Tag: curs valutar

  • Topul celor mai importante evenimente de business in 2007

    1. UE si deficitul extern

    Aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, va ramane una din primele trei date ca importanta istorica pentru Romania. Pentru business, aderarea a avut impact in cresterea salariilor, in explozia preturilor la imobiliare, in mentinerea investitiilor straine la un nivel inalt. Dar cel mai important efect a fost majorarea cu 70% a deficitului extern ca urmare a cresterii importurilor – in primul rand de produse alimentare, la care au fost ridicate taxele vamale. Subventiile UE pentru fermieri, care inca nu au fost acordate, ar putea fi un impuls pe viitor pentru cresterea productiei alimentare autohtone.

    2. An prost pentru inflatie

    Seceta care a afectat regiuni intinse din Europa a pus frana cresterii economice, agricultura avand o contributie negativa la PIB de 18,3%: la noua luni PIB a urcat cu 5,8%, fata de 7,8% in urma cu un an. Totusi, cresterea economica a depasit asteptarile majoritatii analistilor, o contributie substantiala aducand constructiile, care au urcat cu peste 34%. Tot seceta s-a numarat printre cauzele principale care au intrerupt tendinta de scadere a inflatiei. Rata anuala a urcat in noiembrie la 6,67%, cu doua puncte procentuale peste nivelul din noiembrie 2006.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • BNR a calculat cine pierde si cine castiga daca euro va ajunge la 4 lei

    O depreciere soc a leului cu 30%, pana la peste 4 lei/euro, ar lovi direct companiile cu activitati de import, care ar inregistra o scadere a profitului operational cu circa un miliard de euro (adica 0,99% din PIB), conform unei simulari realizate de banca centrala.

     

    BNR a publicat o "Analiza asupra vulnerabilitatii sectorului real", in care calculeaza, pe baza unor scenarii de stress-testing, reactia companiilor nefinanciare la fluctuatii soc de curs si de dobanda.

     

    Studiul arata ca in cazul unei cresteri a cursului cu 20% (ceea ce ar presupune ca euro sa urce la 4 lei, plecand de la 3,3 lei, cat a fost cursul mediu in primele 11 luni ale anului), cele mai afectate 100 de companii ar acumula o pierdere de 6,7 miliarde de lei (aproape 2 mld. euro).

     

    Click aici pentru detalii

  • Banii trimisi de romani in tara ating un record absolut pentru Romania

    Daca adaugam aceste doua miliarde din lunile de iarna la cele trimise in cursul anului obtinem o suma totala de sapte miliarde de euro! O cifra impresionanta, care probabil ca ne va aduce in fruntea Europei. Anul trecut, Romania a ocupat locul 2 in Uniunea Europeana, cu o diferenta mica fata de Spania, la sectiunea bani trimisi de muncitorii din strainatate.

    Cele mai mari sume au venit de la romanii care lucreaza in Italia, Marea Britanie si Spania. Cum este de asteptat, mai toti acesti bani se vor duce in alimente, imbracaminte, dar si investitii in locuinte. Adica in consum, care va creste cu cel putin 50% in aceasta perioada. Numai ca, acest comportament ingrijoreaza Banca Nationala, care a pierdut deja pariul cu inflatia in acest an, in sensul ca nu isi va mai atinge tinta propusa de maxim 5%.

    Partea buna este ca vom avea un leu ceva mai puternic de sarbatori, datorita valutei intrate in tara. In 2007, profesorii, specialistii in IT, menajerele sau lucratorii din constructii au trudit printre straini pentru sapte miliarde de euro. Cel putin acestia sunt banii pe care i-au trimis in tara. Potrivit BNR, vorbim despre o cifra record, cu 125% mai mare fata de cea inregistrata in 2004.

    Click aici pentru a citi continuarea

  • Economia a crescut peste asteptari in T3. Leul s-a intarit din nou, iar Bursa isi revine

    Cresterea economica a fost de 5,7% in trimestrul al treilea (T3) si de 5,8% in primele noua luni, a anuntat vineri Institutul National de Statistica (INS), pe fondul cresterii peste asteptari din servicii (8%) si impozite nete (10%).

    Comparativ cu jumatatea anului, economia a mentinut practic ritmul de crestere: in T2, Produsul Intern Brut (PIB) crescuse cu 5,6%, iar per total in prima jumatate cu 5,8%. Stirea vine in contextul reaprinderii inflatiei si a deprecierii leului, fiind astfel una dintre putinele vesti bune din aceasta toamna. Astfel, datele arata ca investitiile straine din ultimii ani incep sa-si arate roadele, mentinand cresterea economica la un nivel ridicat.

    Mai multe detalii, aici

  • Leul a zvacnit la vestile bune despre cresterea economica

    La deschidere, cursul de schimb era de 3,5225 lei/euro, apoi a scazut pana la 3,5100-3,5175 lei/euro, iar dupa anuntul privind cresterea economica pe primele noua luni, a coborat pana la 3,5040-3,5055 lei/euro.

    "Jucatorii nu se asteptau la o crestere economica atat de ridicata, date fiind sentimentul negativ si aversiunea fata de risc cu care ne-am confruntat in ultiuma perioada. Imediat dupa anunt cursul a scazut, pe fondul cererii in crestere pentru leu, iar volumele au fost destul de ridicate", a spus un dealer.

    Banca Nationala a Romaniei a anuntat, joi, un curs de referinta de 3,5248 lei/euro, in coborare cu 3,67 bani fata de ziua precedenta. Pentru dolarul american, referinta publicata a fost de 2,3921 lei/dolar, cu 2,5 bani sub cotatia de miercuri.

    Banca Centrala Europeana a publicat o rata de schimb de 3,5260 lei pentru un euro, cu 1,55 bani mai jos decat cotatia publicata miercuri.

  • Vin sarbatorile, vin miliardele de euro in tara!

    Nu numai familiile lor asteapta valuta cu nerabdare, ci si specialistii, pentru ca asa se poate scapa de deprecierea leului.

    In primele noua luni, romanii de peste granite au transferat in tara peste cinci miliarde de euro. 40% au venit numai din Italia, iar 30% din Spania. Ceva mai putin au trimis romanii din Anglia, Germania sau Statele Unite.

    Cum importurile de bunuri s-au cam facut, specialistii cred ca miliardele de euro vor aprecia leul pana la un curs de 3,5 lei sau mai mult, in raport cu moneda europeana.

    Detalii aici

  • Zile negre pentru dolar

    Vinerea trecuta ajunsese foarte aproape de pragul de 1,5 dolari/euro, cu perspective de a scadea pana la 1,57 pana in martie, conform analistilor chestionati de Bloomberg.

    Criza de pe pietele financiare, cu corolarul ei asteptat – perspectiva unei noi reduceri a dobanzilor de catre Rezerva Federala – a lovit de data aceasta si indirect in moneda americana, dupa ce au capatat contur informatiile privind intentia Consiliului de Cooperare al Golfului de a decide, la reuniunea de la inceputul lunii decembrie, renuntarea de catre statele din Golf si Arabia Saudita la dolar ca moneda de referinta in favoarea unui cos de valute dominat de euro (sau a unui cos de referinte din care ar putea face parte si petrolul).
    Or, daca nu renuntarea la dolar, cel putin reevaluarea cursului la care se raporteaza la dolar riyalul saudit ori dirhamul din Emirate. Nu e singura informatie nelinis- titoare care vine din directia marilor exportatori de petrol.

    Saptamana trecuta, putin a lipsit ca statele OPEC sa puna in aplicare indemnul celor doi lideri antiamericani convinsi din organizatie – Hugo Chavez din Venezuela si Mahmud Ahmadinejad din Iran – ca statele membre sa renunte la tranzact ionarea petrolului in dolari, in favoarea euro, cu motivul ca nu mai pot suporta pagubele rezultate de pe urma unui baril ajuns aproape de 100 de dolari, in conditiile in care moneda americana nu face decat sa scada continuu.

  • Inceput de iarna fierbinte

    As sfatui din nou populatia sa isi pastreze economiile si sa se imprumute in lei, avand in vedere ca si in perioada urmatoare vor exista variatii de curs greu predictibile“, spunea guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat saptamana trecuta de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank. Aflata din iulie pe un trend constant descendent, evolutia leului a produs totusi un adevarat soc saptamana trecuta, sarind rapid atat peste pragul de 3,5 cat si peste cel de 3,6 lei pentru un euro. Fata de minimul inregistrat in luna iulie, de 3,1 lei/euro, deprecierea a ajuns la peste 15%, doar in noiembrie leul pierzand circa 10% din valoare. Importante fonduri de investitii, ce au intrat pe piata romaneasca si care au stat pana acum pe depozite in lei (cu randamente peste media altor tari din regiune) au decis sa iasa din piata. Vanzand lei si cumparand euro pentru a-si inchide pozitiile, efectul pe care l-au produs nici nu ar fi avut cum sa fie altul decat o depreciere a monedei nationale. Ca strainii nu mai au apetit pentru riscul pietei e, de altfel, destul de evident din criza pietei de capital, intrata in aceasta toamna intr-un neasteptat picaj.

    Ce alte socuri ar mai putea produce investitorii speculativi care mai au inca pozitii deschise pe Romania? O mare parte din cei ce ar putea sa plece au facut-o deja, spun cei ce observa aceste piete; mai putin de jumatate din cele trei miliarde de euro – suma la care au fost estimate in trecut fondurile speculative de pe piata – mai sunt probabil inca aici. Sau cel putin asa ar parea la o prima vedere, pentru ca instrumentele financiare sofisticate, in care acestia se pot replia, pot sa creeze inca surprize. Cand vine vorba despre motivele ce au produs un astfel de exod, generand deprecierea de acum, nuantele difera. „Deprecierea leului ar fi inceput oricum in aceasta toamna, chiar fara aparitia crizei financiare externe“, este de parere Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. La acelasi seminar, el comenta ca nivelul cursului atins in iulie era nesustenabil si ar fi aparut oricum o tendinta naturala spre echilibrare. Prin prisma acestui punct de vedere, deprecierea leului are la baza aproape exclusiv cauze interne, respectiv dezechilibrele macroeconomice din ce in ce mai vizibile. Seful BNR pare insa a avea o alta opinie. Desi Romania va evita impactul direct al crizei de pe piata creditelor din Statele Unite, „se constata deja aparitia efectelor indirecte“, declara recent Mugur Isarescu intr-un interviu acordat in Africa de Sud. „Ar putea fi afectate increderea si perceptia participantilor pe piata“, nominaliza Isarescu unul dintre efecte, alaturi de dificultatea sporita de a mai asigura finantarea deficitului de cont curent.

    Speculatiile privind masurile pe care le va intreprinde banca centrala nu au intarziat sa apara. Mai ales ca, in acelasi interviu acordat in Africa de Sud, guvernatorul BNR lasa loc sa se intrevada o posibila interventie directa a bancii centrale pentru a calma deprecierea monedei nationale. „Incercam sa intervenim cat mai putin si cat mai rar cu putinta, dar suntem pregatiti pentru orice interventie, fara un anunt clar si fara comentarii in acest sens“, spunea el cu aceasta ocazie. Declaratie pe care in cadrul seminarului de saptamana trecuta si-a reinnoit-o, explicand ca banca centrala a procedat in acelasi fel si in lunile de vara (pentru a stopa, la vremea respectiva, o apreciere nesustenabila a leului) si la fel va proceda „si in perioadele urmatoare“. Regimul de flotare controlata a cursului, adoptat de banca centrala, ii permite acesteia sa opereze interventii pe piata valutara atunci cand in acest fel poate calma (sau inversa) o evolutie considerata periculoasa.

    O interventie a bancii centrale exact atunci cand este este mai mult asteptata in piata nu este insa o solutie prea fericita. Simplist, o astfel de miscare nu ar face decat sa valideze asteptarile jucatorilor, usurandu-le acestora iesirea de pe piata la cursurile (macar pe aproape) dorite. In tabloul actual, lipsa unei reactii din partea bancii centrale poate pune insa si mai multa presiune pe moneda nationala. Arsenalul pe care BNR l-ar avea disponibil pentru reglarea cursului de schimb este insa mai larg. Secarea pietei valutare de leii in exces (printr-o sterilizare puternica) ar avea acelasi efect, calmarea caderii monedei nationale. Iar o alta crestere a dobanzii de politica monetara (si deci a randamentelor la care strainii si-ar putea plasa banii pe piata romaneasca) poate atrage din nou interesul fondurilor pentru piata romaneasca.

    Fiindca, fara a urmari un obiectiv de curs, pentru banca centrala deprecierea puternica a leului implica, de la un punct incolo, un efect negativ pe teatrul de lupta al inflatiei – tinta sa cea dintai. Iar dupa declaratiile guvernatorului BNR, intr-o economie mica si deschisa, ca a Romaniei, fluctuatiile mari de curs pot genera probleme serioase si la nivelul inflatiei, si la nivel de crestere economica. Intr-un asemenea context pomenea guvernatorul de „unele dezbateri“ in Consiliul de administratie al BNR in privinta mentinerii regimului de flotare controlata a leului. Deocamdata insa, bancii centrale ii raman destule instrumente la dispozitie ca sa nu fie nevoita sa ajunga la o modificare radicala a politicii monetare.

  • Cresterea euro loveste in plin populatia si companiile care s-au imprumutat la maxim

    Populatia si companiile au luat credite in lei si in valuta de echivalentul a 12 mld. euro in primele zece luni ale anului, cu 23% mai mult decat in tot anul 2006 si dublu fata de 2005.

    Clientii persoane fizice si-au adjudecat "grosul" finantarilor acordate de banci in primele zece luni, contractand credite de aproape 24 mld. lei (7,2 mld. euro), respectiv 59% din total.

    Sectorul corporatist nu a reusit sa tina pasul, desi finantarile pentru proiecte in zona de real estate au fost foarte dinamice, iar bancherii au acordat mai multa atentie si segmentului firmelor de mici dimensiuni.

     

    Mai multe detalii aici

  • Isarescu a lasat deprecierea leului sa-i “friga” pe speculatori

    Daca vrem sa stopam miscarea cursului spre zone care nu ni se par corecte, cream foame de lei in piata, afirma guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, indicand solutia la care ar putea recurge banca centrala pentru a frana salturile cursului de schimb.

    In acelasi timp, Isarescu spune ca "intrarile si iesirile de capital speculativ trebuie sa fie ‘rezolvate’ prin variatii de curs", ceea ce sugereaza ca BNR a lasat intentionat cursul sa urce spre 3,7 lei pentru un euro, pentru a-i "frige" pe speculatorii care au inceput sa-si retraga masiv plasamentele in lei.

    De la inceputul lui noiembrie, leul a pierdut circa 11% in fata euro. Surse de pe piata financiara afirma ca pana acum marile banci americane Merrill Lynch si Citi si-au retras plasamente pe lei, probabil in cadrul eforturilor globale de acoperire a pierderilor provocate de criza subprime. Si un mare fond de la Londra si-ar fi inchis joi pozitia. Este insa dificil de estimat cat din capitalurile speculative au ramas pe piata.

    Mai multe detalii aici