BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Grecia şi Germania au convenit ca statul elen să reia luni negocierile cu creditorii

    Premierul elen, Alexis Tsipras, şi Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au convenit duminică reluarea negocierilor dintre Grecia şi creditori, transmite AFP, care citează un oficial elen.

    Statul elen mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010 cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au avertizat dur Grecia, vineri, că nu va primi ajutor financiar până nu va prezenta un plan complet de reforme economice, în condiţiile în care ţara se în dreaptă spre incapacitate de plată.

    Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat după discuţii dificile cu ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, că Grecia nu va primi bani în schimbul unor reforme parţiale, aşa cum au solicitat oficialii de la Atena.

    Dijsselbloem a mai spus că fondurile pe care Grecia mai are dreptul să le primească prin actualul program de susţinere nu vor mai fi valabile după luna iunie, iar creditorii Greciei nu vor discuta despre finanţarea pe termen lung şi acordarea unor termeni mai favorabili pentru rambursarea datoriilor până când nu va fi încheiat un acord complet.

    Oficialii din zona euro vor susţine o teleconferinţă luni cu autorităţile de la Atena, iar miercuri va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii Greciei la Bruxelles.

    Potrivit lui Varoufakis, Grecia trebuie să convingă partenerii internaţionali că autorităţile de la Atena lucrează la “un program de reforme substanţiale şi politici fiscale rezonabile, iar creditorii trebuie să renunţe la ataşamentul inutil pentru memorandumuri (de austeritate)”, se arată într-un articol al publicaţiei elene Realnews.

    Un sondaj de opinie în rândul cetăţenilor greci publicat duminică arată că şapte greci din zece susţin încheierea unui acord cu creditorii externi în privinţa datoriilor ţării.

  • Piraeus Bank şterge datorii de până la 20.000 de euro pentru clienţii din Grecia afectaţi de criză

    Măsura vizează creditele de nevoi personale şi împrumuturile pe card, se arată într-un comunicat al băncii elene.

    De asemenea, Piraeus oferă clienţilor eligibili posibilitatea de a îngheţa temporar ratele pentru plata împrumuturilor ipotecare, în timp ce dobânzile asociate acestor tip de credite vor fi eliminate.

    Pentru a beneficia de ştergerea datoriilor, clienţii Piraues Bank trebuie să fie deja înscrişi în programul guvernamental pentru ajutorarea persoanelor cu venituri mici, care a fost aprobat de Parlamentul elen în martie şi care include, printre altele, scutiri de la plata energiei electrice şi vouchere pentru mâncare pentru aproximativ 300.000 de greci.

    Băncile greceşti, care depind aproape în totalitate de finanţările acordate de Banca Centrală Europeană prin programul de asistenţă financiară de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), fac faţă cu dificultate retragerilor masive de numerar din partea deponenţilor, în contextul temerilor privind eventuala intrare în incapacitate de plată a Greciei.

    Din decembrie anul trecut până spre finele lunii februarie, deponenţii au retras 25 miliarde de euro din băncile din Grecia.

  • Datorii de peste 36 de milioane de lei la Fondul pentru mediu, depistate în primul trimestru

    În primul trimestru al anului 2015, în urma controalelor desfăşurate la nivel naţional, dispuse de preşedintele AFM Adrian Gearâp, au fost efectuate 27 de inspecţii fiscale, fiind constatate sume datorate la Fondul pentru mediu în valoare de 36.225.824 lei, cu o creştere de 268% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.

    Acţiunile realizate de Direcţia Generală de Administrare Fiscală şi Gestiune Financiară vor continua pe întreg teritoriul ţării, cu verificarea contribuabililor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile la Fondul pentru mediu, se arată în comunicatul AFM.

    Contribuabilii sunt obligaţi să declare lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, contribuţiile, taxele, penalităţile şi alte sume ce constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.

    De asemenea, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2015, a fost încasată la Fondul pentru Mediu suma de 76.515.443 de lei, din taxe şi contribuţii (altele decât timbrul de mediu), fiind înregistrată o creştere de aproximativ 22 la sută faţă de încasările realizate în 2014.

    Contribuţiile la Fondul pentru mediu sunt prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 196/2005.

  • Datoriile totale ale TVR la sfârşitul anului 2014 erau de 700 de milioane de lei

  • Grecia, pregătită să naţionalizeze băncile şi să bată o monedă nouă pentru a evita falimentul

    “Vom închide băncile şi le vom naţionaliza, după care vom elibera hârtii IOU (I owe You, îţi sunt dator), dacă va fi nevoie, şi stim cu toţii ce înseamnă asta. Dar ceea ce nu vom face, va fi să devenim protectoratul UE”, au afirmat sursele menţionate pentru The Telegraph.

    Potrivit surselor, guvernul condus de Alexis Tsipras este hotărât să plătească la timp salariile şi pensiile din sectorul public, chiar dacă nu va mai avea bani pentru rambursarea unei datorii de circa 450 milioane de euro scadentă pe 9 aprilie.

    “Suntem un guvern de stânga. Dacă avem de ales între a plăti FMI şi a plăti populaţiei, nu este tocmai o dilemă dificilă”, a afirmat un reprezentat al guvernului.

    Miercuri, guvernul de la Atena a informat creditorii că va rămâne fără lichidităţi pentru plata obligaţiilor începând cu data de 9 aprilie şi a cerut deblocarea necondiţionată a ultimei tranşe din împrumutul extern, solicitare respinsă de partenerii internaţionali.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010, însă creditorii au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea unor reforme de austeritate.

    “Vor să ne pună într-o poziţie în care suntem nevoiţi să dăm faliment în faţa populaţiei sau să semnăm un acord care este toxic din punct de vedere politic. Dacă acesta este scopul lor (al creditorilor – n.r.), atunci vor trebui să se descurce fără noi”, au afirmat sursele citate de The Telegraph.

    Ministrul de Interne elen, Nikos Voutsis, a declarat miercuri că dacă Grecia va fi pusă în situaţia de a alege între plata datoriilor către FMI şi plata salariilor, va alege a doua variantă.

    Comentariul lui Voutsis a fost ulterior contrazis de un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena, care a afirmat că Grecia nu va depăşi termenul limită pentru plata datoriei către FMI.

    Afirmaţia a fost reluată vineri de către un secretar de stat în Ministerul Finanţelor Dimitris Mardas, care a declarat că Grecia îşi va plăti datoriile scadente la timp.

  • Grecia a informat creditorii că va rămâne fără lichidităţi din 9 aprilie

    Secretarii de stat din ministerele de Finanţe din zona euro au participat miercuri la o teleconferinţă pe tema situaţiei din Grecia, în care au analizat propunerile de măsuri pentru redresarea economiei prezentate de guvernul elen.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010, însă creditorii au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea unor reforme de austeritate, relatează CNBC.

    Potrivit unor participanţi la teleconferinţă, reprezentantul Greciei a anunţat că ţara sa nu se va mai putea susţine financiar după 9 aprilie, caracterizând ca nerealist planul creditorilor de a nu debloca noi fonduri din împrumut în absenţa unui acord privind reformele.

    În replică, oficialii din zona euro au declarat că nu sunt şanse ca Grecia să primească noi fonduri din împrumut până pe 9 aprilie, reiterând că Atena va trebui să ajungă la o înţelegere cu creditorii în privinţa reformelor.

    Potrivit acestora, Grecia ar putea între timp să îşi suplimenteze lichidităţile accesând fondurile diferitelor instituţii ale statului, inclusiv ale companiilor cu capital de stat, chiar cu preţul emiterii de noi legi.

    Însă reprezentantul Greciei a declarat că asemenea măsuri vor fi insuficiente pentru a efectua la timp următoarea plată către FMI şi pentru a plăti salariile şi pensiile în sectorul public.

    Grecia trebuie să ramburseze FMI o datorie de 450 de milioane de euro până pe 9 aprilie.

    Ministrul de Interne elen, Nikos Voutsis, a declarat miercuri că dacă Grecia va fi pusă în situaţia de a alege între plata datoriilor către FMI şi plata salariilor, va alege a doua variantă.

    Comentariul lui Voutsis a fost ulterior contrazis de un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena, care a afirmat că Grecia nu va depăşi termenul limită pentru plata datoriei către FMI.

    Tot miercuri, Grecia a trimis oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, după ce propunerile anterioare au fost catalogate ca fiind prea vagi, reforme care în opinia guvernului elen vor aduce 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Măsurile trebuie analizate de creditori, însă mai mulţi oficiali UE au declarat că nu se aşteaptă să încheie o nouă înţelegere cu guvernul elen înainte de 24 aprilie, când are loc următoarea întâlnire a miniştrilor de Finanţe ai statelor din blocul comunitar.

  • Tsipras: Greciei îi va fi imposibil să achite sumele datorate creditorilor în următoarele săptămâni

    În scrisoarea obţinută de Financial Times, Tsipras arată că guvernul său va fi obligat să aleagă între achitarea tranşelor din împrumutul luat în 2010 de la creditorii internaţionali şi continuarea cheltuielilor sociale.

    Premierul grec acuză Banca Centrală Europeană (BCE) pentru că a limitat capacitatea Greciei de a emite obligaţiuni pe termen scurt, precum şi autorităţile care supraveghează programul de bailout încheiat în urmă cu cinci ani pentru că refuză să acorde ultima tranşă din împrumutul de 240 de miliarde de euro.

    “Dat fiind că Grecia nu are acces pe pieţele financiare, şi având în vedere creşterile în decursul primăverii şi verii a obligaţiilor pe care le avem pentru plata datoriei… trebuie să fie clar că restricţiile speciale ale BCE, combinate cu întârzieri ale acordării unor noi tranşe din pachetul de bailout fac imposibilă pentru orice guvern achitarea datoriei”, a arătat Tsipras în scrisoarea trimisă lui Merkel în 15 martie.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă acordarea acestor fonduri de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen în sensul limitării cheltuielilor bugetare.

    Îngrijorările privind incapacitatea guvernului de a plăti salariile şi pensiile în această lună, precum şi posibilitatea ca Grecia să rămână fără lichidităţi până la finalul lunii aprilie au crescut în ultima perioadă, în lipsa unui acord definitiv între guvernul de la Atena şi creditorii săi externi.

    “Prin această scrisoare, te îndemn să nu permiţi ca o problemă mică de flux de capital şi o anume inerţie instituţională să se transforme într-o problemă mare pentru Grecia şi pentru Europa”, a scris Tsipras în documentul adresat lui Merkel.

    În prezent, datoria externă totală a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

    În urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre premierul grec şi liderii europeni, Merkel a anunţat că Grecia s-a angajat să trimită “în curând” o listă cu reforme concrete către creditorii săi internaţionali, pentru a grăbi negocierile referitoare la rezolvarea problemei finanţării statului elen.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie între Grecia şi creditorii săi, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Merkel şi Tsipras se întâlnesc din nou luni seară, la Berlin, pentru a discuta situaţia Greciei.

  • Merkel: Grecia va trimite în curând o listă cu reforme concrete către creditorii internaţionali

    Merkel a afirmat că propunerile de reformă trebuie să fie mai precise decât cele trimise anterior şi să prezinte modul în care guvernul de la Atena vrea să atingă obiectivele convenite cu creditorii în cadrul acordului pentru pachetul de bailout.

    Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit joi în cadrul unui summit la Bruxelles, în cadrul căruia au discutat şi despre situaţia Greciei.

    “Luând în considerare modul în care a decurs discuţia, sper că lista de reforme va veni curând. Rezultatul negocierilor a fost că vom continua aşa cum am decis în 20 februarie”, a declarat Merkel.

    În acelaşi sens s-a pronunţat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a afirmat că “ceea ce doresc partenerii europeni este ca reforme să fie în linie cu promisiunile făcute în februarie”, potrivit Bloomberg.

    De asmenea, premierul Tsipras s-a arătat optimist în urma discuţiilor cu liderii UE, precizând că guvernul său va putea să oună în practică propriile reforme structurale.

    “Există o confirmare a faptului că toate părţile sunt dispuse să lucreze pentru a reda Greciei capacitatea de a accesa surse de finanţare în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Tsipras.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

    Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei pe trei ani au crescut vineri cu 14 puncte de bază, la 23,88%, marcând cel mai înalt nivel din luna iulie, când au fost emise, până în prezent.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. În prezent, datoria externă a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

  • Merkel: Grecia va trimite în curând o listă cu reforme concrete către creditorii internaţionali

    Merkel a afirmat că propunerile de reformă trebuie să fie mai precise decât cele trimise anterior şi să prezinte modul în care guvernul de la Atena vrea să atingă obiectivele convenite cu creditorii în cadrul acordului pentru pachetul de bailout.

    Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit joi în cadrul unui summit la Bruxelles, în cadrul căruia au discutat şi despre situaţia Greciei.

    “Luând în considerare modul în care a decurs discuţia, sper că lista de reforme va veni curând. Rezultatul negocierilor a fost că vom continua aşa cum am decis în 20 februarie”, a declarat Merkel.

    În acelaşi sens s-a pronunţat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a afirmat că “ceea ce doresc partenerii europeni este ca reforme să fie în linie cu promisiunile făcute în februarie”, potrivit Bloomberg.

    De asmenea, premierul Tsipras s-a arătat optimist în urma discuţiilor cu liderii UE, precizând că guvernul său va putea să oună în practică propriile reforme structurale.

    “Există o confirmare a faptului că toate părţile sunt dispuse să lucreze pentru a reda Greciei capacitatea de a accesa surse de finanţare în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Tsipras.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

    Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei pe trei ani au crescut vineri cu 14 puncte de bază, la 23,88%, marcând cel mai înalt nivel din luna iulie, când au fost emise, până în prezent.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. În prezent, datoria externă a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

  • FMI: Grecia este cel mai necooperant stat cu care am lucrat vreodată

    Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, inspectorii tehnici ai FMI şi reprezentanţi ai celorlalţi doi mari creditori ai Greciei, respectiv Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, s-au plâns marţi de lipsa de cooperate din partea autorităţilor elene.

    Aceştia au acuzat guvernul de la Atena că nu se ţine de cuvânt în privinţa măsurilor agreate la finele lunii februarie, când creditorii au aprobat prelungirea cu patru luni a pachetului de finanţare acordat Greciei.

    Experţii FMI au declarat că atitudinea Greciei faţă de creditori este inacceptabilă, iar mai mulţi inspectori financiari din Germania au comparat eforturile echipei pentru a convinge guvernul elen să întocmească un program riguros de politici economice cu “încercarea de a călări un cal mort”, au declarat sursele menţionate.

    Statele Uniunii Europene sunt din ce în ce mai îngrijorate că lipsa de cooperare a guvernului condus de Alexis Tsipras pentru găsirea unei soluţii în privinţa datoriilor Greciei ar putea forţa ţara să părăsească zona euro, în condiţiile în care Tsipras refuză să adopte măsuri care să deblocheze noi fonduri din pachetul extern de 240 de miliarde de dolari.

    Datoriile totale ale Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de dolari.

    Tsipras se va întâlni joi la un summit european cu cu preşedintele BCE Mario Draghi, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi preşedintele CE Jean-Claude Juncker pentru a încerca să ajungă la un compromis politic ca să dezamorseze situaţia actuală.

    Între timp, guvernul de la Atena se străduieşte să găsească fonduri pentru plata unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii.

    Marţi, guvernul a înaintat Parlamentului un plan de creştere a lichidităţilor care include stimulente ca restanţierii să-şi plătească taxele înainte de 27 martie, când autorităţile trebuie să asigure fondurile de salarii şi pensii.

    Miercuri, Grecia a atras 1,3 miliarde de euro prin vânzarea de certificate de trezorerie pe 13 săptămâni, la un randament în stagnare. Emisiunea va fi redeschisă joi pentru o sesiune de licitaţii non-competitive, la care autorităţile vor să vândă titluri de încă 300 de milioane de euro.

    Banii vor fi folosiţi pentru rostogolirea unor certificate pe termen scurt de 1,6 miliarde de euro, care ajung la scadenţă vineri.