BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Europenii speră să iasă din criză

    Începând cu al doilea trimestru, a crescut speranţa că criza financiară a trecut de faza critică. Economia la nivelul Uniunii Europene a înregistrat din nou o uşoară creştere, de 0,4%, faţă de trimestrul anterior. Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit au înregistrat, în parte, creşteri considerabile. Economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor, cu toate că continuă panta descendentă. În Franţa deficitul de comerţ extern a dispărut, iar Grecia a reuşit chiar să prezinte un buget pozitiv. În Portugalia, numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.


    Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Conform estimărilor actuale, PIB a crescut cu 0,5 procente în trimestrul al doilea. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente.

    „Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene. Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar”, arată reprezentanţii GfK.

    Având în vedere că atât aşteptările privind starea economiei, cât şi aşteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, lucrurile stau mai bine în ce priveşte dorinţa de cumpărare decât în prima jumătate a anului. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franţa, Grecia, Portugalia şi România. Toate celelalte ţări au înregistrat în parte creşteri relativ substanţiale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.


    În vară, UE a înregistrat prima scădere în ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri. O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.


    Împrumuturile bancare continuă şi să se situeze la un nivel extrem de coborât. Impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE, potrivit reprezentanţilor GfK.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    650 mil. lei
    cu atât a scăzut deficitul fondului de pensii în primele opt luni ale anului, la 8,2 mld. lei, incluzând subvenţiile acordate de stat

    1,9 mld. lei
    media zilnică a tranzacţiilor realizate de instituţiile de credit pe piaţa interbancară în septembrie, reprezentând maximul ultimelor opt luni

    1,1%
    inflaţia anuală în zona euro în septembrie, cea mai mică din ultimii 3 ani şi jumătate, cea mai mică valoare fiind înregistrată în Grecia (-1%)

    5,5%
    creşterea în septembrie a numărului de înmatriculări de maşini noi în UE, la 1,19 mil. vehicule, pentru a treia lună în ultimii doi ani

    2,8 mld. euro
    deficitul balanţei comerciale a UE în august, după un excedent de 10,3 mld. euro în luna precedentă şi de 9,9 mld. euro în iunie

    1,88%
    inflaţia anuală în luna septembrie, reprezentând un minim de cel puţin un an, după ce preţurile au coborât pe ansamblu cu 0,6% în septembrie comparativ cu luna precedentă

  • Pe hârtie, economia Greciei stă din ce în ce mai bine

    Estimările FMI că excedentul pe 2014 va atinge numai 1,1% din PIB în loc de 1,5% şi declaraţiile neamţului Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, că Grecia ar avea nevoie de un al treilea pachet de salvare financiară, au trezit însă fiori la Atena şi speculaţii că vor urma noi măsuri de austeritate, în valoare de 6,7 mld. euro, pe care “troica” le va cere aplicate până în 2016. În cursul acestei luni, misiunea “troicii” urmează să vină la Atena spre a evalua bilanţul fiscal al guvernului şi a a decide asupra eliberării următoarei tranşe de credit.

    E drept, şefa FMI, Christine Lagarde, a vrut să-i consoleze pe greci, explicându-le că nu le vor fi cerute “noi măsuri bugetare” sau “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Chinga deficitului bugetar strânge din nou

    Dincolo de politică, problema e însă reală, încasările slabe ţinând de creşterea economică modestă, de absorbţia înceată a fondurilor UE şi de reorganizarea ANAF, notează economiştii Raiffeisen. Pe baza experienţei anilor trecuţi, de creştere a deficitului bugetar în T4, aceştia cred că va fi nevoie de un control foarte strict al cheltuielilor pentru ca România să se încadreze în ţinta de 2,3% din PIB.

    “Cel mai mic deficit din T4 s-a înregistrat în 2012, pe seama unei reduceri drastice a investiţiilor, însă o nouă reducere n-ar mai oferi acum suficientă marjă de acţiune, ţinând seama de nivelul lor deja scăzut”, arată analiştii băncii.

  • Costul economic al ciondănelii politice la români

    Alianţa de guvernământ nu face faţă bine primului ei şoc – protestele contra proiectului minier Roşia Montană, care au provocat în tabăra aliaţilor liberali cereri de demisie a premierului. Deşi prim-ministrul a aprobat proiectul doar pentru a-l trimite în Parlament spre a fi respins, iar o criză de guvern a fost evitată, o astfel de fragilitate a coaliţiei indică instabilitate.

    “Totuşi, ţinând cont că nu este în curs nicio reformă structurală reală, impactul pe piaţă al unei implozii a coaliţiei s-ar putea dovedi mai slab şi mai scurt decât evenimentele din vara trecută”, conchide prezentarea ING.

    FMI notează, de asemenea, în raportul de ţară publicat la 4 octombrie că, după ce România a ieşit din procedura de deficit excesiv a UE, “presiunile în favoarea unor măsuri populiste sunt în creştere şi de natură să erodeze efectul reformelor anterioare sau să creeze noi riscuri, ca de pildă iniţierea unor parteneriate public-privat fără capacitatea corectă de evaluare a riscurilor”.

    Guvernul trebuie să reziste acestor presiuni, arată FMI. “În plus, trebuie depăşite conflictele interne care au subminat reformele instituţionale, de pildă în zona planificării investiţiilor”. Sunt necesare eforturi hotărâte pentru ameliorarea absorbţiei fondurilor UE şi reforme instituţionale menite să rezolve definitiv problema arieratelor, adaugă FMI.
     

  • Franţa strânge cureaua bugetară cu 15 mld. euro

    Conform ministrului de finanţe Pierre Moscovici, deficitul bugetar este estimat să atingă anul acesta 4,1% din PIB, peste nivelul de 3,9% convenit cu UE, iar estimarea de creştere economică pentru 2014 a fost redusă de la 1,2% la 0,9%. Pentru anul acesta, creşterea economică este aşteptată să atingă 0,1%, faţă de stagnarea din 2012.

    Motivaţia tăierilor de cheltuieli, enunţată de ministrul bugetului, Bernard Cazeneuve, a fost că guvernul vrea să realizeze consolidarea fiscală făcând economii, în special la capitolele apărare, finanţe şi mediu, în loc să majoreze impozitele şi taxele.

    Estimările băncii Crédit Agricole privind creşterea economică a Franţei – trimestrială (cifre stânga) şi anuală (cifre dreapta):

     

     

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.

  • Guvernul promite FMI să ia măsuri de încadrare în deficit dacă nu-şi revin veniturile

     “În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanţă cu proiecţiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor (…) Date fiind veniturile slabe şi presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea ţintei de deficit (…) În eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autorităţile sunt determinate să realizeze ţinta anuală de deficit bugetar”, se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI.

    Până în urmă cu o săptămână, proiectele de scrisoare de intenţie vehiculate nu includeau şi fraza în care Guvernul punctează determinarea de încadrare în ţinta de deficit în eventualitatea în care veniturile vor fi sub nivelul prognozat în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exporturile României au atins un nivel record în iulie, de 4,5 miliarde de euro

    Exporturile FOB realizate în perioada ianuarie-iulie au totalizat 124,07 miliarde lei (28,19 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 137,81 miliarde lei (31,32 miliarde euro, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, exporturile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (7,7% la valori exprimate in euro), iar importurile au scăzut cu 0,8% la valori exprimate în lei (0,7% la valori exprimate in euro).

    Deficitul comercial s-a plasat astfel la 13,74 miliarde lei (3,12 miliarde euro), mai mic cu 9,91 miliarde lei (2,23 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele şapte luni ale anului precedent.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost de 87,56 miliarde lei (19,91 miliarde euro) la expedieri şi de 105,16 miliarde lei (23,91 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,6% din total exporturi şi 76,4% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 36,51 miliarde lei (8,28 miliarde euro) la exporturi şi de 32,65 miliarde lei (7,4 miliarde euro) la importuri.

    “Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,5% la export şi 34,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,6% la export şi respectiv 30,3% la import)”, arată INS într-un comunicat.

    În iulie, exporturile FOB au însumat 19,93 miliarde lei (4,48 miliarde euro), o valoare record, iar importurile CIF 22,46 miliarde lei (5,05 miliarde euro).

    Comparativ cu iulie 2012, exporturile au crescut cu 16,1% la valori exprimate în lei (18,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,3% la valori exprimate în lei (11,3% la valori exprimate în euro).

    Faţă de iunie 2013, exporturile din luna iulie 2013 au crescut cu 11,7% la valori exprimate in lei (11,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 15,1% la valori exprimate în lei (15,2% la valori exprimate în euro).

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna iulie 2013 de 2,53 miliarde lei (574 milioane euro), mai mic cu 867,7 milioane lei (171,5 milioane euro) decât cel înregistrat în luna iulie 2012.

  • Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară s-a bazat pe estimări nerealiste privind veniturile

    “Încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscal bugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar”, arată Consiliul într-o opinie formulată la 30 iulie, data la care Guvernul a decis prima rectificare bugetară a anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro