete-à-tête cu Preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump (Biroul Oval) (ora României)

    -Convorbiri oficiale (Cabinet Room)”, potrivit anunţului publicat pe site-ul Preşedinţiei.

    Preşedintele Klaus Iohannis va discuta cu preşedintele SUA Donald Trump despre securitatea în zona Mării Negre şi totodată despre disponibilitatea României de a găzdui mai mulţi militari americani în România. În acelaşi timp, România este disponibilă să mai trimită efective militare în Afghanistan.

    Securitatea Mării Negre este una dintre subiectele ce vor fi abordate în întâlnirea bilaterală dintre Klaus Iohannis şi preşedintele american Donal Trump. Rusia are o prezenţă militară în Marea Neagră printr-o importantă bază în Crimeea.

    Iohannis va exprima disponibilitatea României de a găzdui un număr mai mare de dispozitive militare ale NATO, prin brigada multinaţională sau centrul de comandă care va fi stabilit în regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump vrea să cumpere Groenlanda. Preşedintele american a dezvăluit apropiaţilor că ar fi dispus să facă o ofertă guvernului danez

    Preşedintele Donald Trump pare interesat de achiziţionarea insulei Groenlanda, scriu cei de la DailyMail.
     
    Mai multe surse au dezvăluit pentru Wall Street Journal că Trump a discutat cu consilierii săi posibilitatea de a prelua insula, cunoscută atât pentru resursele existente, cât şi pentru importanţa geografică.
     
    Americanii au mai încercat, în două rânduri, să cumpere Groenlanda: mai întâi în 1867 şi ulterior în 1946, când preşedintele Truman a oferit 100 de milioane de dolari.
     
    Insula cu o suprafaţă de 2,1 milioane de metri pătraţi este locuită de aproximativ 56.000 de persoane. Deşi se află în apele din nordul Americii, Groenlanda este deţinută de Danemarca.
     
    Potrivit celor de la Wall Street Journal, Groenlanda primeşte anual de la guvernul danez subvenţii în valoare de 591 de milioane de dolari, adică 60% din bugetul anual al insulei.
     
    Mai mulţi analişti consideră că Trump vrea să urmeze exemplul fostului preşedinte Dwight Eisenhower, care a cumpărat Alaska de la ruşi în 1867.
     
    O serie de politicieni danezi şi-au manifestat dezaprobarea faţă de idee.
     
    Martin Lidegaard, fost ministru de Externe şi un lider al Partidului Social Liberal, a calificat ideea drept o “propunere grotescă”, fără vreun fundament real, relatează agenţia de ştiri Reuters..
     
    “Vorbim despre oameni reali şi nu putem vinde Groenlanda ca o veche putere tradiţională”, a adăugat Lidegaard.Lars Lokke Rasmussen.
     
    “Dacă chiar îi trece prin cap asta, atunci aceasta este dovada finală că a înnebunit”, a declarat Soren Espersen, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al Partidului Popular Danez.