BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Henk Paardekooper, CEO al First Bank: „Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Dar creează şi oportunităţi”

    „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată. Însă, pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”, crede Henk Paardekooper, CEO al First Bank. El consideră că România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului.

     

    Nimeni nu are globul de cristal pentru a privi în viitor, iar retrospectiva este întotdeauna un lucru minunat. Ceea ce am învăţat este să continui mereu să construiesc şi să îmbunătăţesc, deoarece fiecare criză este imprevizibilă şi creează efecte de şoc. A sta pe loc şi nemişcat nu este niciodată un lucru productiv sau indicat. Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Şi asta va crea întotdeauna oportunităţi”, spune Henk Paardekooper, executive president/CEO al First Bank, care are experienţă de circa trei decenii în banking. Economia românească va simţi impactul mai larg al războiului de la graniţă dintre Rusia şi Ucraina din cauza efectelor generale de şoc, după cum anticipează şeful First Bank. Vedem deja preţuri mai mari la energie şi resurse naturale. De asemenea, există un impact asupra lanţului de aprovizionare cu alimente şi mărfuri. Desigur, un război atât de aproape şi în Europa are un impact negativ şi asupra sentimentului general şi încrederii, lucru care nu este niciodată constructiv pentru economie. Presiunea inflaţionistă era deja mare, iar efectele războiului o vor amplifica, ceea ce vedem deja că se întâmplă, explică el. „Inflaţia creşte peste tot, inclusiv în România”.

    În condiţiile în care războiul a crescut şi mai mult presiunile inflaţioniste, vedem şi ratele dobânzilor crescând. „ROBOR a crescut în trei luni de la 3% la peste 5%, într-o perioadă foarte scurtă. Acest lucru duce la rate mai mari ale dobânzii la împrumuturi, precum şi la depozite. Pentru consumatori, impactul asupra împrumuturilor lor va fi atenuat în timp, deoarece rata de bază IRCC urmează ratele pieţei cu întârziere, dar şi consumatorii vor trebui să fie pregătiţi pentru rate mai mari la împrumuturi. Mă aştept ca dobânzile de pe piaţa interbancară să fie mai mari, aşa cum era anticipat înainte de începerea războiului, deoarece ratele sunt deja la nivelul aşteptat pentru întregul an şi urmează să vină mai multe creşteri, în conformitate cu celelalte economii emergente şi ţări dezvoltate.” Contextul economic actual va afecta în mod inevitabil companiile şi consumatorii, în condiţiile în care cresc preţurile la alimente, la energie, dar şi dobânzile. Pe piaţa valutară, când ne uităm la regiune, am văzut că cele mai multe valute au fluctuat, mai puţin leul faţă de euro, care a fost „solid ca o stâncă”. „În mod clar, banca centrală a făcut din aceasta o prioritate cheie. În vremuri de incertitudine, oamenii tind să opteze pentru ce e mai aproape de certitudine, iar euro este una dintre monedele de bază ale lumii după dolarul american. Am văzut, de asemenea, că şi preţul aurului a crescut. Cu toate acestea, recent am putut observa că oamenii au început să treacă înapoi de la euro la lei.” În perspectivă, deoarece cea mai mare volatilitate a fost observată pe toate pieţele imediat după începutul războiului, şeful First Bank nu se aşteaptă la schimbări semnificative în viitorul apropiat pe acest palier. „S-ar putea să vedem o depreciere treptată a leului până la sfârşitul anului, dar aceasta ar fi legată mai mult de inflaţie şi de diferenţa reală a ratelor dobânzilor între euro şi lei”, anticipează CEO-ul  First Bank, fosta Piraeus Bank România, instituţie de credit deţinută de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    Carte de vizită:

    ♦Œ Olandezul Henk Paardekooper l-a înlocuit în 2019 la conducerea First Bank pe Dominic Bruynseels, care a renunţat la funcţie după doar un an de mandat;

    ♦ Anterior, Henk Paardekooper a condus operaţiunile RBS România (fosta ABN Amro) din 2011 până în 2014, perioadă în care portofoliile de clienţi retail şi corporate au fost vândute către UniCredit. După ce RBS s-a retras din România, Paardekooper a preluat poziţia de country manager al RBS Rusia;

    ♦Ž El are o experienţă de peste 30 de ani în sectorul bancar internaţional, în cadrul Royal Bank of Scotland şi ABN AMRO, care include coordonarea unor divizii naţionale şi regionale, precum şi gestionarea unor active şi portofolii în regiuni şi pe pieţe foarte diverse, în principal în Europa Centrală şi de Est. Paardekooper a lucrat în Ţările de Jos, Regatul Unit, Rusia şi CSI, România, Polonia, Republica Cehă, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi în America Latină;

    ♦ În perioada 2016 – 2017, în calitate de Hub Head RBS pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA), Henk Paardekooper a fost implicat în realizarea analizei strategice a regiunii CEEMEA pentru RBS şi a coordonat cu succes operaţiunile de restructurare şi cedare de active ale băncii pe pieţele din Rusia, Kazahstan, Slovacia, Africa de Sud, Polonia, Republica Cehă, Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Henk Paardekooper are un Master în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.

    Din perspectiva evoluţiei economiei, şeful First Bank spune că nu vede posibilă o recesiune imediată, dar nu exclude o astfel de situaţie în viitor în condiţiile în care planează incertitunea, amintind că nu au fost posibile predicţii nici privind apariţia pandemiei COVID-19 şi nici privind apariţia războiului de la graniţă. „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată, însă pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”. După primul trimestru (T1) din acest an veştile privind creşterea PIB au fost bune, România înregistrând o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021, în timp ce comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%. Însă, pentru finalul acestui an instituţiile financiare internaţionale şi băncile locale au redus prognozele privind creşterea economică din România spre 2-3%. Pentru economia românească, volumul importurilor directe din Rusia şi al exporturilor către Rusia este relativ scăzut. La fel este şi relaţia comercială cu Ucraina. România importa însă volume mari de materiale de construcţii şi bunuri agricole din Ucraina, importuri care acum sunt amânate sau trebuie înlocuite de alţi producători, adaugă el. Dar dincolo de provocări şi de potenţiale efecte negative ale războiului există şi atuuri ale României. „România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului. Evoluţii precum proximitatea de pieţele high-end vor contribui la întărirea României. De asemenea, mixul energetic al României este mult mai divers decât în multe alte ţări din UE, întrucât România utilizează energie solară, hidro, eoliană şi nucleară, toate clasificate ca fiind verzi în taxonomia energetică a UE. Există o mică dependenţă de combustibilii fosili din Rusia, însă această dependenţă este mult mai mică decât pentru multe alte ţări ale UE”.

    România consumă mai mult gaz decât produce şi există o mică dependenţă de Rusia, continuă şeful First Bank. Dependenţa de Rusia – de 20% din consumul intern pentru iarnă – ar urma să fie redusă la zero în următorii 5 ani având în vedere proiectele în derulare. „Oricum, gazul este considerat doar o sursă temporară de energie verde. România ar trebui să se concentreze în continuare pe mixul energetic diversificat, solar, eolian, hidro şi nuclear.” În plus, un alt atuu este că România are printre cele mai fertile terenuri agricole din lume, iar potenţialul constă în îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii în agricultură, în opinia lui Henk Paardekooper. Ce ar trebui să facă, în general, autorităţile din România având în vedere noul context? „Autorităţile ar trebui să continue doar să se concentreze pe îmbunătăţirea puterii economice a României. Ceea ce înseamnă abordarea deficitelor, investirea în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală şi crearea unui mediu de afaceri stabil şi previzibil. Nu ar trebui să ne lăsăm distraşi; aceasta este singura cale către succesul durabil pe termen lung.” Vorbind în continuare despre sistemul bancar românesc, şeful First Bank susţine că „este puternic” şi, deşi sunt prea multe bănci, nu par să existe bănci problematice, cel puţin nu în top 20, rezervele de capital fiind consistente. „Cred că încă sunt prea multe bănci, dar nu par să existe bănci cu adevărat problematice, când te uiţi la primele douăzeci de bănci din sector, care constituie 98% din totalul activelor bancare. Rezervele de capital sunt puternice şi capabile să absoarbă un şoc. Deci, cele mai mari provocări sunt cele exterioare sistemului, precum o reducere semnificativă a creşterii PIB-ului, inflaţia, deficitul fiscal-bugetar.” Liderul First Bank aminteşte şi că economia nu funcţionează fără bănci, activitatea bancară fiind un serviciu esenţial. „După cum am văzut în timpul restricţiilor pandemice, au existat trei servicii esenţiale la care oamenii au avut acces tot timpul şi pentru care li s-a permis să iasă din casă – magazinele alimentare, farmaciile şi asistenţa medicală, dar şi băncile; deşi băncile nu au fost întotdeauna menţionate în acest context. Indiferent ce se întâmplă, avem nevoie de hrană, de sănătate, dar şi de acces la bani şi la servicii de procesare a plăţilor. Nu putem avea una fără celelalte. Economia nu funcţionează fără bănci, unul dintre motivele pentru care activitatea bancară este atât de interesantă şi pentru care îmi place să fiu bancher.” Referindu-se la sectoarele economice preferate la creditare de banca pe care o conduce, Paardekooper spune că First Bank se concentrează asupra clienţilor din toate segmentele şi din întregul spectru economic. „Scopul nostru este să oferim servicii financiare clienţilor care sunt activi în economia românească.” El susţine că au fost făcute „progrese extraordinare în implementarea strategiei şi în finalizarea transformării First Bank.” „Am generat un profit net solid, cu o contribuţie puternică din partea tuturor segmentelor noastre, respectiv gospodării, microîntreprinderi, IMM-uri şi clienţi corporativi de pe piaţa medie. Iar transformarea noastră într-o bancă de sine stătătoare, care oferă servicii bancare convenabile de zi cu zi clienţilor români, cu accent pe digital, dar cu o componentă umană, a progresat bine şi putem spune că am finalizat transformarea. Desigur, transformarea şi schimbarea nu sunt niciodată pe deplin finalizate, dar călătoria de transformare pe care am început-o acum trei ani s-a încheiat cu succes”.

    First Bank în cifre

    ►Œ În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei.

    ► Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei.

    Ž► Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de 2020, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“.

    ► Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale.

    ► Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei.

    ‘► La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei.

    ’► Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă.

    “► În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei.

     

    Paardekooper aminteşte că First Bank este singura bancă din România care oferă un serviciu de video banking veritabil, unde clienţii pot obţine consiliere personală şi personalizată, precum şi încheierea de tranzacţii, cum ar fi deschiderea de conturi, accesarea de împrumuturi şi credite ipotecare. În plus, noul proces automatizat de creditare ipotecară de la A la Z de la First Bank permite clienţilor să obţină aprobarea financiară pentru o cerere de credit ipotecar într-o singură zi lucrătoare şi trebuie să vină la bancă o singură dată, pentru semnarea finală a contractelor, dacă totul merge bine, explică şeful First Bank.

    În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei. Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei, după cum a transmis banca. Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“. Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,3 mil. lei alocate pentru 2021, în creştere cu 46,4% faţă de anul precedent. Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei. La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidităţii a fost cu mult peste 200%. Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. Rentabilitatea operaţională ridicată permite băncii să investească în proiecte şi campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi creşterea portofoliului de credite, după cum a transmis banca. În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei. Banca susţine că are ca obiectiv oferirea de produse şi servicii de top ce permit efectuarea de operaţiuni bancare într-un mod simplu şi eficient, garantând clienţilor o experienţă de utilizare modernă şi adaptată nevoilor lor.

  • Indicele ROBOR a crescut din nou. Rate tot mai mari pentru românii cu credite la bănci

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 5,52%, de la 5,50% vineri.

    De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu peste 8,5%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de peste 80%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,71%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 5,94%.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală. BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

  • Marea miză a politicii monetare în lupta cu inflaţia: BNR să facă băncile să urce dobânzile la depozite

    Creşterea dobânzilor la credite, pe măsură ce BNR majorează dobânda-cheie, poate să frâneze creditele noi, respectiv aducerea de noi bani în economie, în timp ce dacă băncile urcă dobânzile la depozite românii ar fi motivaţi să economisească mai mult în depozite bancare şi astfel sunt scoşi banii deja existenţi în economie, restrângându-se cererea de consum, obiectivul principal fiind scăderea inflaţiei, care s-a apropiat deja de 14% în aprilie. Prin creşterea acestor dobânzi s-ar facilita transmisia politicii monetare pentru frânarea preţurilor de consum, a inflaţiei.

    BNR a majorat puternic prognoza pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior. La acest nivel ridicat al inflaţiei, dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult. Dobânzile medii la depozite sunt apropiate de dobânda-cheie sau chiar mai mici decât aceasta în cazul depozitelor sub 1 an. 

    În timp ce în urmă cu un deceniu ecartul între dobânda medie la depozitele retail noi pe 1-2 ani şi dobânda-cheie era şi de 1,5-2 puncte procentuale, dobânzile la depozite fiind mai mari decât dobânda-cheie, în primele trei luni din 2022 dobânda medie la depozitele noi retail pe 1-2 ani a oscilat în jurul a 3%, cu un vârf de 3,3% în martie, depăşind cu 0,3-0,9 pp dobânda-cheie a BNR.

    Banca centrală a menţionat în comunicatele din 2022 în care a anunţat creşterea dobânzilor că vrea ìancorarea anticipaţiilor inflaţionisteî, dar şi ìstimularea economisiriiî prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea scăderii inflaţiei. BNR încearcă să determine băncile să crească dobânzile la depozite prin restrâgerea lichidităţii din piaţa monetară. „Trebuie să le luăm lichiditatea din piaţă şi băncile să umble vârtos după lichiditate şi să recompenseze deponenţii. Sunt 14 milioane de deponenţi, nu poţi să “i neglijezi”, a spus recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

     

  • Marea miză a politicii monetare în lupta cu inflaţia: BNR să determine băncile comerciale să ducă dobânzile la depozite mai sus

    ♦ BNR încearcă să determine băncile să crească dobânzile la depozite prin restrângerea lichidităţii din piaţa monetară ♦ În aprilie, deficitul de lichiditate din piaţa interbancară a fost de 13,5 mld. lei, aproape de recordul din martie, de 16,4 mld. lei ♦ Finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR au depăşit 9 mld. lei în aprilie ♦ În ultimele luni populaţia şi companiile au început să lichideze depozitele în lei şi le-au majorat pe cele în euro ♦ Raportul credite/depozite este de sub 70%.

    Creşterea dobânzilor la credite, pe măsură ce BNR majorează dobân­da-cheie, poate să frâneze împrumu­turile noi, respectiv aducerea de noi bani „în piaţă“ (românii restrângând volumul creditelor din cauza dobânzilor mari), în timp ce dacă băn­cile urcă dobânzile la depozite românii ar fi motivaţi să econo­misească mai mult în depozite bancare şi astfel sunt scoşi banii deja existenţi în piaţă, restrângându-se cererea de consum, obiectivul principal fiind scăderea inflaţiei, care s-a apropiat deja de 14% în aprilie.

    Prin creşterea acestor dobânzi, s-ar facilita astfel transmisia politicii monetare pentru realizarea obiec­tivului principal, respectiv frânarea preţurilor de consum, a inflaţiei.

    De altfel, BNR a menţionat în comunicatele din acest an (în care a anunţat majorarea dobânzii-cheie şi a dobânzilor la facilitatea de credit Lombard şi la facilitatea de depozit, precum şi controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară) că urmăreşte atât „ancorarea anticipaţiilor inflaţio­niste“, cât şi „stimularea econo­mi­sirii“ prin creşterea ratelor dobân­zilor bancare, în vederea scăderii inflaţiei.

    „Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile“, se arată în comunicatul băncii centrale de după şedinţa de politică monetară din luna mai în care dobânda-cheie a fost majorată de BNR de la 3% la 3,75%.

    BNR a majorat puternic progno­za pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior. La acest nivel ridicat al inflaţiei dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.

    Pe de altă parte, dobânzile medii la depozite sunt apropiate de dobân­da-cheie sau chiar mai mici decât aceasta în cazul depozitelor sub 1 an.

    Analizând evoluţia dobânzilor medii la depozitele noi la termen ale populaţiei cu scadenţa între 1 an şi 2 ani, inclusiv, în raport cu dobânda-cheie a BNR în ultimul deceniu, observăm că dobânzile la depozitele noi retail pentru această scadenţă au fost şi mai mari decât dobânda-cheie a BNR, dar şi mai mici, preponderent depăşind dobânda de politică monetară.

    Însă, în timp ce în urmă cu un deceniu ecartul între dobânda medie la depozitele retail pe 1-2 ani şi dobânda-cheie era şi de 1,5-2 puncte procentuale, dobânzile la depozite fiind mai mari decât dobânda-cheie, în primele trei luni din 2022 dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei pe scadenţa de 1-2 ani a oscilat în jurul a 3%, cu un vârf de 3,3% în martie, depăşind cu doar 0,3-0,9 pp dobânda-cheie a BNR.

    În cazul depozitelor retail noi cu scadenţa sub 1 an, dobânzile medii sunt mult mai mici, de-abia în martie trecând de 2%.

    BNR încearcă să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozite, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară.

    După ce în ianuarie şi februarie piaţa interbancară a fost pe excedent, în martie şi aprilie a ajuns pe deficit substanţial de lichiditate, iar†BNR a redevenit creditor net în raport cu băncile comerciale.

    În luna aprilie, deficitul de lichiditate a fost de 13,5 mld. lei, medie zilnică, aproape de nivelul record din martie, de 16,4 mld. lei. Finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR au depăşit 9 mld. lei în aprilie, iar împrumuturile repo au fost de 5,5 mld. lei.

    Volumul mare împrumutat de bănci la facilitatea Lombard în aprilie şi în martie 2022 reflectă pe de-o parte faptul că deficitul de lichiditate s-a majorat la nivelul sistemului bancar, impunându-se şi o fluidizare a pieţei secundare a titlurilor de stat.

    Dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut începând din octombrie, depăşind 5%, fiind în continuare peste dobânda-cheie, care a urcat în luna aprilie la 3%, iar în luna mai la 3,75%.

    BNR a decis să păstreze controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară, iar facilitatea de creditare (Lombard) este considerată instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii. Când banca centrală vrea să ţină lichiditatea mai strâns şi nu mai organizează operaţiuni repo, băncile care au deficit de lichiditate sunt nevoite să se împrumute la Lombard.

    Facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, este pusă la dispoziţie de BNR ca o soluţie de urgenţă pentru băncile care au un deficit de lichidităţi la sfârşitul zilei.

    Pentru a împrumuta bani la facilitatea de urgenţă Lombard pe o zi, bancherii au plătit în aprilie o dobândă medie mai mare, de 3,76%, faţă de 3,5% în martie, 2,61% în ianuarie şi 2,5% în decembrie 2021.

    Comparativ, în cazul împrumuturilor băncilor de la BNR prin repo dobânzile sunt mai mici decât la Lombard. Rata medie a dobânzii la care sumele au fost oferite în aprilie 2022 la repo a fost de 2,74% în creştere faţă de 2,5% în martie şi 1,75% în ianuarie 2022 şi decembrie 2021.

    „Trebuie să le luăm lichiditatea din piaţă şi băncile să umble vârtos după lichiditate şi să recompenseze deponenţii. Sunt 14 milioane de deponenţi, nu poţi să “i neglijezi“, a spus recent Mugur Isărescu, gvernatorul BNR, la lansarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El a menţionat că BNR se gândeşte şi la deponenţii care fac economii la bancă şi care au fost penalizeţi câţiva ani “n condiţiile “n care dobânzile la depozite au fost foarte scăzute “n timp ce inflaţia a tot crescut. Dar, creşterea dobânzilor nu se poate face dintr-odată, a explicat guvernatorul BNR.

    „Nu aş mai sta aici dacă nu aş avea speranţa că dobânda într-o perioadă rezonabilă de timp ñ trebuie să se resoarbă şocul creşterii preţurilor la energie şi şocul razboiului ñ şi vom vedea dobânzi real pozitive şi în România, inclusiv la depozite. Sunt bănci care dau, au ajuns şi peste ROBOR, au ajuns la 6%, în cazul unor clienţi care vin cu bani mai mulţi şi lucrează tare cu băncile spnând că pleacă cu banii. Pe măsură ce fenomenul de strângere a lichidităţii funcţionează dobânzile la depozite cresc.  Lumea crede că băncile comerciale sunt subaltern şi noi suntem Ministerul Băncilor şi îi chemam şi îi tragem de urechi. Nu. Aşa scrie în lege: sunt unităţi autonome, care urmăresc profitul. Îi mai certăm, îi mai ia domnul prim-vice (Florin Georgescu-prim-viceguvernator al BNR- n.red.) şi îi mai bmbăceşte din când în când, eu îi mai mângâi ca să fie un echilibru, şi asta este tot. Dar la ce reacţionează? Au reacţionat imediat când n-au mai găsit lichiditate. Au venit mai întâi la Lombard, acum e 4,75% faţă de 3,75%. Păi ce facem, şi-au spus ei, nu avem încotro? Şi nu mai trebuie să-i dăscăleşti, să-i tragi de urechi, să le ţii lecţii, nu. Părerea mea este că mai trebuie să îi mai strângem uşor cu cureaua şi o să vină cu dobânzile în sus. Aştept ca treptat-treptat să mergem spre dobânzi real pozitive“, a explicat Isărescu.

    În ultimele luni populaţia şi companiile au început să lichideze depozite în lei şi le-au majorat pe cele în euro.

    Depozitele în lei ale populaţiei au scăzut în luna martie cu 4,8% faţă de nivelul din februarie, soldul din bănci coborând la 156,8 mld.lei, potrivit datelor BNR. Concret, valoarea depozitelor românilor în lei s-a redus în a treia lună din acest an cu mai mult de 7,9 mld. lei comparativ cu soldul din februarie. Şi în luna februarie, lună care coincide cu declanşarea atacului Rusiei asupra Ucrainei, depozitele românilor în lei au scăzut cu 0,4% faţă de ianuarie, respectiv cu 727 mil. lei.

    În luna martie şi depozitele companiilor în lei au intrat în declin, scăzând cu 0,2% faţă de februarie, respectiv cu 343 mil. lei, până la un sold de 141,7 mld. lei.

    Pe total, depozitele în lei ale rezidenţilor, persoane fizice şi companii, cu o pondere de 62,4% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut în martie cu 2,7% faţă de luna februarie 2022, până la 298,5 mld. lei.

    Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de creştere a creditării.

    Pentru finanţare, băncile s-au bazat în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

    Depozitele populaţiei în lei şi valută au o pondere de circa 60% din depozitele totale.

    În timp ce depozitele în lei au fost în scădere, cele în valută au crescut în martie faţă de februarie.

    Raportul între credite şi depozite la nivelul sistemului bancar a coborât sub 70% astfel că băncile au surplus în depozite faţă de volumul creditelor acordate astfel că nu sunt constrânse să dea dobânzi mai mari ca să atragă mai multe depozite.

  • Ciolacu, despre dobânzile mari:Nu reflectă realitatea economică această rată de împrumut foarte mare

    „Era aşteptat în contextul macroeconomic. această decizie luată de BNR. Ministrul de Finanţe s-a împrumutat pe piaţa internă pentru a acoperi deficitul.Ce e îngrijorător: dacă vă uitaţi, Polonia a pornit de la 2% şi a ajuns la 7% dobânda. Toate ţările apropiate şi care au frontieră cu Ucraina – Polonia, Ungaria şi România au ajuns să se împrumute cu 7%”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că a avut o discuţie cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pe acerst subiect.

    „Cred că se impune o discuţie la nivel guvernamental şi de familii politice cu Comisia Europeană. În ceea ce priveşte ţările care au frontieră cu Ucraina normal că băncile văd un risc mai mare să le împrumuţi, iar costurile le suportăm noi toţi. Să nu intrăm într-o ipocrizie – ajutăm aceste ţări, dar de fapt nu le ajutăm. Este un moment în care UE trebuie să aibă o abordare corectă faţă de ţările implicate în mod direct, cel puţin la refugiaţi şi la graniţa cu Ucraina. nu este întâmplător că numai aceste ţări au depăşit 7% la împrumut. Trebuie să reacţionezi, Comisie şi UE, să ajuţi aceste state. Nu reflectă realitatea economică această rată de împrumut foarte mare

  • Cum vrea BNR să păcălească inflaţia şi explozia ratelor la bancă

    Acum câteva zile, Banca Naţională a Poloniei a majorat dobânda de referinţă de la 4,5% la 5,25%, o creştere sub aşteptările analiştilor, care prognozau o creştere până la 5,5%. În Polonia, inflaţia a ajuns în martie la 10,9%, faţă de 8,6% în februarie.

    Banca Naţională a Cehiei a majorat dobânda de referinţă de la 5% la 5,75%, peste aşteptările analiştilor. În martie, inflaţia din Cehia a ajuns la 12,7%, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace.

    În Ungaria, Banca Naţională a majorat dobânda de referinţă la 5,4% de la 4,4%, la o inflaţie în martie de 8,5% (martie 2022/martie 2021).

    În Statele Unite, Banca Centrală – Fed – a majorat dobânda de referinţă la 0,9% de la 0,4%, în condiţiile în care, în martie, americanii au avut o inflaţie de 8,5%, cel mai ridicat nivel din 1981.

    În Europa, Banca Centrală – BCE – se pregăteşte să înceapă în iunie procesul de creştere a dobânzilor, nivelul actual fiind de minus 0,5%, faţă de o inflaţie în zona euro în martie de 7,4%, iar în Uniunea Europeană de 7,8%. În Germania, inflaţia a fost în martie de 7,3%, cel mai ridicat nivel din 1981 încoace.

    Marţi, 10 mai, BNR are o nouă şedinţă de politică monetară, unde piaţa se aşteaptă la o creştere a dobânzii de referinţă de la 3% direct la 4%, şi nu la 3,5%, având în vedere că pasul de creştere de până acum al Băncii Naţionale era de 0,5%.

    Deja băncile au inclus această creştere a dobânzii pe piaţa interbancară, unde ROBOR la trei luni, cel mai urmărit indicator, a crescut vineri la 5,2%. În martie inflaţia a fost în România de 10,15%, iar pentru lunile următoare piaţa se aşteaptă la o inflaţie de 12-13%, dacă nu chiar 15% având în vedere creşterile de preţuri din economie. Oricum, dacă nu ar fi fost plafonarea preţurilor la energie şi gaze, inflaţia ar fi fost deja peste 15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

    La finalul anului trecut, când BNR avea o dobândă de 1,75%, analiştii de la Londra ai băncii americanii JP Morgan – Nicolaie Chideşciuc, fost la ING România, este economistul-şef pe regiune – uimeau piaţa românească, susţinând într-un raport că BNR va fi nevoită să ajungă cu dobânda de referinţă la nu mai puţin de 5,5% la începutul anului 2023 dacă vrea să controleze inflaţia. Atunci, analiştii de la Bucureşti aveau o dobândă a BNR prognozată la 3,5%, maximum 4%.

    La cum evoluează lucrurile cu această explozie a inflaţiei peste tot în lume şi o creştere mai mare a dobânzilor, BNR va ajunge mult mai rapid la o dobândă de 5,5%, şi asta mai degrabă pentru a ţine pasul cu băncile centrale din regiune decât pentru a controla inflaţia.

    Toate băncile centrale mari din lume au pierdut lupta cu inflaţia, cel puţin în acest an, dar găsesc în războiul din Ucraina, şi mai ales în războiul sancţiunilor economice, cu toate consecinţele de rigoare – creşterea preţurilor la gaze, petrol, energie – un ţap ispăşitor.

    Bineînţeles că băncile încearcă să tragă de timp cu creşterea dobânzilor pentru a nu pune şi mai mult paie pe foc, având în vedere scăderea economică şi stagflaţia care se anunţă pe pieţele occidentale. În stagflaţie creşterea economică este zero, dacă nu chiar pe minus, iar inflaţia este mare, o situaţie pe care ţările occidentale încearcă să o evite, prin creşterea mai redusă a dobânzilor faţă de cât este inflaţia.

    Acum un an, când în zona euro inflaţia anuală era de 1,3%, nimeni nu se gândea că inflaţia va ajunge, în numai un an, la 7,4%. Pur şi simplu, toate analizele macroeconomice au fost date peste cap.

    La Bucureşti, BNR a tras cât a putut de timp pentru a nu creşte mai accelerat dobânda de referinţă, rămânând în urma celorlalte bănci centrale, iar această situaţie se bazează pe stabilitatea cursului valutar leu/euro.

    Totuşi, deşi BNR are acum o dobândă de referinţă de 3%, adevărata dobândă este dobânda Lombard, dobânda la care se împrumută băncile de la Banca Naţională, care este de 4%. Treptat, BNR a început să scoată lichiditate din piaţă în încercarea de a nu pierde din vedere inflaţia, ceea ce creat un deficit pe piaţă, forţând băncile să vină la BNR pentru lichiditate sau să înceapă să majoreze dobânzile în zona de retail, adică la persoanele fizice, care au început să pună întrebări, uitându-se cum li se devalorizează economiile depuse la bancă. Unii deponenţi au început să-şi schimbe economiile din lei în euro, măcar să se protejeze în cazul în care va creşte cursul valutar.

    Analiştii spun că marţi BNR va creşte dobânda Lombard la 5%, acesta fiind adevăratul reper al pieţei.

    În economia reală creşterea dobânzilor încă nu se vede evident, deşi ROBOR creşte de la o zi la alta. De fapt, pentru companii contează mai mult accesul la finanţare şi mai puţin care este costul finanţării. Totuşi, în piaţă se vede cum companiile accesează liniile de credit – în martie creditele noi de corporate au fost la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani -, mai puţin pentru investiţii şi mai mult pentru a acoperi deficitul propriu de lichiditate în urma scăderii vânzărilor. Această situaţie se va accentua tot mai mult în următoarele luni pentru că vânzările scad accelerat, reducerea puterii de cumpărare prin creşterea inflaţiei şi a preţurilor începând să se simtă tot mai mult.

    La nivelul creditelor de retail – ipotecare şi consum – dobânzile încă nu frig, pentru că IRCC este la 1,8% până la finalul lunii iunie, iar în T3 va fi la 2,6%, ceea ce este un nivel care poate fi plătit.

    Dar şi IRCC va creşte, iar acest lucru se va vedea anul viitor, când va ajunge la 5-6%, în funcţie de dobânzile de pe piaţa interbancară care se tranzacţionează acum şi cele care se vor tranzacţiona în vară, toamnă şi în iarnă.

    Băncile nu se grăbesc cu majorarea dobânzilor la depozite pentru retail, dar în schimb statul a ridicat dobânzile la titlurile Tezaur la 5,5% la un an şi 6,15% la trei ani. În piaţă, băncile mari oferă dobânzi mult mai mici – 2-4% – pentru aceste scadenţe.

    Problema cea mai mare la ora actuală este legată de titlurile de stat, adică finanţarea bugetului, acolo unde dobânzile efective de tranzacţionare din piaţă – randamentele – au explodat. La titlurile pe 10 ani randamentul a fost vineri de 7,49%, la cinci ani de 7,25%, la trei ani de 6,95%, la un an de 5,92%, iar la şase luni de 5,76%. Ca să ia bani din piaţă pentru finanţarea deficitului şi rostogolirea datoriei publice, Ministerul Finanţelor a ajuns să accepte randamente de 6,9-7%.

    Tensiunea pe piaţa titlurilor de stat este destul de mare având în vedere necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe, inflaţia foarte mare aşteptată – de 12-15% – şi solicitările băncilor şi investitorilor în privinţa dobânzii ca să împrumute statul deteminând o solicitare a unor dobânzi din ce în ce mai mari pentru a cumpăra titluri de stat, adică datoria pe care o face România. Problema este că băncile locale, care sunt principalii cumpărători de titluri de stat, au seifurile pline, fiind la limita maximă de expunere. Asta ca să nu mai  vorbim că pentru titlurile de stat cumpărate în anii anteriori, când dobânzile erau mici, trebuie să marcheze pierderi, având în vedere scăderea valorii titlurilor de stat ca urmare a creşterii dobânzilor.

    Operaţiunile pe piaţa secundară a titlurilor de stat au explodat: dacă în aprilie nivelul mediu zilnic a fost de 10,7 miliarde de lei, joi, pe 5 mai, a ajuns la 18 miliarde de lei.

    Pilonul II de pensii, acolo unde 7,6 milioane de români au banii de pensie fără să ştie (3,75% din salariul brut merge către unul dintre cele şapte fonduri de pensii) resimte din plin scăderea valorii titlurilor de stat româneşti, astfel încât, din toamna anului trecut, valoarea unui titlu de participare într-un fond de pensii este în scădere: cine iese la pensie acum şi trebuie să-şi ridice banii din Pilonul II are o valoare a titlurilor de participare, deci a sumei acumulate, mai mică decât cei care au ieşit anul trecut în vară.

    Investitorii străini, care asigurau o parte din finanţarea bugetului în titlurile de stat pe lei, cer dobânzi mult mai mari, ceea ce face viaţa Ministerului de Finanţe tot mai dificilă. La o scădere a creşterii economice de la 4,3% la 2,3%, Ministerul de Finanţe plăteşte dobânzi de peste 6%, ceea ce înseamnă că în fiecare lună se acumulează o datorie netă tot mai mare. Noroc că PIB-ul creşte în valoare nominală prin creşterea inflaţiei.

    Aceasta este poza actuală a inflaţiei şi dobânzilor din România. Nici chiar Isărescu nu ştie ce urmează şi până unde va fi nevoit să crească dobânzile, astfel încât încerce să preia controlul inflaţiei nu în acest an, ci în următorii doi ani.

    Acest an este pierdut pentru inflaţie, nu numai în România ci peste tot în lume, şi cel mai probabil ţările occidentale se vor confrunta pentru prima dată, după 40-50 de ani, cu o inflaţie de două cifre.

    Dobânzile nu pot creşte la nivelul inflaţiei, pentru că sta ar însemna aruncarea unei arme nucleare.

    De bine, de rău, oamenii şi companiile mai au resurse financiare acumulate în anii anteriori şi pot să facă faţă creşterilor de preţuri şi majorărilor de dobânzi.

    Uitaţi-vă, cel puţin în Bucureşti, ce este în malluri, cum sunt restaurantele, cât de aglomerate sunt străzile de maşini (benzina a crescut cu 50% în şase luni), cum se cumpără city-break-urile, deşi preţurile la avion sunt mai mari cu 50% faţă de 2019 şi cum se caută vacanţe, şi nu la cele mai mici preţuri.

    Până la începutul toamnei ne descurcăm cu creşterile de preţuri, creşterea dobânzilor – decalajul de la IRCC ne salvează -, şi mai vedem ce se va întâmpla în toamnă.

    Atâta timp cât oamenii nu-şi pierd joburile, ci dimpotrivă, piaţa muncii are un decalaj între cerere şi ofertă, inflaţia poate fi plătită din buzunare, la fel şi creşterile de dobânzi.

  • ROBOR, un indicator de referinţă unde BNR nu are niciun mijloc de intervenţie, spre deosebire de IRCC sau piaţa valutară

    Luni, 2 mai, indicele ROBOR la 3 luni, folosit ca referinţă în acordarea creditelor în lei companilor şi persoanelor fizice, a fost cotat de bănci la 5, 01%, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

    În mai 2012, deci acum 10 ani, ROBOR a fost cotat la 4,5%, dar în decembrie 2012  crescuse la 6,3%. De atunci ROBOR a scăzut continuu, pe fondul reducerii inflaţiei – vă mai amintiţi de scăderea TVA la alimente -, astfel încât în 2017 ajunsese la 0,6%. Atunci inflaţia era negatiă, un eveniment care nu fusese prevăzut nici de BNR, nici de economişti.    

    Când inflaţia a început să crească din nou în perioada 2018-2019, băncile au ajuns să coteze ROBOR la 3,5%, mai ales că şi BNR a crescut dobânda de referinţă la 2,5%.

    Între timp Dragnea, Vîlcov şi Zamfir, liderii PSD, partidul aflat la guvernare, au  venit cu un nou indicator de referinţă pentru creditele de consum, creditele ipotecare Prima Casă şi ipotecare clasice – IRCC, care reflectă nivelul mediu de  dobândă din piaţa interbancară la care efectiv se făceau tranzacţii, spre deosebire de ROBOR, care este o dobândă pe care o cotează băncile pe diferite intervale, dar unde se fac foarte puţine tranzacţii.

    Au fost perioade în care băncile cotau dobânzile, ROBOR era calculat, anunţat de către BNR la ora 11.00, dar în spate nu erau tranzacţii. Dar în piaţa bancară, acolo unde băncile cumpără şi vând lei, se făceau tranzacţii la o dobândă mai mică decât cotaţiile afişate pentru ROBOR.

    Dar în martie 2020 a venit COVIDUL, iar BNR a tăiat rapid dobânda de referinţă de la 2,5% la 2%, ceea ce a dus şi la scăderea ROBOR. De la 2%, BNR a mai tăiat dobânda de trei ori, astfel încât la începutul anului 2021 dobânda de referinţă ajunsese la 1,25%, cel mai redus nivel consemnat în istoria BNR. La fel, ROBOR a scăzut în iunie 2021 la 1,49%, după ce în ianuarie 2021 fusese cotat la 2,01%, iar în mai, exact acum un an, ajunsese la 1,59%.

    Din vara lui 2021a apărut inflaţia, astfel încât, în decembrie, la finalul anului, ROBOR a ajuns să fie cotat la 3,01%, la o inflaţie de aproape 6%. Acum, la începutul lunii mai, avem un ROBOR de 5,01%, la o inflaţie de 10,15% înregistrată în martie, iar în aprilie şi în mai probabil că inflaţia se va duce spre 12%.

    Problema este că BNR nu are niciun mijloc de intervenţie asupra ROBOR-ului, adică nu poate influenţa mişcarea lui, nu poate vinde sau cumpăra bani astfel încât băncile care cotează ROBOR să crească sau să scadă nivelul lui.

    Nu ştiu dacă BNR vede asta ca o problemă.

    Pe piaţa valutară, BNR poate cumpăra sau vinde valută, administrând astfel evoluţia cursului de schimb leu/euro.

    La fel, BNR poate să intervină pe piaţa monetară interbancară, să dea lichiditate sau să ia lichiditate şi să influenţeze astfel nivelul de dobândă la care tranzacţionează băncile. Iar în acest fel influenţează nivelul IRCC. Acum, IRCC este cotat la 1,8% pe baza tranzacţiilor din trimestrul IV 2021.

    În trimestrul al III-lea, nivelul IRCC va fi de 2,6%, calculat pe baza tranzacţiilor realizate în trimestrul I din acest an. Tranzacţiile efective din piaţă sunt cu un punct procentual mai jos decât nivelul pe care îl afişează băncile pentru ROBOR, conform datelor statistice.

    Băncile justifică cotaţiile mai mari la ROBOR prin faptul că acest indicator urmăreşte evoluţia inflaţiei viitoare şi nu are nicio legătură cu ceea ce se petrece efectiv pe piaţa interbancară, acolo unde dobânzile la lei sunt influenţate de alte repere – lichiditstea de pe piaţţa monetară, intervenţiile BNR, necesarul de finanţare al Ministrului de Finanţe şi politica monetară a Băncii Naţionale, care absoarbe sau măreşte lichiditatea din piaţă.

    Dar totuşi există această discrepanţă, în care clienţii plătesc un ROBOR mai mare decât ceea ce se întâmplă în piaţă, fără ca băncile să tranzacţioneze prea mult sau chiar deloc la aceste dobânzi pebanza cărora se calculează ROBOR.

    Şi mai ales că băncile pot cota ROBOR la orice nivel, fără ca Banca Baţională să poată să intervină aşa cum o face pe piaţa valutară, sau cum o face, indirect, pentru IRCC, fără ca acesta să fie adevărata ţintă.

    În aceste condiţii, mai are sens ROBOR?

  • Statul se bate cu băncile pe dobânzi: Din 2 mai românii pot investi în titluri de stat Tezaur la randamente care ajung până la 6,15% pe an

    Ministerul Finanţelor lansează o nouă sesiune de cumpărare a titlurilor de stat Tezaur, începând de luni, 2 mai.

    Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în formă dematerializată, au maturităţi de 1 şi 3 ani şi dobânzi anuale de 5,5% şi 6,15%.

    În perioada 2-26 mai, titlurile de stat pot fi cumpărate online numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Totodată, între 2-27 mai, titlurile de stat pot fi achiziţionate de la unităţile Trezoreriei Statului.

    În paralel, titlurile de stat pot fi cumpărate prin Compania Naţională Poşta Română între 2-26 mai, în mediul urban, şi 2-25 mai în mediul rural.

    Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

    De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

    Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

    Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

    Anul trecut mai mult de 114 mii de români au investit peste 5 miliarde lei în titlurile Tezaur.

     

  • ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească accelerat şi încheie săptămâna la 4,95%, plus 1,4% faţă de ziua anterioară

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri, 29 aprilie, la 4,95%, valoare în creştere cu 1,4%  faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 4,88%.

    În ultima săptămână indicele s-a majorat cu 4,65%.

    De la începutul lunii, când a fost cotat la 4,6%, indicele s-a majorat cu 7,6%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de aproape 64%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,04% de la 5% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,11% în creştere de la 5,07% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    La cel mai recent sondaj realizat de CFA România, analiştii financiari apreciau că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

     

  • Cum au făcut băncile profituri record în pandemie, în contextul dobânzilor mici

    ♦ Din dobânzile la credite, veniturile încasate de bănci au staţionat. Cheltuielile cu dobânzile la depozite, minus14%.

    Majoritatea băncilor mari prezente pe piaţa românească au raportat creşteri consistente ale profiturilor în 2021, de 20-70% sau chiar le-au dublat faţă de câştigurile din 2020. Iar profitul la nivelul sistemului bancar a atins un record de 8,3 mld. lei. Întrebarea este cum au reuşit băncile să obţină profituri record în pandemie în contextul dobânzilor încă mici.

    O influenţă asupra creşterii câştigurilor băncilor în 2021 a venit din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor provizioane, adică trecerea acestora pe venituri, după ce în 2020 costurile mari cu riscul, respectiv banii puşi deoparte pentru acoperirea creditelor neperformante potenţiale, presau pe câştigurile băncilor. În 2021 s-a înregistrat şi creşterea creditării şi a veni­turilor. Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă resursă de profit a băncilor, au continuat să crească şi în 2021, însă rata de majorare a fost de 3,3%, până la 16 mld. lei, în condiţiile în care creditarea a crescut cu un ritm mediu de 10,7%, conform datelor BNR.

    Băncile au încasat în 2021 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 19,18 mld. lei, în scădere uşoară, cu 0,05% faţă de 2020. Astfel, se observă că veniturile din dobânzi au stagnat anul trecut, după ce în 2020 creşteau. Cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în 2021 de circa 3,2 mld. lei, în scădere cu peste 14% faţă de 2020.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost de circa 6 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite.

    Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Dar şi comisioanele sunt un element important în structura veniturilor băncilor. Veniturile nete din comisioane ale băncilor au ajuns la final de 2021 la circa 4,6 mld. lei, fiind în creştere cu 19,3% faţă de 2020.