Tag: dolar

  • Euro a scăzut la minimul ultimelor opt luni şi jumătate faţă de dolar

    Analiştii anticipează că presiunile asupra euro vor continua, din cauza divergenţelor dintre liderii europeni referitoare la soluţiile de ieşire din criză şi a riscurilor pentru economiile mari din zona euro şi sectorul financiar. La ora transmiterii ştirii, euro era în scădere cu 1%, la 1,32535 dolari pe unitate, pe platforma de tranzacţii alternative EBS, după ce a scăzut la 1,32372 dolari pe unitate, cel mai redus nivel de la jumătatea lui ianuarie. Faţă de moneda japoneză, considerată sigură, euro s-a depreciat cu 0,9%, la 102,205 yeni. Dolarul s-a apreciat faţă de majoritatea valutelor importante, cu excepţia yenului. Moneda americană a urcat cu 1% faţă de francul elveţian, la 0,91823 franci pe unitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a scăzut la minimul ultimelor şase luni faţă de dolar

    La ora 07:37 a.m., euro era tranzacţionat la New York în scădere cu 0,5%, la 1,3812 dolari pe unitate, după ce a coborât la 1,3789 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după 11 martie. Moneda unică s-a depreciat cu 2,8% în această săptămână, acesta fiind cel mai amplu declin după săptămâna încheiată pe 6 mai. Euro a scăzut vineri faţă de 12 din 16 valute importante analizate de Bloomberg, în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor germane a atins un minim record, iar dobânzile obligaţiunilor elene un maxim istoric. BCE a menţinut joi dobânda cheie la nivelul de 1,5% şi a redus estimările de creştere economică pentru acest an şi 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce restricţii va introduce BNR pentru limitarea creditelor în valută către populaţie

    Proiectul are în vedere definirea creditului de consum şi a celui pentru investiţii imobiliare, astfel încât să se asigure intrarea sub un regim restrictiv a acordării de credite garantate cu ipotecă imobiliară, dar care prin destinaţie sunt în fapt credite de consum.

    Va fi menţinut, de principiu, regimul actual în ceea ce priveşte accesul populaţiei la creditele cu destinaţie imobiliară şi garanţie ipotecară, respectiv stabilirea gradului maxim de îndatorare pe baza unei matrice ce ţine cont de o serie de variabile: tipul dobânzii (variabilă/fixă), moneda în care este exprimat creditul, garanţiile aferente, scadenţa creditului, nivelul veniturilor şi al cheltuielilor solicitantului de credit.

    În plus faţă de regimul actual vor fi introduse însă niveluri maxime ale finanţării acordate raportat la valoarea garanţiei, diferenţiat pe monede, pentru creditele pentru investiţii imobiliare. Valoarea unui astfel de credit nu poate depăşi 85% din valoarea imobilului pentru cumpărarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea devizului estimativ, în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor în euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor în alte valute sau indexate la cursul unor alte valute. Aceste limite nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

    Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani şi doar cu condiţia prezentării de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de minim 133% din valoarea creditului. Pot face excepţie de la obligaţia de garantare facilităţile de creditare prin trageri în descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fără a depăşi însă o limită stabilită prin reglementările interne ale băncii.

    Banca analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% nivelul aferent anului anterior. La acordarea creditului, banca trebuie să se asigure că din documentele si informaţiile prezentate de client rezultă că pe întreaga perioadă de acordare a creditului, gradul total de îndatorare a solicitantului se încadrează în nivelul maxim admis.

    Banca va utiliza valori efective pentru elementele pe care se fundamentează nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare: pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD; în cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF; pentru şocul pe rata dobânzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru şocul pe venit – 6%. Pentru creditorii care nu dispun de norme interne de creditare validate de BNR se introduce restricţia cantitativă a creditului de consum în valută acordat debitorilor neprotejaţi la riscul valutar (nivel maxim de îndatorare maxim – 10%).

    Excepţie de la noile reglementări fac creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii, începând de la aplicarea măsurilor de limitare a creditării.

    Creditele acordate exclusiv în scopul rambursării creditelor aflate în sold sunt exceptate de la prevederile privind limitarea la 5 ani a scadenţei maxime a creditului de consum şi cele privind nivelul minim al garanţiei.

    Sucursalele instituţiilor de credit din statele membre UE vor fi incluse în aria de aplicare a reglementării privind creditarea populaţiei.

    Proiectul de Regulament va rămâne deschis dezbaterii publice până la 20 septembrie.

    MERSUL CREDITELOR PENTRU POPULAŢIE

    În perioada ianuarie-iulie, valoarea creditelor restante în lei a crescut cu 51,13%, iar valoarea creditelor în valută la care existau întârzieri la plată de minim o zi a crescut cu 81,2%.

    În sondajul din mai privind creditarea, efectuat în rândul băncilor, BNR constată că majoritatea acestora au semnalat o creştere a cererii populaţiei pentru creditele destinate cumpărării de locuinţe şi terenuri. Populaţia a solicitat deopotrivă credite de consum garantate cu ipoteci şi carduri de credit în această perioadă. Pentru trimestrul al doilea, băncile anticipau continuarea tendinţei de majorare a creşterii, în special în segmentul creditelor de consum garantate cu ipoteci.

    Variaţia cererii de credite (procent net):

    Valorile pozitive ale procentului net din grafic indică o creştere a cererii de credite. Sursa: BNR.

  • Francul a înregistrat cea mai mare scădere faţă de euro din istorie, după anunţul Băncii Elveţiei

    Banca centrală a anunţat că va stabili o ţintă a cursului de schimb la minimum 1,20 franci pe euro, pe care o va impune prin achiziţia de valută străină din piaţă în cantităţi nelimitate, intervenţia fiind prima de acest fel din ultimii 33 de ani.

    Francul a coborât în timpul tranzacţiilor cu până la 9,9%, la 1,21911 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel atins după 5 iulie.

    La ora 9:01 a.m., francul era tranzacţionat la New York în scădere cu 8,4%, la 1,20298 unităţi pentru un euro.

    Francul s-a depreciat cu minim 7,6% faţă de cele mai active 16 monede monitorizate de Bloomberg, cel mai amplu declin fiind faţă de coroana norvegiană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francul pierde aproape 9% faţă de euro, după ce banca centrală impune în premieră un prag fix al cursului

    “Supraevaluarea masivă a francului elveţian constituie o ameninţare imediată la adresa economiei elveţiene şi generează riscul unei evoluţii deflaţioniste (…) Dacă perspectivele economice şi riscurile de deflaţie o vor impune, banca va lua în continuare măsuri”, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB).

    În opinia lui Adrian Beck şi Mildred Hager, analişti ai Erste Bank, SNB are posibilitatea de a menţine această ţintă de curs, prin vânzarea de franci în cantitate nelimitată. Fixarea unui prag de jos pentru curs ar urma să potenţeze credibilitatea atitudinii SNB, întrucât pragul de 1,20 euro/franc corespunde valorii corecte estimate a monedei elveţiene, în calculele Erste. “În opinia noastră, francul nu va mai fi supraevaluat masiv, însă presiunile în direcţia aprecierii ar putea persista, atât pe termen mediu, contracarate de SNB, cât şi pe termen lung”, afirmă Beck şi Hager.

    Decizia de marţi a SNB a dus la o scădere bruscă a francului pe pieţele valutare, cu aproape 9% faţă de euro, la 1,203 euro/franc, respectiv cu circa 8% faţă de dolar, la 0,8486 franci/dolar, conform agenţiilor de presă. Francul elveţian s-a apreciat continuu în ultimele luni, ca efect al migrării investitorilor către active considerate mai sigure decât euro şi dolarul, ajungând aproape de paritatea cu euro la 9 august, la doar câteva zile după ce SNB redusese dobânda-cheie la zero, în încercarea de a frâna supraevaluarea monedei.

    Cursul leu-franc a ajuns marţi la 3,5344 lei/franc, faţă de 3,8133 lei/franc cu o zi în urmă. Faţă de euro, leul a scăzut uşor, la 4,2510 lei/euro, de la 4,2429 în şedinţa de luni.

  • Euro şi dolarul s-au apreciat cu peste 2% faţă de francul elveţian

    Moneda unică europeană a urcat la un maxim de 1,19714 franci pentru un euro, pe platforma de tranzacţionare EBS, iar la ora transmiterii ştirii era în creştere cu 2,3%, la 1,1958 franci pe unitate. Dolarul a avansat cu 2,1%, la 0,8231 franci pe unitate, după ce a atins un vârf al şedinţei de 0,8240 franci pe unitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discursul lui Ben Bernanke înviorează pieţele financiare

    După o scădere iniţială, indicii bursieri au crescut – DJIA cu 1,27%, S&P 500 cu 1,44, Nasdaq Composite cu 2,19%, a transmis Reuters.

    Admiţând că perspectiva economiei pe termen scurt a devenit mai puţin favorabilă, Bernanke s-a declarat optimist pe termen lung în privinţa redresării economiei şi a evitării unei noi recesiuni, a apreciat că evoluţia inflaţiei nu este îngrijorătoare şi a anunţat că în septembrie, Comitetul de Politică Monetară al Rezervei Federale se va reuni pentru două zile (în loc de o zi, cum se ştia iniţial) spre a discuta dacă este nevoie de măsuri suplimentare pentru stimularea economiei.

    În traducere, aceasta înseamnă că, aşa cum sperau pieţele, Fed ar putea recurge la un nou program de relaxare cantitativă (cantitative easing – QE), respectiv de cumpărare de obligaţiuni americane, după ce programul precedent, al doilea de la declanşarea crizei financiare din 2008 (QE2), în valoare de 600 de miliarde de dolari, s-a încheiat în luna iunie.

    Vezi aici discursul integral al preşedintelui Rezervei Federale.

    “N-a dat undă verde pieţelor pentru QE3, dar n-a indicat nici opoziţia faţă de aceasta. Sugerând că inflaţia nu e de natură să îngrijoreze, a lăsat deschisă posibilitatea pentru QE3”, a comentat Kevin Caron, analist de strategie la Stifel, Nicolaus & Co. din New Jersey.

    Aurul a crescut, de asemenea, cu 2%, depăşind 1.800 de dolari pe uncie în cursul tranzacţiilor de vineri, iar cuprul a atind maximul ultimelor trei săptămâni, reflectând incertitudinea ulterioară discursului lui Bernanke. Euro a crescut de la 1,4368 dolari joi la 1,4486, dolarul pierzând din valoare şi faţă de alte monede, ca yenul, dolarul canadian sau dolarul australian.

    ŞOMAJUL, PRIORITATEA NR.1

    La sfârşitul lui iunie, Bernanke a promis că nu va mai exista şi un al treilea program de cumpărare de obligaţiuni din iulie încolo, întrucât economia americană s-a redresat suficient, însă a adăugat că ar putea fi iniţiat un program QE3 “dacă se deteriorează condiţiile economice”.

    Între timp, certurile din Congres pe marginea viitoarelor reduceri de cheltuieli de la buget au determinat Standard & Poor’s să reducă ratingul SUA, iar perspectivele economiei s-au înrăutăţit. În trimestrul al doilea, economia a crescut sub estimări, cu numai 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor transmise vineri de Departamentul Comerţului, iar estimările de creştere a PIB au fost reduse de către instituţii ca Goldman Sachs (de la 1,7% la 1,5% pentru tot anul) şi de JP Morgan (de la 2,5% la 1% pentru trimestrul al patrulea).

    La începutul lui august, Congresul a aprobat creşterea plafonului de îndatorare pentru SUA, în schimbul unor reduceri de cheltuieli cu cel puţin 2.100 de miliarde de dolari, care urmează să fie decise în detaliu până în luna noiembrie de un comitet legislativ format din 12 membri ai Congresului, democraţi şi republicani.

    Ben Bernanke i-a criticat pe politicieni în discursul său susţinut la Jackson Hole, Wyoming, afirmând că bătălia politică din vară în jurul plafonului de îndatorare şi al bugetului federal a perturbat pieţele financiare “şi probabil şi economia”. “Acestei ţări i-ar trebui un proces mai bun de luare a deciziilor fiscale”, a spus el. Cu o asprime fără precedent în discursurile de până acum, notează The New York Times, preşedintele Rezervei Federale a apreciat că guvernul a devenit poate cea mai mare ameninţare a redresării economice.

    “Calitatea politicilor economice din SUA va influenţa puternic perspectivele naţiunii pe termen lung”, a afirmat Bernanke. El a apreciat nivelul actual al şomajului pe termen lung drept “extraordinar de mare”, notând că aproape jumătate dintre şomeri au rămas fără slujbă timp de mai bine de şase luni, ceea ce erodează potenţialul şi capacităţile oamenilor şi îngreunează relansarea economiei. Rata şomajului a fost de 9,1% în iulie, aproape jumătate dintre şomeri nereuşind să-şi găsească de lucru de mai bine de 27 de săptămâni.

  • Declinul Wall Street se accentuează, iar euro scade faţă de dolar şi franc

    La ora transmiterii ştirii, indicele Dow Jones era în scădere cu 4,21%, Standard & Poor’s 500 cu 4,56%, iar Nasdaq cu 5,04%. Euro a atins un minim de 1,42866 dolari pe unitate pe platforma electronică EBS, fiind ulterior tranzacţionat în scădere cu 0,9%, la 1,4289 dolari pe unitate. Faţă de moneda elveţiană, euro a coborât cu 1,3%, la 1,1257 franci pe unitate. Indicele privind activităţile de afaceri calculat de Rezerva Federală din Philadelphia a scăzut la -30,7 puncte, de la 3,2 puncte în iulie. Analiştii anticipau că indicele va urca la 3,7 puncte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa din SUA a deschis in scadere. Deprecierea euro fata de dolar s-a accelerat

    Toti indicii importanti de pe Wall Street au deschis in scadere.
    Euro s-a depreciat pana la 1,4148 dolari, potrivit Reuters, insa a
    revenit ulterior la 1,4178 dolari, in declin cu 0,7% fata de
    sedinta anterioara. Moneda europeana se afla deja sub presiune,
    dupa ce impactul pozitiv achizitiilor de obligatiuni ale Italiei si
    Spaniei de catre Banca Centrala Europeana s-a redus, iar aversiunea
    fata de risc a castigat teren. Traderii au afirmat ca BCE a
    cumparat titluri ale Italiei si Spaniei la deschiderea sedintei
    bursiere din Europa, dupa ce a anuntat, duminica, ca va implementa
    activ programul de achizitii de obligatiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: America este un parazit pe spinarea economiei mondiale

    “Gratie monopolului exercitat de dolar, SUA reusesc sa transfere
    o parte din problemele lor pe spatele economiei mondiale”, a spus
    liderul de la Kremlin, citat de Reuters. “Daca la ei are loc o
    disfunctionalitate de sistem, ea afecteaza pe toata lumea. Tari ca
    Rusia si China isi tin in dolari o parte semnificativa din
    rezervele valutare. Ar trebui sa existe si alte monede de rezerva”,
    a apreciat Putin, aflat intr-o tabara de vara a tineretului
    pro-Kremlin, grupat in organizatia “Nashi” (Ai nostri).


    El a salutat compromisul la care s-a ajuns in Congresul SUA
    privind cresterea plafonului de indatorare, spre a evita intrarea
    tarii in incapacitate de plata incepand cu 2 august. “Slava
    Domnului ca au avut destula minte si responsabilitate sa ia o
    decizie echilibrata”, a comentat Putin.

    Aparitia lui in tabara de vara a organizatiei Nashi, in
    randurile careia premierul este cu mult mai popular decat
    presedintele Dmitri Medvedev, ar putea fi interpretata drept o
    avanpremiera a posibilei sale candidaturi la alegerile
    prezidentiale din 2012, comenteaza Reuters, desi pana acum Putin nu
    a facut nicio sugestie in privinta intentiilor sale pentru perioada
    electorala – daca ar vrea sa revina la conducerea statului sau doar
    sa-l sustina pe Medvedev pentru un al doilea mandat.

    Camera Reprezentantilor a SUA, dominata de republicani, a aprobat
    luni cresterea plafonului de indatorare cu pana la 2.400 de
    miliarde de dolari pana in 2013 si reducerea cheltuielilor cu o
    suma aproximativ similara in urmatorii zece ani. Plafonul de
    indatorare pentru SUA va creste astfel la circa 16.300 de miliarde
    de dolari. Senatul, unde majoritatea o au democratii, este asteptat
    sa voteze cresterea plafonului de indatorare marti, dupa care
    proiectul de lege va fi semnat de presedintele Barack Obama.